Raport de audit Curtea de Conturi: Doar în 14 județe Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) sunt finalizate, deși au fost demarate în perioada 2007-2013

Sursa foto: Ecoteca

Curtea de Conturi a publicat în data de 31 martie sinteza Raportului de audit privind evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile orașe, pentru perioada 2015-2021; auditul s-a desfășuratîn perioada în perioada 10.01.2022 – 30.05.2022 la:

• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor,
• Administrația Națională pentru Protecția Mediului,
• Garda Națională de Mediu, Administrația Fondului pentru Mediu,
• șapte unități administrativ-teritoriale județene și locale (Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Iași, Neamț și Municipiul București) și
• Agenții județene pentru protecția mediului.

Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declanșare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deșeuri din marile orașe și identificarea factorilor care amplifică condițiile de producere a acestui risc.

În 12 noiembrie 2021, România a primit o scrisoare de punere în întârziere, document ce anunța, de fapt, iminența unei proceduri de infringement. În acest context, Curtea de Conturi a programat și realizat misiunea de audit de conformitate.

Potrivit raportului, autoritățile administrației centrale și locale au acționat insuficient și au monitorizat deficitar activitatea de management al deșeurilor, astfel că România riscă noi sancțiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării și netratării corespunzătoare a deșeurile municipale.

Cum (nu) funcționează Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor (SMID)

Sursa: captură Raport Curtea de Conturi

Prin Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor, s-a prevăzut ca gestionarea deșeurilor municipale în România să se realizeze integrat la nivel de județ, respectiv municipiul București, prin sisteme de management integrat al deșeurilor (SMID). Responsabilitatea pregătirii proiectului SMID este a consiliului județean, respectiv municipiului București, iar implementarea este în responsabilitatea Asociației de dezvoltare intercomunitară (ADI), care are ca membri toate sau majoritatea unităților administrativ teritoriale din județ.

Deși în decursul timpului au existat posibilități de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), autoritățile locale nu au reușit construirea unui astfel de sistem în toate județele.

Sistemele integrate de management al deșeurilor sunt funcționale în mai puțin de o treime (29%) din unitățile administrativ-teritoriale evaluate (județele Argeș, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deșeurilor (Brașov, Municipiul București, Constanța, Iași, Neamț).

Sursa: captură Raport Curtea de Conturi

Mai mult, structurile de tratare și sortare a deșeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantități semnificative de deșeuri care nu au fost supuse operațiunilor prealabile impuse de lege. În consecință, țintele prevăzute în planul de gestionare a deșeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu a fost implementat la nivel național un sistem de colectarea separată. Sistemul de colectarea din poartă în poartă nu este încă implementat integral, iar în orașe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deșeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează (cu câteva excepții, în Țuțora, jud Iași, Praova, Mureș, Bihor).

La data auditului, în România erau operabile, total sau parțial, 34 de proiecte SMID

Sursa: captură Raport Curtea de Conturi

Cum (nu) funcționează sistemul de management al deșeurilor în București și Ilfov

La nivelul Municipiului București și al județului Ilfov, nu funcționează un sistem integrat de management al deșeurilor, nefiind astfel îndeplinite obiectivele strategiei locale de gestionare a deșeurilor și ale Directivei nr. 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor.

Colectarea deșeurilor menajere în Municipiul București se realizează în cea mai mare parte, în amestec (cu mici excepții în unele sectoare unde afost implementat un sistem de colectare pe 2 fracții – umed, uscat). În perioada analizată, depozitarea a reprezentat principala opțiune de eliminare a deșeurilor municipale, gradul de valorificare a deșeurilor reciclabile menajere şi similare fiind scăzut.

Eficiența stațiilor de sortare este mult sub limita minimă de 75% și din cauza sistemului actual de colectare a deșeurilor reciclabile și a tehnologiilor de tratare, nu se poate atinge ținta de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale de minim 50% din deșeurile de ambalaje.

Astfel, nu a fost atinsă ținta de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale (50%, anul 2020), întrucât nu s-au implementat sisteme eficiente de colectare separată și nici nu s-a investit în stații de sortare automatizate.

Municipiului București nu deține la acest moment nicio instalație de tratare termică a deșeurilor municipale.

În perioada analizată, au fost identificate trei depozite care primeau deșeuri colectate de pe raza Municipiului București și cea a județului Ilfov, astfel:

• Depozit Chiajna – Rudeni (IRIDEX)
• Depozit Vidra (ECOSUD SA)
• Depozit Glina (ECOREC SA).

La data elaborării Planului de gestionare a deșeurilor la nivelul Municipiului București, doar două dintre aceste depozite mai aveau autorizație integrată de mediu în vigoare, întrucât APM a respins solicitarea de aviz a depozitului GLINA-Popești Leordeni.

Ce se întâmplă cu depozitele de deșeuri neconforme

La data aderării, România s-a angajat să se conformeze prevederilor directivelor europene, întocmind un Plan ce prevedea sistarea activității de depozitare și închiderea depozitelor.

Aceste procese ar fi trebuit finalizate pe etape, în perioada 2005-2017, mai ales că anterior aderării (2003-2004), a fost  realizată inventarierea depozitelor de deșeuri (municipale și industriale) care existau pe teritoriul României. Astfel, au rezultat 265 de depozite de deșeuri municipale, din care 251 erau neconforme. De asemenea, existau 269 de depozite de deșeuri industriale, din care 154 erau neconforme.

Uniunea Europeană a finanțat, prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activități de închidere a depozitelor neconforme.

Cu toate că Administrația Fondului de Mediu fusese deja nominalizată ca solicitant eligibil pentru atragerea unor fonduri care să finanțeze închiderea depozitelor neconforme, instituția publică nu a putut aplica în vederea atragerii unor fonduri externe nerambursabile. Astfel, s-a pierdut șansa remedierii unor probleme grave de mediu prin utilizarea banilor europeni și în consecință, efortul financiar necesar a rămas strict pe seama Fondului pentru Mediu.

Astfel, echipa de audit a reținut că autoritățile publice locale care au primit finanțare din Fondul pentru Mediu au beneficiat de un tratament preferențial față de autoritățile locale care au luat decizia finanțării din fonduri proprii a activităților de închidere a depozitelor neconforme, fără să existe o altă justificare decât presiunea exercitată de existența deciziei Curții Supreme de Justiție a Uniunii Europene.

În prezent, administratorii depozitelor de deșeuri au obligația de constituire a fondului pentru închidere și urmărire postînchidere, însă legislația nu stabilește un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligații, sancțiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile.

Amintim că în data de 2 februarie 2023 a fost lansat în dezbatere publică Ordinul privind aprobarea metodologiei de constituire, gestionare şi utilizare a garanţiei financiare de mediu prevăzută la art. 13 și la art. 40 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021  privind depozitarea deşeurilor, ordin care își propune să asigure o mai bună reglementare a gestionării și implicit a închiderii depozitelor de deșeuri.

Sursa: captură Raport Curtea de Conturi

Raportările noastre de toate zilele…

Sursa: captură Raport Curtea de Conturi

Cu toate că autoritatea centrală pentru protecția mediului avea obligația de a transmite raportări, la intervale de 3 ani, către Comisia Europeană, asupra implementării Directivei nr. 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor, din verificarea efectuată s-a constatat că pentru peri

oada 2013 – 2015 nu s-au efectuat raportări de acest fel iar rapoartele care s-au transmis pentru perioada următoare (2016-2019) nu au fost puse la dispoziția publicului și nici publicate, conform prevederilor legale în vigoare.

În plus, rapoartele cu privire la deşeurile municipale şi biodeşeurile (acoperirea materială şi teritorială a colectării separate şi eventualele derogări de la aceste obligaţii), impuse prin Directiva 2008/98/CE (modificată și completată prin Directiva 2018/851/CE), au fost transmise Comisiei Europene cu întârziere.

Ce facem cu contribuția de 0,8 euro/ kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate

În ceea ce privește modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel național, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plății cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate.

Astfel, deși Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligația de gestionare a întregii cantități de plastic pusă în piață, România și-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deșeuri din plastic pusă pe piață. Statul român a impus operatorilor economici obligația de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenței de 77,5% din cantitatea de deșeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuții de 0,8 euro/kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecința este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel.

Sursa: captură Raport Curtea de Conturi

Echipa de audit a formulat recomandări de remediere pentru fiecare deficiență constatată, atât la nivelul structurilor de mediu, cât și la nivelul autorităților publice locale evaluate, privind:

• îmbunătățirea infrastructurii necesare unui management eficient al deșeurilor;
• creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor;
• introducerea indicatorilor de performanță ce reies din cadrul legal, în contractele de asigurare a serviciilor de salubritate;
• creșterea gradului de monitorizare a sistemului de management a deșeurilor de către autoritățile competente
• creșterea gradului de tratare a deșeurilor înaintea depozitării;
• creșterea gradului de sancționare a persoanelor juridice care nu-și îndeplinesc obligațiile de mediu.

Având în vedere situația dezastruoasă constatată (și) de Curtea de Conturi, va fi aproape imposibil să evităm procedura de infringement împotriva României.

Sinteza Raportului de audit de conformitate privind evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile orașe, pentru perioada 2015-2021, poate fi consultată aici .

Puteți citi și:

Eurostat: În 2021 România a reciclat 11,3% din deșeurile municipale

Eurostat: În 2019 România a reciclat 44,6 % din deșeurile de ambalaje

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Curtea Europeană de Conturi: Peste 50% din deșeurile periculoase generate în UE sunt depozitate

Retrospectiva 2021-2022: industria reciclării hârtiei

Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA