
Curtea de Conturi a publicat pe 31 martie sinteza Raportului de audit privind evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile orașe, pentru perioada 2015-2021.
Auditul s-a desfășurat în perioada 10.01.2022-30.05.2022 la:
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor;
- Agenția Națională pentru Protecția Mediului;
- Garda Națională de Mediu și Administrația Fondului pentru Mediu;
- șapte unități administrativ-teritoriale județene și locale (Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Iași, Neamț și Municipiul București);
- agențiile județene pentru protecția mediului.
Obiectivul general al misiunii de audit a fost evaluarea riscului declanșării unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deșeuri din marile orașe și identificarea factorilor care amplifică acest risc.
Pe 12 noiembrie 2021, România a primit o scrisoare de punere în întârziere, document care anunța, de fapt, iminența unei proceduri de infringement. În acest context, Curtea de Conturi a programat și realizat misiunea de audit de conformitate.
Potrivit raportului, autoritățile administrației centrale și locale au acționat insuficient și au monitorizat deficitar activitatea de management al deșeurilor, astfel că România riscă noi sancțiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării și netratării corespunzătoare a deșeurilor municipale.
Cum (nu) funcționează sistemele de management integrat al deșeurilor (SMID)

Prin Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor s-a prevăzut ca gestionarea deșeurilor municipale în România să se realizeze integrat la nivel de județ, respectiv al municipiului București, prin sisteme de management integrat al deșeurilor (SMID). Responsabilitatea pregătirii proiectului SMID revine consiliului județean, respectiv municipiului București, iar implementarea este în responsabilitatea asociației de dezvoltare intercomunitară (ADI), care are ca membri toate sau majoritatea unităților administrativ-teritoriale din județ.
Deși de-a lungul timpului au existat posibilități de atragere a fondurilor europene pentru realizarea SMID, autoritățile locale nu au reușit să construiască un astfel de sistem în toate județele.

Mai mult, structurile de tratare și sortare a deșeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantități semnificative de deșeuri care nu au fost supuse operațiunilor prealabile impuse de lege. În consecință, țintele prevăzute în planul de gestionare a deșeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu a fost implementat la nivel național un sistem de colectare separată. Colectarea „din poartă în poartă” nu este încă implementată integral, iar în orașe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deșeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează (cu câteva excepții: Țuțora, județul Iași, Prahova, Mureș, Bihor).

Cum (nu) funcționează managementul deșeurilor în București și Ilfov
La nivelul Municipiului București și al județului Ilfov nu funcționează un sistem integrat de management al deșeurilor, nefiind astfel îndeplinite obiectivele strategiei locale de gestionare a deșeurilor și ale Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri.
Colectarea deșeurilor menajere în Municipiul București se realizează în cea mai mare parte în amestec (cu mici excepții, în unele sectoare în care a fost implementat un sistem de colectare pe 2 fracții: umed, uscat). În perioada analizată, depozitarea a reprezentat principala opțiune de eliminare a deșeurilor municipale, iar gradul de valorificare a deșeurilor reciclabile menajere şi similare a fost scăzut.
Eficiența stațiilor de sortare este mult sub limita minimă de 75%, iar din cauza sistemului actual de colectare a deșeurilor reciclabile și a tehnologiilor de tratare nu se poate atinge ținta de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale, de minimum 50%.
Astfel, ținta de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale (50% în 2020) nu a fost atinsă, întrucât nu s-au implementat sisteme eficiente de colectare separată și nu s-a investit în stații de sortare automatizate.
Municipiul București nu deține în acest moment nicio instalație de tratare termică a deșeurilor municipale.
În perioada analizată au fost identificate trei depozite care primeau deșeuri colectate din Municipiul București și din județul Ilfov:
- depozitul Chiajna-Rudeni (IRIDEX);
- depozitul Vidra (ECOSUD SA);
- depozitul Glina (ECOREC SA).
La data elaborării Planului de gestionare a deșeurilor pentru Municipiul București, doar două dintre aceste depozite mai aveau autorizație integrată de mediu în vigoare, întrucât APM respinsese solicitarea de aviz pentru depozitul Glina-Popești-Leordeni.
Ce se întâmplă cu depozitele de deșeuri neconforme
La aderare, România s-a angajat să se conformeze directivelor europene și a întocmit un plan care prevedea sistarea activității de depozitare și închiderea depozitelor neconforme. Aceste procese ar fi trebuit finalizate etapizat, în perioada 2005-2017, cu atât mai mult cu cât anterior aderării (2003-2004) a fost realizată inventarierea depozitelor de deșeuri (municipale și industriale) existente pe teritoriul României.
Uniunea Europeană a finanțat, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, activități de închidere a depozitelor neconforme.
Deși Administrația Fondului pentru Mediu fusese deja nominalizată ca solicitant eligibil pentru atragerea unor fonduri pentru închiderea depozitelor neconforme, instituția nu a putut aplica pentru fondurile externe nerambursabile. Astfel, s-a pierdut șansa remedierii unor probleme grave de mediu cu bani europeni, iar efortul financiar a rămas strict în sarcina Fondului pentru Mediu.
Echipa de audit a reținut că autoritățile publice locale care au primit finanțare din Fondul pentru Mediu au beneficiat de un tratament preferențial față de cele care au decis să finanțeze din fonduri proprii închiderea depozitelor neconforme, fără altă justificare decât presiunea exercitată de existența hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene.
În prezent, administratorii depozitelor de deșeuri au obligația de a constitui fondul pentru închidere și urmărire postînchidere, însă legislația nu stabilește un cuantum al acestuia, care este fixat tot de administrator, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligații, sancțiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că neconformarea poate deveni convenabilă.
Amintim că pe 2 februarie 2023 a fost lansat în dezbatere publică proiectul de ordin privind aprobarea metodologiei de constituire, gestionare şi utilizare a garanţiei financiare de mediu prevăzute la art. 13 și la art. 40 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor, ordin care își propune o mai bună reglementare a gestionării și, implicit, a închiderii depozitelor de deșeuri.

Raportările noastre de toate zilele…

Deși autoritatea centrală pentru protecția mediului avea obligația de a transmite Comisiei Europene, o dată la 3 ani, rapoarte privind implementarea Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri, s-a constatat că pentru perioada 2013-2015 nu s-au efectuat raportări, iar rapoartele transmise pentru perioada următoare (2016-2019) nu au fost puse la dispoziția publicului și nici publicate, conform prevederilor legale.
În plus, rapoartele privind deşeurile municipale şi biodeşeurile (acoperirea materială şi teritorială a colectării separate şi eventualele derogări), impuse prin Directiva 2008/98/CE (modificată prin Directiva (UE) 2018/851), au fost transmise Comisiei Europene cu întârziere.
Ce facem cu contribuția de 0,8 euro/kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate
În ceea ce privește reglementarea unor instrumente de mediu la nivel național, s-a constatat că autoritatea publică centrală pentru protecția mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plății cotei pe care statul român o datorează UE pentru deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate.
Deși UE a instituit pentru statele membre obligația de gestionare a întregii cantități de plastic puse pe piață, România și-a asumat doar obiectivul minim de reciclare stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deșeuri din plastic puse pe piață.
Statul român a impus operatorilor economici obligația de a recicla doar acest procent, iar reciclarea diferenței de 77,5% din cantitatea de deșeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuții de 0,8 euro/kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, statul român este obligat să plătească anual această contribuție.

Recomandările auditorilor
Echipa de audit a formulat recomandări de remediere pentru fiecare deficiență constatată, atât pentru structurile de mediu, cât și pentru autoritățile publice locale evaluate, privind:
- îmbunătățirea infrastructurii necesare unui management eficient al deșeurilor;
- creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor;
- introducerea în contractele de salubrizare a indicatorilor de performanță prevăzuți de cadrul legal;
- creșterea gradului de monitorizare a sistemului de management al deșeurilor de către autoritățile competente;
- creșterea gradului de tratare a deșeurilor înainte de depozitare;
- creșterea gradului de sancționare a persoanelor juridice care nu își îndeplinesc obligațiile de mediu.
Având în vedere situația dezastruoasă constatată (și) de Curtea de Conturi, va fi aproape imposibil să evităm procedura de infringement împotriva României.
Sinteza Raportului de audit de conformitate privind evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile orașe, pentru perioada 2015-2021 poate fi consultată aici.
- Eurostat: în 2021, România a reciclat 11,3% din deșeurile municipale
- Eurostat: în 2019, România a reciclat 44,6% din deșeurile de ambalaje
- Curtea Europeană de Conturi: peste 50% din deșeurile periculoase generate în UE sunt eliminate
- Garanția financiară de mediu privind depozitarea deșeurilor (proiect de ordin)