Studiu de caz: San Francisco – cel mai mare oraș din lume care a adoptat obiectivul Zero Waste

Auzim tot mai des de comunități urbane și rurale care au adoptat obiectivul „zero deșeuri/zero waste” și lucrează spre a-l îndeplini.

Programele zero waste sunt modalitățile cele mai rapide și eficiente, din punct de vedere al costurilor, prin care autoritățile locale pot contribui la evitarea poluării cauzate de eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor, pot lupta împotriva schimbărilor climatice, pot crea locuri de muncă și, în același timp, pot promova sustenabilitatea.

La nivel global, Zero Waste International Alliance coordonează întâlniri periodice în diferite părți ale lumii pentru a crește puterea comunităților și a promova soluții „zero deșeuri”. De asemenea, la nivel european, Fundația Zero Waste Europe, cu filiale în 18 țări, inclusiv în România prin Zero Waste Romania, a fost creată pentru a consolida puterea comunităților de a regândi relația lor cu resursele.

Există numeroase modele de succes, cum ar fi orașul Capannori în Italia sau Kovalam în India, însă există și exemple ale unor programe care s-au „împotmolit” pe parcurs, cum ar fi Canberra în Australia sau Buenos Aires în Argentina.

De obicei, cei care nu cred în conceptul „Zero Waste” afirmă că acest obiectiv poate fi îndeplinit doar de comunitățile mici și nu reprezintă o soluție reală pentru marile orașe.

San Francisco, având o populație de aproximativ 800.000 de persoane, reușește să combată această supoziție.

Orașul recuperează 77% din deșeuri, depășind primul obiectiv de 75% până în 2010 și apropiindu-se foarte mult de obiectivul final, zero deșeuri până în 2020, fără depozitare la rampele de deșeuri și fără incinerarea deșeurilor (cu sau fără recuperare de energie).

La baza programului implementat în San Francisco stă ideea că separarea deșeurilor pentru compostare și reciclare ar trebui să devină mai avantajoasă decât depozitarea acestora în gropi de gunoi. Această cerință este îndeplinită printr-un sistem simplu și convenabil: prin instalarea unor containere de colectare codificate pe culori și semnalizate cu imagini descriptive; educație multilingvă pentru a satisface nevoile diverselor etnii; abordări specifice pentru principalele sectoare: rezidențial, al afacerilor, al autorităților publice.

Alte metode adoptate de San Francisco: prevenirea generării deșeurilor în întregul sistem

Reducerea cantității de deșeuri și reutilizarea sunt încurajate de legislație care impune vânzătorilor de produse alimentare să elimine polistirenul extrudat în favoarea unor cutii compostabile sau reciclabile; interzicerea comercializării pungilor de plastic de unică folosință, în favoarea pungilor reutilizabile sau din plastic compostabil sau hârtie reciclabilă, etichetate corespunzător; o campanie de educare împotriva apei îmbuteliate (și în favoarea apei de la robinet); posibilitatea de a refuza o carte de telefon actualizată în fiecare an (cărțile de telefon sunt oferite gratuit în majoritatea orașelor din Statele Unite).

Municipalitatea deține propriul sistem de schimb de bunuri, punând la dispoziție piese de mobilier, produse electronice sau alte materiale pentru schimburi între instituții.

Campanie de reducere a materialelor toxice

Administrația publică locală a creat o pagină web pentru a ajuta oamenii să afle mai multe informații despre reducerea cantității de toxine folosite în produsele de curățenie și în cele de îngrijire personală. În loc să se rezume doar la a îndemna populația să reducă folosirea materialelor toxice, orașul San Francisco oferă alternative viabile.

Răspunderea extinsă a producătorului: o obligație „morală”, nu legală

În 2006, San Francisco a aprobat rezoluția Responsabilității Extinse a Producătorului, odată cu interdicția aruncării produselor periculoase în coșul de gunoi. Rezoluția îndeamnă producătorii să pună bazele unei „etici a responsabilității producătorului”, pentru a completa „etica reciclării” civice. Încă nu există o dispoziție clară care să oblige producătorii locali să accepte această rezoluție, dar politica de cumpărare a municipalității, bazată pe principiul precauției, o încurajează.

Colectarea separată: verde, negru, albastru

Locuitorilor și firmelor le sunt puse la dispoziție trei containere:

Sistemul „Pay as you throw”, ușor diferit

Separarea este încurajată prin sistemul „plătești pentru cât arunci”, prin care cetățenii plătesc doar pentru containerul negru, care poate fi de diferite mărimi și devine mai scump pe măsură ce mărimea crește, fără să plătească pentru containerele albastre și verzi.

Deșeurile sunt colectate de două camioane: unul pentru materiale organice și altul cu două compartimente, pentru materiale reciclabile și deșeuri nereciclabile. Una dintre companiile de colectare, ce acoperă 2/3 din oraș, are 400 de angajați doar pentru serviciul de colectare.

Primul mare oraș din SUA care a colectat resturile alimentare pentru compostare

Astăzi, sute de mii de locuitori și aproximativ 3.000 de firme trimit aproximativ 360 de tone de material organic, în fiecare zi, către unitatea de compostare a orașului. Unitatea de compostare este situată într-o zonă rurală în apropierea orașului San Francisco, pe un teren de 7 hectare, și are 11 angajați. Compania cere un preț de 41 până la 51 de dolari/tonă de material organic primit, iar acest venit acoperă costul întreținerii și al funcționării unității.

Veniturile sunt realizate prin vânzarea de compost, care este certificat ca fiind organic și însumează aproximativ 42.000 m³ de compost anual. Ca parte a programului de compostare, orașul oferă găleți speciale, subvenționează pubele pentru compostare la domiciliu și oferă gratuit cursuri multilingve despre compostarea în mediul urban (inclusiv despre compostarea cu viermi) și despre grădinăritul organic.

Alte măsuri pentru recuperarea deșeurilor organice

• Redistribuirea alimentelor: alimentele comestibile sunt donate cantinelor sociale;
• Hrană pentru animale: resturile de alimente ce rezultă din procesele de prelucrare sunt transformate în hrană pentru animale sau folosite direct de către fermieri;
• grăsimile și uleiul alimentar uzat sunt transformate în seu sau hrană pentru animale;
• Digestia anaerobă și conversia în combustibili bio: colectarea, apoi digestia anaerobă centralizată, rezultând în biogaz;
• grăsimea colectată de la restaurante este transformată în combustibil pentru vehiculele colectoare ale orașului și autobuzele hibrid.

Stimulente pentru minimizarea progresivă a deșeurilor

O altă trăsătură unică a programului din San Francisco este reprezentată de stimulentele acordate pentru minimizarea progresivă a cantității de deșeuri. Contractul cu companiile de colectare este conceput pentru a spori redirecționarea de la rampă și include un set de patru obiective pentru fiecare an.

Două obiective anuale sunt îndreptate spre scăderea volumului de deșeuri, iar alte două se bazează pe un procentaj crescut al materialelor recuperate. Dacă toate cele patru obiective sunt atinse, firma de salubritate obține o cotă de profit mai mare (2%, câte 0,5% pentru fiecare obiectiv atins), echivalentul a aproximativ 5 milioane de dolari, în total, pe an. Aceste fonduri sunt depozitate într-un cont distinct destinat încurajării recuperării de materiale, din care compania poate retrage doar procentul corespunzător obiectivelor atinse, în conformitate cu verificările municipalității.

În cele din urmă, programul din San Francisco este marcat de un zel aproape misionar: parte din obiectivul explicit al orașului este răspândirea filozofiei Zero Waste, așa că funcționarii experți în Zero Waste țin prelegeri și prezentări pentru a face cunoscute strategiile unui public cât mai divers, de la orașele din apropiere până la alte țări.

Articol preluat de pe ecomagazin.ro.