De ani de zile tot auzim că România, una dintre cele mai sărace țări ale Europei, stă de departe cel mai prost la reutilizarea resurselor.
Vecinii noștri, bulgarii și maghiarii, au o rată de reciclare de 6 ori mai mare decât noi, arată datele Comisiei Europene.
Raul Pop, manager de programe în Ecoteca, a fost invitat vineri în cadrul emisiunii Business Club (Digi 24) pentru a discuta despre problemele care plasează România de ani buni la coada Europei în ceea ce privește managementul deșeurilor:
„România are probleme mari pe partea de reciclare și, de asemenea, are niște avantaje pe care nu le realizează din cauza asta. Spuneați în reportaj că este vorba de materie primă care nu se recuperează, este vorba de consum de energie, este vorba de locuri de muncă, este vorba de bani, este vorba de sănătate publică ș.a.m.d. Problema deșeurilor nu este simplă, nimeni nu spune că se poate rezolva peste noapte și într-un mod facil. Și asta ne dovedește însuși faptul că există atâta legislație, toată aliniată în direcția potrivită, dar care se aplică foarte slab la nivel de teritoriu.”
„Avem legi, avem penalizări, avem amenzi și ele nu se încasează, fie că nu se aplică, fie că nu se încasează efectiv (…) Contactul cetățeanului cu deșeul se transformă într-o sarcină pentru primărie, care trebuie mai departe s-o îndeplinească cu ajutorul firmei de salubritate. Acest lucru nu se întâmplă, după cum ne arată cifrele, și problema este acolo. Nu se poate rezolva din cabinetul unui ministru din București.” (…)
Pierderi anuale între 1 miliard și 2 miliarde de euro
„Estimările sunt undeva între 1 miliard și 2 miliarde de euro pe an pierderi financiare datorate faptului că aceste resurse, în loc să genereze o activitate economică și o materie primă, în final ajung într-o groapă de gunoi și generează poluare. (…) Avem o problemă majoră pe raportări. Nu se pot verifica, iar cei care le raportează nu au niciun fel de interes să raporteze cât mai jos, dimpotrivă”, explică Raul Pop.
„Există de un an și ceva în funcțiune la Ministerul Mediului, mai precis la Agenția Națională pentru Protecția Mediului, un sistem de raportare național care este încă în fază de maturizare, are încă scăpări, dar este pe calea potrivită. Este acel sistem de raportare care ne poate permite să vedem foarte rapid, respectiv organul de control să vadă foarte rapid care dintre primării nu-și face treaba, care valorificator raportează diferit față de colectorii care spun că i-au dus deșeuri pentru valorificare, pentru a se vedea automat unde sunt discrepanțe în sistem și ca să se poată face reglaje în timp real. Asta este un pas extrem de important. (…)
Al doilea pas foarte important este acel «pay as you throw», adică plătește proporțional cu ceea ce arunci la gunoi, pe care l-am văzut în funcțiune în alte țări (…)”.
Cantități semnificative de aur și argint aruncate la gunoi
În vreme ce electronicele vechi zac în gropi de gunoi, vest-europenii câștigă bani din ele. Cu o strategie de colectare bine pusă la punct, nemții, francezii și suedezii reușesc să recupereze dintr-o sută de mii de aparate mai bine de două kilograme de aur. Datele Uniunii Europene arată că, pe lângă aur, se mai pot extrage alte 25 de kilograme de argint și aproape o tonă de cupru din 100.000 de electronice vechi.
România însă colectează mai puțin de un kilogram de componente pe cap de locuitor, de aproape 30 de ori mai puțin decât Suedia. Pe lângă deșeurile electronice, mai risipim și plasticul, hârtia, aluminiul, sticla și alte deșeuri reciclabile.
Gunoiul în sine poate fi o sursă importantă de energie. Din resturile alimentare, la rampa de gunoi se poate face energie din biomasă și biogaz, dar în România această resursă este practic nevalorificată, deși 10% din mâncarea cumpărată în țară ajunge la gunoi…
Puteți urmări interviul aici.
- Slovenia „campioana” Europei la reciclare, România în continuare printre codași
- Până la 90% din deșeurile electronice generate la nivel mondial sunt aruncate anual la gropile de gunoi
- Reciclarea în România – o radiografie făcută de principalii „actori” din domeniu
- Doar jumătate dintre români sunt dispuși să colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni
