Analiza DNSH explicată

Autor: Ruxandra Micle

Principiul DNSH (Do No Significant Harm) reprezintă un standard european de evaluare a impactului asupra mediului impus prin Regulamentul (UE) 2020/852, privind taxonomia durabilității. Regulamentul (UE) 2019/2088 consideră că o investiție este o investiție durabilă doar dacă nu prejudiciază în mod semnificativ vreun obiectiv de mediu sau social, așa cum se prevede în regulament.

O activitate economică ce urmărește obiectivul de mediu pentru atenuarea schimbărilor climatice ar trebui să contribuie în mod substanțial la stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin evitarea sau reducerea acestora sau prin creșterea absorbției de gaze cu efect de seră. Activitatea economică ar trebui să fie coerentă cu obiectivul pe termen lung privind temperatura al Acordului de la Paris.

Principiul Do No Significant Harm a devenit un reper central al politicilor europene privind tranziția verde și utilizarea fondurilor publice în cadrul Pactului Verde European și al Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Ce înseamnă analiza DNSH

Analiza DNSH presupune că orice investiție trebuie să se încadreze în parametrii normali, care să nu aducă prejudicii semnificative mediului, chiar dacă aceasta ar presupune că ar avea alte beneficii economice și sociale. Analiza DNSH este un instrument de integrare a obiectivelor de dezvoltare durabilă, dar care oferă o politică de conformitate, cu implicații tehnice și juridice.

Scopul Analizei DNSH este de a verifica că un proiect sau o investiție nu afectează negativ mediul și contribuie la respectarea celor șase obiective: climă, adaptare, apă, poluare, economie circulară și biodiversitate. Rolul său fiind unul preventiv.

Regulamentul (UE) 2020/852 privind taxonomia durabilității stabilește criterii pentru activitățile economice durabile, fără a prejudicia semnificativ cele șase obiective de mediu:

• Atenuarea schimbărilor climatice
• Adaptarea la schimbările climatice
• Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și marine
• Economia circulară
• Prevenirea și controlul poluării
• Protecția biodiversității și ecosistemelor

Prin atenuarea schimbărilor climatice înțelegem procesul de a menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C și continuarea eforturilor de limitare a încălzirii globale la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, astfel cum se prevede în Acordul de la Paris.

Prin adaptare la schimbările climatice înțelegem procesul de ajustare la schimbările climatice reale și preconizate, precum și la efectele acestora.

Cum se realizează analiza DNSH

Analiza DNSH presupune o evaluare multidimensională care combină: analiza cadrului legislativ european și național, identificarea impactelor potențiale (apă, aer, sol, biodiversitate) directe și indirecte asupra obiectivelor de mediu, aplicarea principiului proporționalității, utilizarea de instrumente tehnice (studii de impact, raportări de reciclare, analize LCA, raportări ESG).

Potrivit art. 17, cele șase obiective de mediu care sunt luate în considerare în analiza DNSH, care prejudiciază în mod semnificativ, sunt:

Atenuarea schimbărilor climatice – în cazul în care activitatea respectivă generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră.

Adaptarea la schimbările climatice – în cazul în care activitatea respectivă duce la creșterea efectului negativ al climatului actual și al climatului preconizat în viitor asupra activității în sine sau asupra persoanelor, naturii ori activelor.

Utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine – în cazul în care activitatea respectivă este nocivă pentru starea bună sau potențialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subterane, ori pentru starea ecologică bună a apelor marine.

Economia circulară, inclusiv prevenirea generării de deșeuri și reciclarea acestora – în cazul în care activitatea duce la ineficiențe semnificative în utilizarea materialelor sau resurselor naturale (energie neregenerabilă, materii prime, apă, sol) sau la o creștere semnificativă a generării, incinerării sau eliminării deșeurilor, cu excepția incinerării deșeurilor periculoase ori a eliminării pe termen lung a celor ce pot cauza prejudicii mediului.

Prevenirea și controlul poluării – în cazul în care activitatea duce la o creștere semnificativă a emisiilor de poluanți în aer, apă sau sol.

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor – în cazul în care activitatea este nocivă pentru condiția bună și reziliența ecosistemelor sau pentru stadiul de conservare a habitatelor și speciilor.

Atunci când este elaborată această analiză, trebuie analizate fiecare dintre cele șase obiective, atât din punct de vedere tehnic, cât și al managementului de mediu, ținând cont de factorii economici din analiza cost-beneficiu, de legislația în vigoare, de studiile nZEB (acolo unde este cazul) și de datele și raportările privind gestionarea deșeurilor potrivit OUG 92/2021. Pentru eligibilitate, e important să nu existe niciun prejudiciu semnificativ adus celor șase obiective de mediu.

Provocări în aplicarea principiului DNSH

Această cerință este de o complexitate tehnică ridicată, deoarece pentru multe sectoare (construcții, energie, transporturi) evaluarea presupune o expertiză interdisciplinară – juridică, tehnică, de protecția mediului și economică. Este nevoie de aportul persoanelor cu studii de specialitate din domeniile juridic, tehnic, mediu și economic.

Nu este suficient ca doar un consultant, proiectant sau arhitect să elaboreze această analiză și să și-o însușească singur, deoarece există elemente ce țin atât de partea juridică, cât și de cea economică și de mediu. Riscul ar putea fi respingerea proiectului sau tratarea superficială a obiectivelor de mediu.

Există proiecte unde apar conflicte între obiective: un proiect poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice, dar să producă efecte negative asupra biodiversității. În astfel de cazuri, este necesară colaborarea cu specialiști pe studii de impact asupra mediului și identificarea de alternative pentru a reduce prejudiciile.

Exemplu: construirea unei hidrocentrale pe un râu într-o zonă Natura 2000 sau construirea unui complex turistic într-o zonă protejată – care dintre ele produce cele mai mari dezechilibre?

DNSH un instrument de integrare a sustenabilității

Analiza DNSH nu este doar o obligație procedurală, ci și un instrument de integrare a sustenabilității în guvernanță. Prin această analiză pot fi integrate investițiile în taxonomia verde, poate fi crescută transparența în utilizarea fondurilor europene și poate fi încurajată responsabilitatea asupra mediului în politicile publice.

Această analiză este foarte importantă în accesarea fondurilor europene și în PNRR, dar devine tot mai utilă în practică, ca instrument de mainstreaming ecologic în etapa de atenuare și adaptare, inclusiv în obținerea avizelor de mediu (EIA, evaluarea impactului asupra mediului, autorizare integrată de mediu etc.).

Integrarea analizei DNSH oferă o metodologie clară de verificare a conformității ecologice, iar achizițiile verzi reprezintă instrumentul juridic de implementare practică. Prin transpunerea criteriilor DNSH în caietele de sarcini și clauzele contractuale, autoritățile pot orienta piața către produse, servicii și lucrări sustenabile, contribuind la reducerea emisiilor și la protecția resurselor naturale.

În analiza DNSH se pot argumenta și integra produse din materiale reciclabile și alternative reutilizabile. Exemple:

• beton și ciment cu amprentă redusă de carbon;
• panouri fotovoltaice și soluții de stocare a energiei;
• corpuri de iluminat LED cu durată lungă de viață;
• sisteme HVAC eficiente energetic cu recuperare de căldură;
• ambalaje biodegradabile și compostabile.

Cine poate întocmi analiza DNSH

În legislația românească nu există o lege specifică ce stabilește în mod explicit cine poate întocmi o analiză DNSH. Totuși, aceasta este reglementată în acte normative europene. Regulamentul (UE) 1060/2021 privind Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune prevede că statele membre trebuie să evalueze respectarea principiului DNSH în cadrul programelor operaționale.

Autoritățile de management pot solicita elaborarea unei analize DNSH, iar aceasta poate fi realizată de experți în domeniul mediului sau de juriști.

În cadrul unor ghiduri de finanțare, precum cel al Programului Regional București-Ilfov 2021–2027, se specifică faptul că analiza DNSH trebuie să fie realizată de experți cu competențe în domeniul mediului.

Din categoria celor abilitați să întocmească o astfel de analiză fac parte: experții de mediu, specialiștii în managementul de mediu, juriștii specializați în dreptul mediului, economiștii și echipele interdisciplinare formate din aceste categorii.

Rămâne un subiect deschis de aprofundare juridică dacă o analiză DNSH întocmită și semnată doar de un consultant sau doar de un proiectant rămâne valabilă în eligibilitatea proiectului.

Cine poate contesta o analiză DNSH

Contestația sau verificarea unei analize DNSH poate veni din partea:

• Autorităților de management din cadrul programelor de finanțare prin fonduri europene (PNRR, FEDR, Coeziune), care pot solicita completări, dovezi suplimentare sau revizuiri;
• Autorităților de reglementare de mediu, dacă se constată nerespectarea legislației de mediu ori un impact semnificativ asupra habitatelor, biodiversității, apei, aerului sau solului;
• Auditorilor externi, inclusiv Curtea de Conturi și Comisia Europeană, în cazul proiectelor finanțate din PNRR sau alte programe UE;
• ONG-urilor de mediu și persoanelor interesate.

La evaluarea unei activități economice se ține cont de efectul activității asupra mediului, dar și de efectul asupra mediului al produselor și serviciilor furnizate, pe durata întregului lor ciclu de viață – de la producție la scoaterea din uz.

Legătura dintre analiza DNSH și raportările ESG

Analiza DNSH și raportările ESG sunt complementare. O analiză DNSH corect realizată oferă baza de conformitate și date obiective pentru indicatorii ESG pe componenta de mediu, putând fi integrate în raportările ESG.

Pe termen lung, eficiența acestei analize aduce beneficii tuturor sectoarelor de activitate. Proiectele care includ această componentă își maximizează punctajul pentru eligibilitate.

Respectarea DNSH nu înseamnă doar evitarea impacturilor negative, ci și integrarea unei perspective de sustenabilitate pe termen lung în proiecte, investiții și politici publice. Implementarea corectă a acestui principiu asigură coerență între dezvoltarea economică și protecția mediului, contribuind la tranziția verde și la un model de creștere durabilă.

Prin întocmirea analizei DNSH se demonstrează că proiectul are șanse reale de a fi acceptat și finanțat – depinde însă foarte mult de cine și cum o elaborează, pentru a nu fi doar un subcapitol bifat formal. Acest instrument tehnico-juridic poate fi integrat în GRI pentru a crea un raport ESG complet și credibil.