PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE

Primul Centru Mare de Colectare prin Aport Voluntar din România, inaugurat la Cluj-Napoca

Primul Centru Mare de Colectare prin Aport Voluntar din România a fost inaugurat luni, 20 iulie, la Cluj-Napoca. Investiția beneficiază de peste 27,4 milioane de lei din fonduri europene nerambursabile, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, la care se adaugă peste 5,2 milioane de lei reprezentând TVA.

27,4 mil. leifonduri europene nerambursabile menționate pentru investiție
1,4 hectaresuprafața centrului, potrivit articolului
Primul Centru Mare de Colectare prin Aport Voluntar din România, inaugurat la Cluj-Napoca
Sursa foto: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Infrastructură întinsă pe 1,4 hectare

Centrul ocupă o suprafață de 14.000 de metri pătrați și dispune de platforme betonate și containere destinate diferitelor categorii de deșeuri.

Infrastructura mai cuprinde un laborator de analize chimice, spații administrative, o cameră frigorifică pentru depozitarea cadavrelor de animale și un cântar de mare tonaj pentru monitorizarea fluxurilor de deșeuri.

Centrul din Cluj-Napoca este primul dintre cele 13 centre mari prevăzute la nivel național. Investiții similare urmează să fie realizate în municipii precum Craiova, Buzău, Brașov, Constanța, Iași, București și Sibiu, prin PNRR, prin intermediul Administrației Fondului pentru Mediu.

„Acest centru rezolvă exact problemele care le-au dat bătăi de cap cetățenilor ani de zile. Unde aruncăm salteaua veche, anvelopele, molozul din renovări, mobila sau frigiderul stricat? De astăzi, clujenii au o destinație clară, modernă și civilizată, care aduce economii și resurse pentru economia locală, deoarece deșeurile din lemn, metal, plastic sau hârtie aduse aici reintră în circuitul economic local ca materie primă secundară. Felicit Primăria Cluj-Napoca, care demonstrează încă o dată că managementul performant și viziunea pe termen lung transformă comunitățile în repere de civilizație. În lunile următoare vor fi finalizate, prin PNRR, sute de centre mici de colectare prin aport voluntar, în toată țara. România face astfel un pas uriaș spre modelul european al economiei circulare, în care deșeul devine resursă”, a declarat Diana Buzoianu.

Ce deșeuri pot fi predate la centrul din Cluj-Napoca

Centrul permite colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi preluate prin sistemul obișnuit de colectare de la domiciliu, precum și a unor fluxuri speciale.

La centru pot fi predate:

  • deșeuri reciclabile și biodeșeuri care nu pot fi colectate în pubelele individuale;
  • mobilier și alte deșeuri voluminoase;
  • saltele și covoare;
  • textile uzate;
  • deșeuri din lemn;
  • anvelope uzate;
  • echipamente electrice și electronice, precum frigidere, televizoare sau mașini de spălat;
  • deșeuri provenite din renovări, inclusiv moloz, gresie și faianță.

Colectarea separată a acestor categorii poate reduce abandonarea deșeurilor și depozitarea necontrolată, facilitând direcționarea lor către reciclare sau alte forme de valorificare.

262 de centre au ajuns în etapa de recepție

Inaugurarea de la Cluj-Napoca are loc în contextul dezvoltării unei rețele naționale de Centre de Aport Voluntar. Din cele 565 de centre prevăzute la nivel național, 300 au fost incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Potrivit datelor prezentate recent de Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, 262 dintre acestea au finalizat achizițiile și au ajuns în etapa de recepție. Alte 38 ar urma să fie finalizate în perioada următoare, iar proiectele rămase au fost transferate pentru finanțare către Administrația Fondului pentru Mediu.

Operaționalizarea rămâne principala provocare

Finalizarea infrastructurii reprezintă doar prima etapă. Autoritățile locale trebuie să stabilească operatorul centrelor, personalul necesar, programul de lucru, regulamentul de funcționare, relația cu cetățenii și sistemul de raportare a cantităților colectate.

O altă dificultate este identificarea resurselor necesare pentru funcționarea centrelor, în condițiile în care investițiile finanțate din fonduri nerambursabile nu au fost concepute pentru a genera venituri.

„De aici începe să apară harta guvernării și creativitatea în plan local, să încerci să identifici metodele prin care CAV să și funcționeze și să genereze impactul pe care ți l-ai dorit”, a declarat Raul Pop în cadrul conferinței SMID & CAV România, organizată de PRIAevents.

Potrivit secretarului de stat, dezvoltarea acestor centre creează un sistem local nou, în care trebuie să colaboreze administrațiile publice, operatorii de salubritate, colectorii, reciclatorii și cetățenii.

Citește și:

România plătește să îngroape resurse. Ce arată Circularity Gap Report 2026

Reașezarea sistemului de gestionare a deșeurilor de ambalaje din România. O analiză ECOTECA

Alătură-te comunității Ecoteca și fii parte din schimbarea de care avem nevoie.
Articole similare
Inapoi sus