Cel mai recent studiu privind risipa alimentară în România, sondaj realizat de EPC Consultanță de Mediu pentru Asociația MaiMultVerde în rândul consumatorilor din mediul urban, arată că aproximativ 50% dintre români cheltuiesc cca 40% din venitul lunar pentru asigurarea hranei.

Din punct de vedere financiar, în România pierderile la nivelul sectorului de consumatori sunt de 3-4 ori mai mari comparativ cu alte state europene (ex.: Franța 14%, Elveția 10%).
De multe ori avem tendința să credem că mare parte din risipa alimentară se produce în fluxurile de producție sau de comercializare; în realitate însă, 50% din risipă se înregistrează la nivelul consumatorilor din mediul urban, doar 6% la nivelul comercianților și restul la producători/procesatori.
La nivelul consumatorilor, 24% din cantitatea de deșeuri este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume, 20% pâine/produse de panificație, 11% lapte și produse lactate, 1% produse din carne și 1% alte alimente.
| Ce risipesc consumatorii români | Pondere |
|---|---|
| Mâncare gătită | 24% |
| Fructe | 22% |
| Legume | 21% |
| Pâine/produse de panificație | 20% |
| Lapte și produse lactate | 11% |
| Produse din carne | 1% |
| Alte alimente | 1% |
În România cheltuim pe hrană ca un camerunez (45% din venituri), dar risipim alimentele ca un elvețian (33%-50%)
La nivelul Uniunii Europene, pierderile și risipa de hrană sunt estimate la 100 de milioane de tone/an, adică până la 50% din alimentele consumabile și sănătoase produse, sau 179 kg pe cap de locuitor (Comisia Europeană, 2014); statisticile alarmante au determinat Comisia să includă în pachetul ambițios de economie circulară adoptat anul trecut și obiectivul de reducere a deșeurilor alimentare cu 50% până în anul 2030.
Din totalul de 100 mil. tone estimat la nivel european, România este responsabilă pentru risipa a 2,55% (2,55 mil. tone/an). Raportat la populația României (19.800.000 de persoane rezidente), rezultă o cantitate de hrană risipită de cca 129 kg/persoană/an (Ministerul Agriculturii, 2016), în condițiile în care 25% din populația țării (4,74 mil. de persoane) trăiește la limita sărăciei și întâmpină dificultăți în procurarea hranei zilnice.
România împotriva risipei de hrană: Avem o lege, cum procedăm?
Deși România a devenit a cincea țară în care există o lege pentru reducerea risipei alimentare, valorificarea surplusului alimentar este problematică din cauza mai multor tipuri de bariere: lipsa fiscalizării donațiilor și birocrația cu privire la modalitățile actuale de valorificare (la nivelul producătorilor și procesatorilor), bariere de natură logistică, bariere etice sau morale ce țin de conștientizarea efectelor risipei alimentare atât pe sectorul de producție, cât și la consumatori etc.
În cadrul dezbaterii „România împotriva risipei de hrană – Avem o lege, cum procedăm?”, organizată de MaiMultVerde cu scopul de a disemina rezultatele studiului și de a dezbate Legea privind diminuarea risipei alimentare (proiectul PL-x 851/2015, devenit Legea 217/2016), recent adoptată și promulgată, reprezentanți ai producătorilor, procesatorilor, marilor retaileri, cât și potențiali beneficiari ai legii (Asociația Somaro, Crucea Roșie, DGAS, Patriarhia Română) și-au exprimat punctul de vedere, care să contribuie la trasarea unor direcții de acțiune pentru elaborarea normelor metodologice de aplicare a legii.
„Normal că legea este perfectibilă, normal că este doar un prim pas pe acest lung drum pe care îl avem în față. Îmi dau seama că nu poate să fie o lege care să bucure pe toată lumea, trebuie să găsim acel punct de echilibru în care înțelegerea faptului că risipa alimentară este o problemă mondială, iar soluțiile nu pot veni decât de la noi. Soluțiile există pe întreg lanțul, de la producător la consumator, iar ceea ce trebuie să facem noi este să încurajăm aceste soluții și pe oamenii care fac lucruri concrete. Cred că rezultatele se pot vedea în cel mai scurt timp.”
Prezent la dezbatere, Gabriel Ecobici, director în cadrul ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor), și-a exprimat îngrijorarea cu privire la respectarea normelor de sănătate publică a alimentelor care vor fi gestionate conform noii legi și a avertizat că ANSVSA va urmări și în acest caz ca toți actorii implicați în procesul de gestionare a alimentelor aflate pe punctul de a expira (ONG-uri, instituții publice, organizații private) să aibă autorizațiile obligatorii și să respecte normele ANSVSA (mai ales normele legate de etichetare impuse de Regulamentul european nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare și prevederile Regulamentului european nr. 178/2002 privind cerințele generale ale legislației alimentare).
Sunt numeroase voci împotriva legii risipei alimentare care afirmă că noua lege va fi aproape imposibil de aplicat, având în vedere aspectele economice și de sănătate publică care trebuie luate în calcul.
Povești de succes
Din fericire, în cadrul evenimentului nu am asistat doar la polemici, am avut ocazia să cunoaștem și povești de succes din domeniu. Există câteva organizații care au reușit să implementeze un sistem de prevenire a risipei alimentare chiar și fără „sprijinul” unor reglementări clare, fapt ce demonstrează că se pot găsi soluții pentru astfel de măsuri și în România. Asociația Somaro și Crucea Roșie Română sunt doar 2 dintre ele.
Deși de ani buni Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite și alte organizații trag semnale cu privire la risipa alimentară, avertizând că alimentele risipite la nivel mondial ar putea cu ușurință să stopeze sărăcia din Africa, subiectul risipei alimentare nu era luat în seamă în România în urmă cu 2 ani. Datorită noii legi, fenomenul începe să genereze interes și în țara noastră; sperăm ca tema să nu rămână la stadiul de dezbatere publică, iar normele metodologice de aplicare a legii, care vor fi stabilite în următoarele 6 luni, să aducă soluții concrete pentru reducerea risipei.
Găsiți o sinteză a studiului privind risipa alimentară aici.
- Studiu UE: Un european risipește în medie 16% din alimente; românii, mai puțin risipitori
- Franța obligă supermarketurile să doneze produsele alimentare nevândute
- FoodKeeper – aplicația de mobil care ne ajută să reducem risipa alimentară
- Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele și legumele „urâte”, pentru a combate risipa alimentară
- O organizație non-profit din Arizona „salvează” anual milioane de alimente aruncate la granița SUA – Mexic
- Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deșeurilor alimentare
- Bump Mark – eticheta revoluționară care poate reduce risipa alimentară
- Un nou magazin Zero Waste a fost deschis în Franța
- „Gustul” Zero Waste: Primul restaurant fără deșeuri din Marea Britanie
- „Frigiderul solidarității” – o metodă simplă de combatere a risipei alimentare
- Deșeurile nevăzute – Războiul orașelor cu grăsimile din canalizări
- Propunere legislativă pentru combaterea risipei alimentare – în consultare publică la Senat până pe 27 iulie