PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire. Ce a raportat România până în prezent

Cei 10 indicatori ai economiei circulare
Cei 10 indicatori ai economiei circulare. Sursa foto: Eurostat

În 2018, după cum anunțase în planul de acțiune pentru economia circulară din 2015, Comisia Europeană adopta un cadru de monitorizare pentru a evalua progresul către o economie circulară și eficacitatea acțiunilor la nivelul UE și la nivel național.

Cadrul include 10 indicatori, care acoperă patru dimensiuni:

1Producție și consum
2Managementul deșeurilor
3Materii prime secundare
4Competitivitate și inovare

În 2020, Comisia a adoptat „Un nou plan de acțiune pentru economia circulară pentru o Europă mai curată și mai competitivă”, ca parte a Pactului verde european.

În prezent, cadrul de monitorizare privind indicatorii de economie circulară este în revizuire și urmează să fie adoptat de Comisie în trimestrul al treilea al anului 2022.

Această revizuire a indicatorilor urmărește să acopere mai bine etapa de producție a ciclului economic și legăturile dintre circularitate, neutralitate climatică și poluare zero, în conformitate cu Pactul verde european.

Ce date a raportat România din 2018 până în prezent privind indicatorii de economie circulară (potrivit Eurostat)

În timp ce Comisia Europeană pregătește revizuirea cadrului de monitorizare privind economia circulară, în cei 4 ani de la adoptarea acestuia România nu a raportat foarte multe date.

În ceea ce privește secțiunea „Producție și consum”, România a raportat către Eurostat doar deșeurile municipale generate; în schimb, lipsesc datele privind:

  • autosuficiența UE pentru materii prime: aluminiu;
  • achizițiile publice verzi (deși există Legea 69/2016 privind achizițiile publice verzi, care nu se aplică de mai bine de 6 ani);
  • risipa alimentară (deși există Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, modificată prin Legea 131/2020, destul de ignorată de autorități; legea a fost publicată ca urmare a presiunilor organizațiilor neguvernamentale care implementează de ani buni programe pentru reducerea risipei alimentare, dar, din păcate, nici în acest caz statul nu se implică prea mult în implementarea măsurilor existente în lege, în extinderea programelor antirisipă și, după cum vedem în statistică, nici în monitorizarea fenomenului).
Secțiunea Producție și consum, România
Secțiunea „Producție și consum”, România. Sursa foto: Eurostat

La secțiunea „Managementul deșeurilor” stăm mai bine la capitolul raportare. Dacă aceste date reflectă realitatea sau nu, vă lăsăm pe dumneavoastră să judecați.

Secțiunea Managementul deșeurilor, România
Secțiunea „Managementul deșeurilor”, România. Sursa foto: Eurostat

La secțiunea „Materii prime secundare” vă lăsăm din nou să reflectați asupra acurateței datelor raportate.

Secțiunea Materii prime secundare, România
Secțiunea „Materii prime secundare”, România. Sursa foto: Eurostat

La ultima secțiune, „Competitivitate și inovare”, ne-a atras atenția indicatorul „Numărul de brevete legate de reciclare și materii prime secundare”… doar 3… și acestea raportate ultima dată în 2016…

Secțiunea Competitivitate și inovare, România
Secțiunea „Competitivitate și inovare”, România. Sursa foto: Eurostat

Mai multe informații despre revizuirea cadrului de monitorizare privind economia circulară găsiți aici.

Articol scris în colaborare ECOTECA și www.ExpertDeseuri.ro.

Alătură-te comunității Ecoteca și fii parte din schimbarea de care avem nevoie.
Articole similare