Draftul proiectului de lege pentru Biomasă și Biogaz este finalizat

peleti

Sursa: Green Report

Draftul proiectului pentru noua lege pentru Biomasă și Biogaz este finalizat și va fi înaintat Executivului la începutul săptămânii viitoare după ce vor fi primite și ultimele propuneri ale membrilor Asociația Română de Biomasă și Biogaz (ARBIO), au anunțat reprezentanții asociației, potrivit Green Report.

„Noua lege pentru Biomasă și Biogaz este extrem de importantă, nu numai pentru sectorul energetic, dar mai ales pentru România. Noua Lege pentru Biomasă și Biogaz înseamnă mijloace de energie termică mai ieftină pentru mii sau chiar milioane de cetățeni, dar și pentru companiile cu unități de producție. Estimăm că efectul va fi o reducere a facturii cetățenilor cu 20-30% și avem deja exemple concrete care confirmă acest lucru”, au spus reprezentanții ARBIO.

„Acest Guvern s-a dovedit până acum cel mai deschis și interesat în promovarea unui sector subdezvoltat al energiilor regenerabile din România. În Uniunea Europeană 68% din energia regenerabilă produsă provine din biomasă și biogaz. În România statistica arată o cotă de doar 0,62%”, declara in luna mai in cadrul conferintei RoEnergy, Ilias Papageorgiadis, președintele ARBIO.

De asemenea, un alt proiect de lege aflat în dezbatere în comisiile parlamentare, și care ar putea impulsiona folosirea biomasei pentru încălzire, este legea termoficării. Prin înlesnirile acordate se dorește ca autoritățile locale să fie stimulate să construiască centrale de cogenerare pe biomasă, care să asigure, în parte sau în totalitate, necesarul de apă caldă și căldură al comunităților.

Președintele ARBIO a precizat că la Ministerul Dezvoltării există rezervate 232 de milioane de euro pentru construirea de capacități de biomasă, biogaz și geotermale. Cheltuielile eligibile se ridică până la 60% din valoarea investiției. „Colaborăm cu reprezentanții instituției pentru elaborarea ghidului solicitantului. Ne dorim să utilizăm toate fondurile disponibile pentru a putea cere mai mulți bani pe viitor”, a explicat Papageorgiadis.

ARBIO este unul dintre membrii Grupului de Lucru organizat de catre Ministerul Energiei pentru realizarea legii Biomasei și Biogazului, împreuna cu Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Agriculturii, Ministerului Dezvoltării, ANRE și alți factori de decizie.

Puteti citi si:

Rom Waste Solutions – Cum se recupereaza materie prima din gunoi „bun” de groapa

Cum a ajuns Suedia sa valorifice 99% din deseuri

n-SWEDEN-RECYCLING-large570

Sursa: The Huffington Post

Potrivit ultimelor statistici doar 1% din deseurile produse de suedezi ajung la gropile de gunoi.

Suedia isi administreaza deseurile atat de bine incat este nevoita sa importe deseuri din Marea Britanie, Irlanda, Italia si Norvegia pentru a alimenta cele 32 de centrale termo-electrice care functioneaza pe baza de deseuri.

Un suedez produce anual 461 de kg de deseuri, o cifra care este usor sub media europeana de jumatate de tona. Care este secretul Suediei? – programele eficiente de prevenire, reutilizare si reciclare dar si utilizarea procesului controversat de transformare a deseurilor in energie.

Inainte de a fi transportate catre statiile de incinerare deseurile sunt sortate de populatie, deseurile organice si reciclabile fiind recuperate. 32 % din deseuri sunt reciclate, in timp ce 15% sunt transformate in compost. Conform datelor colectate de compania suedeza de reciclare Returpack, 1,5 miliarde de sticle si doze de aluminiu sunt recuperate anual.

Potrivit legii suedeze, intreaga responsabilitate legata de colectare, reciclare sau eliminare a deseurilor revine producatorilor. Numeroase reguli introduse in anii `90 stimuleaza companiile sa puna pe piata produse `mai prietenoase` pentru mediu. Este o masura buna de  reducere a costurilor totale de gestionare a deseurilor.

32 % din deseuri reciclate, 52 % incinerate

Peste 2 milioane de tone de deseuri sunt incinerate anual in Suedia reprezentand 52% din cantitatea totala produsa. In Helsingborg (populatie: 132 989), o centrala waste-to-energy (WTE) produce suficienta energie pentru a satisface 40% din necesarul de incalzire din oras. Energia produsa prin WTE asigura aproximativ 950.000 de case cu incalzire si 260.000 cu electricitate.

`Un numar bun de retinut este faptul ca trei tone de deseuri genereaza la fel de multa energie ca o tona de combustibil fosil… deci exista suficienta energie in deseuri`, potrivit lui Göran Skoglund, purtatorul de cuvant al Öresundskraft, una dintre cele mai mari companii energetice din Suedia.

Incinerarea deseurilor ramane in continuare o solutie controversata. Numeroase organizatii de protectia mediului sustin ca procesul genereaza mai multa poluare si toxine in aer. Potrivit reprezentantii autoritatilor suedeze, procesele folosite la nivelul tarii genereaza un procent minim de emisii.

Succesul Suediei in gestionarea deseurilor nu a venit insa peste noapte- cele mai recente rezultate sunt roadele unor schimbari culturale produse in zeci de ani.

Incepand cu anii ’70, Suedia a adoptat legi stricte privind gestionarea deseurilor atat pentru gospodarii cat si pentru municipalitati si firme, explica directorul de comunicare al Autorității de Management al Deșeurilor din Suedia, Anna-CarinGripwell.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti in filmuletul de mai jos.

 

Un singur operator waste-to-energy produce mai multa energie decat toti producatorii de energie solara. Din America.

Acest articol este – mai mult sau mai putin – o traducere. Originalul il gasiti aici.

Waste Management Company, un operator de salubritate american listat la bursa din New York, ne spune (in rezumat) urmatoarele:

„Uneori, progresul se infiltreaza pe nesimtite in viata ta. Spre exemplu, cea mai mare parte a oamenilor, cand se refera la energii altenative se gandesc la vant, soare, hidro-energie. Cel mai probabil, cam toata lumea ignora o sursa de energie pe care, cu totii, o generam zi de zi: gunoiul.

gascollection-labeled

Gazul din gropile de gunoi este recunoscut de catre EPA (Agentia de Protectie a Mediului) ca sursa de energie alternativa celor bazate pe combustibili fosili. Waste Management Company produce, astfel, energie pentru cca 1,2 milioane de locuinte.

E simplu: deseul depozitat produce gaz metan. Acesta se capteaza prin intermediul unor puturi forate deasupra depozitelor de deseuri acoperite. Puturile functioneaza pe baza de vid, atragand astfel gazul metan din depozit. Acesta este apoi filtrat (de lichide si reziduuri), dupa care este comprimat si condensat si, intr-un final, filtrat din nou. Se transporta apoi (imbuteliat sau prin conducte) la o turbina electrica pe care o antreneaza, producand curent.

Curentul „se varsa” in reteaua de transport electric si de-acolo pleaca spre consumatorul final. Tare, nu?  Si uite asa, un salubrist a devenit firma de energie. WM Company va alimenta, pana in 2020, 2 milioane de case.”

Eh, nu-i nimic, da-i incolo de imperialisti. Noi avem rauri de munte pe care le putem distruge ca sa facem microhidrocentrale! A, apropos, stiati ca (,) cascada Urlatoarea nu mai…e? Am luat-o acasa cu tzeava. Aici. Sau aici.

Cata energie produce Romania din gunoaie? Stim? Nu. Probabil ca zero.

Energie din deseuri

Am tot vorbit despre reciclare, am tot vorbit despre reduce-reuse-recycle… Azi, insa, le-a venit randul deseurilor cele mai „sarace” (dar totusi nu chiar atat de sarace incat sa ajunga intr-o groapa de gunoi). Azi vorbim despre deseurile care se ard (sau „incinereaza”, ca sa fim fitzosi) si dau, in schimb, energie termica. In unele cazuri energia termica se transforma (prin turbine cu aburi)  in energie electrica. Dar sa le luam pe rand.

In engleza (ca de-acolo rasare soarele, nu?) i se zice waste-to-energy. M-as abtine sa traduc, suna ciudat. Pe scurt, selectam deseurile, le pastram pe cele cu putere calorica, ele se ard intr-o camera de ardere si incalzesc o cantitate impresionanta de apa. Da, impresionanta, pentru ca astfel de instalatii sunt rentabile doar daca functioneaza la scara mare. Apoi  apa se transforma in aburi, invarte niste turbine care antreneaza un generator (cam ca si in cazul hidro-energiei), el face curent si voila…se face lumina’n sat! Eh, in oras, ca o astfel de uzina functioneaza la capacitati mari, cum ziceam.

Am gasit un filmuletz pe youtube, care spune povestea mult mai bine. Chiar e bine facut, are doar 5 minute si il puteti urmati aici: How a waste-to-energy plant works. Multumim inginerilor povestitori (si youtuberi) de la Engineering Timelines!

District heating plant spittelau ssw crop1Daca nu vrem (sau nu ne tin balamalele) sa o convertim in energie electrica, o putem distribui mai departe ca apa calda menajera. Asta incearca sa faca cei de la Usitall, o firma suedeza care incearca sa faca ceva concret in Romania, dupa 4 ani de tatonari. Am aflat asta dintr-un articol Mediafax. Se vorbeste de sute de milioane de euro, care isi taie drumul cu maceta prin jungla reglementarilor (si a infrastructurii) din Romania.

Poza alaturata este a instalatiei de waste to energy din Spittelau, care alimenteaza cu apa calda un district din Viena. De pe Wikipedia.

Pana una alta, sa aruncam cu voiosie in continuare la groapa 7.3 milioane tone de deseuri pe an, zic! Cica e mai ieftin! Si sa ne jucam cu gigacaloria din carbuni. Care cica se scumpeste!