Sursa: The Diplomat

Noile obligatii europene stabilite pentru 2030 sunt gata sa sune clopotul de pornire, in timp ce piata noastra interna de reciclare nu are inca o structura adecvata sa asigure indeplinirea obiectivelor pentru 2020.

Jurnalistii de la The Diplomat au discutat cu reprezentantii autoritatilor de mediu si marii „jucatori” din domeniu pentru a afla cum poate Romania sa imbunatateasca sistemul.

Sa ne amintim ca vara trecuta Comisia Europeana a prezentat o strategie pe termen lung pentru a stimula si incuraja in continuare recuperarea deseurilor in tarile membre UE. Pe data de 2 iulie 2014, CE a adoptat o propunere legislativa de revizuire a obiectivelor legate de deseuri din Directiva 2008/98 /CE, Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri si Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje.

Scopul propunerii, după cum arată Comisia, este de a transforma Europa intr-o economie circulara, prin stimularea reciclarii, securizarea accesului la materiile prime, noi locuri de munca si crestere economica.

Principalele obiective ale propunerii sunt: tinta de reciclare și pregătire pentru reutilizare a deșeurilor municipale să fie ridicată la 70% pana in 2030, reciclarea și pregătirea pentru reutilizare a deseurilor de ambalaje să fie ridicată la 80% până în 2030, tintele pentru diverse materiale sa creasca gradual intre 2020 si 2030 (pentru a ajunge la 90% pentru hartie, 60% pentru plastic, 80% pentru lemn si 90% pentru metale feroase, aluminiu si sticla pana la sfarsitul anului 2030) si depozitarea deseurilor reciclabile sa fie eliminata pana in 2025.

Noua propunere s-ar putea potrivi ca o manusa pentru tarile din vestul Europei care reusesc sa obtina in fiecare an rate record de reciclare; insa pentru Romania aceste tinte par imposibil de atins, avand in vedere rusinoasa rata de 1% reciclare obtinuta de ani buni.

Expertii locali cred totusi, ca Romania reuseste sa recicleze in jurul valorii de 5-6% din deșeurile menajere generate, o cifră usor mai ridicata datorita cantitatii de deseuri colectate de persoanele fara adapost, asa-numitii “colectori informali”, date care nu sunt monitorizate de UE.

Presupunand ca aceasta statistica este cea reala, aceste cifre sunt in continuare foarte mici in raport cu media europeana de 42%. Avand in vedere ca pana in 2020 obligatia asumata de Romania este de a recicla 50% din deseurile municipale (din masa totala de deseuri de hartie, metal, plastic si sticla) sunt necesare masuri urgente pentru a pune Romania pe “harta verde” in urmatorii 5 ani.

Care sunt solutiile propuse de „actorii” din domeniu

Primul pas si cel mai puternic “combustibil” pentru a propulsa tara este introducerea taxei pe depozitarea la groapa. Sa nu uitam ca in prezent costul depozitarii, in Romania, este de numai 10-15 euro/tona in timp ce in alte tari depaseste 100 de euro/tona. Taxarea ar fi trebuit aplicata deseurilor depozitate din 2014, dar in decembrie 2013 autoritatile au amanat taxa pana in 2017; asadar, incepand cu 1 ianuarie 2017, taxa va fi de 80 lei/tona (17,7 euro) si va creste la 120 RON (26,6 euro) pe tonă în 2018.

Taxa de depozitare ar obliga jucatorii din domeniu sa recicleze mai mult – pentru a nu-si asuma plata acestei taxe – si in plus ar determina autoritatile sa inchida gropile de gunoi; oricum majoritatea depozitelor sunt neconforme si trebuie inchise cat mai repede.

″Tratatul de aderare, Capitolul 22 – Mediu stabilește un calendar convenit cu Uniunea Europeană în care depozitele de deșeuri neconforme trebuie închise în etape până în 2017. În România, au fost 79 de gropi de gunoi în funcțiune la sfârșitul anului 2012, inclusiv 30 de depozite de deșeuri conforme și alte 49 de depozite de deșeuri neconforme. La sfârșitul lunii iulie 2013 au fost 33 de depozite de deșeuri conforme și 46 de depozite de deșeuri neconforme. Mai mult decât atât, în 2014, patru depozite de deșeuri neconforme au fost închise, în timp ce în acest an urmeaza sa se inchida inca șapte” a declarat Toma Florin Petcu, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM).

In plus, fata de aceasta taxa ar trebui sa existe o interdictie legala de depozitare a deseurilor reciclabile, considera Constantin Damov, co-fondator Green Group, cel mai mare investitor din industria reciclarii deseurilor din Romania.

Responsabilitatea producatorilor

Romania se luptă pentru a gasi un bun mix de politici, legi si practici si in ceea ce priveste ambalajele si deseurile de ambalaje. Începând cu anul 2004, obligațiile naționale de reciclare a deseurilor de ambalaje au fost atribuite pentru industria responsabila, cu pedepse severe pentru eșecul lor (care nu sunt din pacate, aplicate suficient).

Potrivit Hotararii Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, in 2015, obiectivele de reciclare a ambalajelor sunt: 60% pentru hartie si carton, 22,5% plastic, 60% sticla, 50% metal, 15% lemn, aceleasi obiective ca in 2014 si 2013. Presedintele ANPM declara ca aceste obiective au fost atinse in 2012, in timp ce in prezent sunt colectate datele pentru 2013: “Obiectivele stabilite de legislația specifică pentru aceste fluxuri de deșeuri au fost efectuate până în prezent, cu excepția celor pentru colectarea DEEE-urilor și deșeurilor de baterii și acumulatori“. Pacat ca aceste statistici ale ANPM nu se reflecta si in statisticile europene…

Responsabilitatea producătorilor de ambalaje a crescut anual, cu excepție în timpul recesiunii economice din 2009-2011. Piața națională cunoscută are mai mult de un milion de tone de deșeuri de ambalaje, iar obiectivele sunt atinse, în general, de “colectarea și reciclarea a aproximativ 650.000 de tone de deșeuri de ambalaje, cel puțin, statistic.” Acest lucru se datorează faptului că mulți producători nu declară toate ambalajele sau altii declara cantități foarte mici, potrivit lui Ionut Georgescu, general manager Intersemat, asociatie colectiva de preluare a responsabilitatii producatorilor de ambalaje.

“Cea mai mare problema vine de la operatorii economici, așa-numitii colectori sau reciclatori care dau rapoarte false“, declara acesta. “Dacă facem o scurtă analiză, cel puțin 100.000 de tone de deșeuri sunt raportate în acest fel, în fiecare an, un fapt care poate crea pagube de imagine și financiare de până la aproximativ 50 de milioane de euro, prin lipsa impunerii sanctiunilor necesare pentru neindeplinirea tintelor.”

Cu toate acestea, există modalități de îmbunătățire a sistemului actual de gestionare a deșeurilor și România trebuie să caute un model european adecvat. Georgescu considera că sistemul pus în aplicare în state precum Franța, Italia și Spania este cel mai bun și se va potrivi României, cu unele îmbunătățiri strategice:

• introducerea taxei pe depozitare incepand cu 2015
• implementarea unui sistem de urmarire a ciclului de viata al deseurilor de ambalaje
• re-autorizarea nationala a tuturor operatorilor care se ocupa cu deseuri
• primariile trebuie sa-si asume responsabilitatea de a colecta selectiv deseurile, de a le transporta la statiile de sortare si de a supraveghea reciclarea acestora.

“Cantitățile de deșeuri de ambalaje reciclate vor crește semnificativ până 2018-2020 numai în cazul în care modificările legislative vor reglementa strict modul de colectare a deșeurilor generate de populație și modul în care deșeurile municipale sunt gestionate. În caz contrar, ele vor rămâne constante și obligațiile vor fi plătite doar de o parte din jucatorii de pe piață, cum ar fi producătorii și importatorii de bunuri ambalate“, a declarat Sorin Cristian Popescu, general manager Eco-Rom Ambalaje, organizatie colectiva de preluare a responsabilitatii producatorilor de ambalaje.

Ce facem cu deseurile electrice si electronice?

La nivelul UE, Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) introduce ținte mai mari pentru colectare DEEE incepand cu 2016. În conformitate cu cadrul legal, rata de colectare actuala de 4kg/cap de locuitor rămâne în vigoare până la începutul lui 2016, urmand ca de la mijlocul anului rata de colectare minimă va fi de 45% din greutatea echipamentelor electrice si electronice (EEE) introduse pe pietele nationale.

A doua etapă a directivei prevede că, începând din 2019, rata de colectare minimă realizată anual este de 65% din greutatea medie a EEE introduse pe piață în cei trei ani precedenți în fiecare stat membru sau, alternativ, 85% din volumul de DEEE generate de statul respectiv.

Din pacate Directiva nu se regaseste in legislatia romaneasca in prezent, desi trebuia transpusa in legislatia nationala anul trecut.

Intre timp, Romania nu si-a indeplinit nici tinta de reciclare de 4kg DEEE /cap de locuitor. “Statisticile arata ca sunt colectate in medie doar 1,5-2 kg /cap de locuitor”, potrivit lui Valentin Negoita, presedintele Ecotic, asociatie colectiva de preluare a responsabilitatii producatorilor de echipamente electronice.

Analiza completa si obiectivele marilor „jucatori” din domeniu pentru urmatorii ani le gasiti aici.

S-ar putea sa iti placa de asemenea