
Prezenți în cadrul Forumului de Mediu, ediția a VI-a (organizat de Grupul editorial Universul Juridic, în parteneriat cu Universitatea Ecologică din București, Organizația ECOTIC și Asociația Română de Mediu 1998), reprezentanții RetuRO SA au anunțat că nu s-a finalizat procedura de desemnare oficială a administratorului SGR. În momentul de față, compania pe acțiuni se află în etapa de integrare a statului în acționariatul RetuRO, urmând ca ulterior să fie adoptată Hotărârea de Guvern care atestă licențierea oficială a administratorului.
Amintim că Societatea RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. s-a constituit conform cadrului legal ca administrator al sistemului și a depus dosarul de acreditare în termenul stabilit (4 martie a.c.).

Ce spun retailerii
Av. dr. Maria Maxim, președintele Asociației Retailerilor pentru Mediu, a amintit că până la desemnarea oficială a administratorului SGR mai sunt necesari niște pași care nu au fost prevăzuți în HG nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje.
Majoritatea membrilor Asociației Retailerilor au început analiza proiectelor de investiții, iar o parte dintre ei au achiziționat şi pus deja în funcțiune aparate de tip RVM (Reverse Vending Machine).

Implementarea acestor aparate nu este atât de simplă cum pare deoarece, pe lângă procedura de achiziție, presupune și obținerea avizelor și autorizațiilor necesare (de exemplu, avize ISU, branşare suplimentară etc.).
- necesitatea amplasării aparatelor în afara spațiului de vânzare, ceea ce determină o investiție suplimentară;
- spargerea ambalajelor de sticlă în momentul colectării, de nedorit, dar deocamdată necesară pentru a evita fraudarea sistemului și pentru eficientizarea costurilor de colectare și transport;
- acoperirea costurilor operaționale ale comercianților;
- tarifele de administrare, care vor face obiectul unor ordine emise de minister;
- din perspectiva comercianților, dar și a producătorilor, pentru simbolurile SGR aplicate pe etichetă trebuie să existe o perioadă suficientă de tranziție (stoc de tranziție), pentru a evita sincopele în lanțul de aprovizionare sau risipa de produse în stare bună care nu mai pot fi comercializate fiindcă nu poartă marcajele care le încadrează în sistemul SGR (identificatorul SGR și un cod de bare național).
Din HG 1074/2021 reiese că, din momentul în care SGR este demarat, produsele care nu sunt marcate cu aceste simboluri nu vor mai putea fi comercializate.
Dacă această perioadă de tranziție nu va fi stabilită, o eventuală distrugere a unor produse aflate în stare bună, dar care nu mai pot fi comercializate din cauza etichetării, ar provoca pagube uriașe pentru comercianți și producători.

Ce spun producătorii
Julia Leferman, director general al Asociației Berarii României pentru Mediu, a declarat în cadrul Forumului de Mediu:
„Sistemul Garanție-Returnare nu are un cadru legislativ complet până în acest moment, iar obiectivul nostru este ca acesta să fie finalizat și în vigoare odată cu acordarea licenței oficiale pentru administratorul SGR, RetuRO; sunt necesare modificări suplimentare în legislația primară și în cea fiscală.”

- adoptarea unui pachet legislativ care să permită ca SGR să fie integrat în sistemul de colectare a deșeurilor, împreună cu sistemul actual de colectare care funcționează după principiul EPR (răspunderea extinsă a producătorilor), prin intermediul OIREP-urilor;
- elaborarea și adoptarea unei metodologii noi de raportare: SGR vine cu un sistem de raportare diferit, la nivel de unități de ambalaje (nu se va raporta în tone de material, așa cum se procedează în prezent pentru restul tipurilor de deșeuri);
- clarificări fiscale, mai ales privind modul în care va fi tratată din punct de vedere fiscal valoarea garanției (în mod normal, garanția nu ar trebui să fie purtătoare de TVA, model adoptat și în celelalte state care au implementat SGR).
Există prevederi legislative pentru ambalajele reutilizabile pentru care există o garanție și care se află în circuitul economic, dar, pentru a include și ambalajele de unică folosință în regim SGR, a fost solicitată Ministerului Mediului și Ministerului Finanțelor o prevedere clară că această garanție nu va include TVA.
Julia Leferman a mai amintit că, timp de 3 ani, industria a realizat numeroase analize și studii de fezabilitate pentru a găsi cele mai bune soluții de implementare a sistemului, ținând cont mai ales de unele aspecte specifice doar României, care nu se regăsesc în alte SGR-uri implementate în străinătate (de exemplu, particularități privind anumite zone geografice sau modul de distribuție al populației în mediile urban și rural).
Alice Nichita, președintele Asociației Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate:
„Campania de comunicare a acestui sistem este esențială. (…) Studiile pe care le-am făcut în rândul consumatorilor arată că oamenii așteaptă cu nerăbdare acest sistem, să aibă posibilitatea să returneze ambalajele și să se implice în acest sistem.”

Ce trebuie să știe consumatorii
Pentru a fi returnate, ambalajele vor trebui:
- să fie curate;
- să nu fie turtite;
- să aibă eticheta intactă și simbolurile SGR vizibile, pentru a face diferența între ambalajele incluse în SGR și cele introduse pe piață înainte de demararea sistemului (pentru a putea fi detectate de aparatele de colectare sau de casa de marcat, acolo unde se va returna ambalajul).
Vor beneficia de rambursarea garanției doar ambalajele comercializate în România după data lansării oficiale a SGR.

De ce termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea SGR nu poate fi realist
Alice Nichita a amintit încă o dată toate eforturile care vor fi necesare pentru pregătirea, implementarea și administrarea sistemului:
- infrastructura logistică foarte complexă: construcții, producție, echipamente, centre de numărare, toată infrastructura de transport pentru preluarea ambalajelor (de la magazine la centrele de sortare şi numărare, iar apoi la fabricile de reciclare);
- obținerea finanțărilor pentru implementarea investițiilor;
- dezvoltarea tuturor procedurilor administrative;
- angajarea personalului care va implementa sistemul;
- înregistrarea producătorilor și semnarea contractelor cu aceștia (100.000 de contracte care trebuie semnate în 90 de zile de la acordarea licenței de administrare);
- dezvoltarea sistemului IT, care va trebui să gestioneze în timp real o bază de date impresionantă și să asigure protecția acestor date.
Când va fi demarat sistemul în România?
„Am construit un calendar în funcție de toate etapele menționate, iar acest orizont de 18 luni ține de momentul acreditării (…); preconizăm undeva la finalul anului 2023.”
Menționăm că termenul de 18 luni a fost propus de luni bune de reprezentanții industriei. Este un termen ambițios, de altfel, având în vedere termenele foarte strânse pentru pregătirea și implementarea sistemului.

Va influența garanția unică modul de consum al consumatorilor?
Dragoș Doru, director general al Can Pack Recycling, cel mai important colector de doze de aluminiu din România, avertiza într-un interviu acordat revistei ecologic:

„Deşi CAN PACK susține introducerea SGR, este necesar un tratament echitabil pentru toate tipurile de ambalaje, altfel riscăm să ne transformăm într-o țară a PET-urilor. Așa cum stau lucrurile acum, vom vedea la raft o taxă de 50 de bani pentru un ambalaj, indiferent de volum.
Deci un PET de 2,5 litri va avea taxa de 50 de bani, la fel ca o sticlă sau o doză de aluminiu de 0,5 sau 0,33 litri. Evident că oamenii vor prefera să plătească acei 50 de bani pentru o cantitate mai mare de bere, apă sau suc decât 2,50 sau chiar 4 lei pentru aceeaşi cantitate de bere ambalată în doze de aluminiu, ceea ce va duce la o creștere a consumului de PET în România.
Iar această creștere nu este în conformitate cu politica de reducere a consumului de plastic la nivel european sau cu spiritul directivei privind plasticul de unică folosință.”
„Am făcut un studiu de percepție la nivel de consumator, să vedem dacă o garanție unică influențează obiceiul de consum și creează o migrație a consumului de la ambalajul mic la ambalajul mare sau chiar între tipuri de ambalaje diferite, iar pentru momentul actual nu am sesizat să existe un astfel de risc. (…)
Garanția unică este accesibilă pentru consumator și îl încurajează să susțină sistemul (…). Există sisteme în piață care au pornit cu garanții diferite pe tipuri de ambalaj și au ajuns la o garanție unică (cel mai recent exemplu, Estonia). Noi susținem o valoare de garanție unică, ceea ce nu exclude ca pe parcursul implementării sistemului, la 2-3 ani după ce acesta va deveni funcțional și vom putea analiza ce implicații a avut, inclusiv pe această zonă, să poată fi avută în vedere și o altă abordare, inclusiv în privința valorii garanției. Ştim din experiența altor state că aceasta nu scade niciodată, dar poate crește dacă se dovedește că valoarea de 50 de bani nu îi încurajează suficient pe români să returneze aceste ambalaje.”
Articol scris în colaborare ECOTECA și www.ExpertDeseuri.ro.
- În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea SGR. Va fi demarat la 1 octombrie 2022?
- Sistemul Garanție-Returnare (SGR): ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.
- Bună practică: Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania, cum funcționează la 6 ani de la implementare
- Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR). În ce stadiu se află acum