Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu instalează în spațiul propriu primul automat de preluare a ambalajelor utilizate
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu instalează în spațiul propriu primul automat de preluare a ambalajelor utilizate
Începând cu luna martie, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) s-a alăturat proiectului ECO Student, derulat la nivel național, prin instalarea primului automat de preluare a ambalajelor (RVM – Reverse Vending Machine) în clădirea ULBS de pe Bulevardul Victoriei nr. 5-7, unde își desfășoară activitatea Facultatea de Litere și Arte și Facultatea de Științe Socio-Umane.
Sursa foto: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Inițiativa aparține Asociației ECOTECA și a fost dezvoltată în parteneriat cu ING Bank România și TOMRA Collection România.
Prin instalarea unui RVM în cadrul ULBS, proiectul ECO Student urmărește să faciliteze returnarea ambalajelor SGR pentru studenți și să susțină colectarea acestora. Programul include și o componentă educativă, care promovează principiile economiei circulare și importanța recuperării resurselor.
Astfel, pentru ambalajele SGR returnate, automatele de tip RVM eliberează un voucher cu contravaloarea garanției, care poate fi utilizat pentru cumpărături sau schimbat în numerar în rețeaua de magazine Mega Image, facilitând astfel recuperarea garanției de către studenți.
Dezvoltarea proiectului la Sibiu are loc într-un context care confirmă performanța județului în cadrul Sistemului Garanție-Returnare. Potrivit datelor RetuRO, aferente perioadei ianuarie – decembrie 2025, județul Sibiu este peste media națională la cantitatea de ambalaje returnate pe cap de locuitor și ocupă locul 11 la nivel național, cu 20,31 kg/cap de locuitor, comparativ cu media națională de 18,81 kg/cap de locuitor.
„Extinderea ECO Student la Sibiu vine într-un moment în care datele arată o implicare peste medie în returnarea ambalajelor SGR. Județul Sibiu este pe locul 11 la nivel național la cantitatea returnată pe cap de locuitor, iar noi vrem să aducem infrastructura mai aproape de studenți, acolo unde gestul de returnare poate deveni rutină. RVM-ul instalat la ULBS este cel de-al optulea din proiect și continuă ideea de campus ca spațiu practic de învățare și responsabilitate”, a declarat Petra Șerbănescu, Project Manager, Asociația ECOTECA.
„Privim cu mult entuziasm și deschidere această colaborare, care va aduce și mai aproape de studenții universității noastre modalitățile corecte și moderne de colectare separată. Inițiativa se înscrie în Strategia ULBS de implementare a bunelor practici privind sustenabilitatea, în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite la nivel european”, a adăugat prof. univ. dr. habil. Sorin Radu, rector al ULBS.
„ECO Student își extinde prezența într-un nou campus universitar, cel al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, și pune la dispoziția tinerilor o soluție responsabilă, care face ca sustenabilitatea să devină o alegere firească. Ca bancă implicată activ în finanțarea inițiativelor sustenabile, rămânem dedicați sprijinirii proiectelor care transformă gesturile cotidiene în obiceiuri ce contribuie la protejarea mediului. Credem în puterea educației și în rolul comunităților academice de a accelera schimbarea, iar parteneriatul cu Ecoteca reprezintă un pas natural în această direcție”, a declarat Cătălina Radu, Sustainability Specialist, ING Bank România.
„Participarea activă a tuturor actorilor implicați contribuie la succesul Sistemului Garanție-Returnare. Credem cu tărie că accesibilitatea consumatorilor la punctele de colectare este esențială, de aceea TOMRA facilitează extinderea infrastructurii de colectare și în campusurile universitare. Ne uităm cu încredere spre viitor și oferim modele de bune practici și proiecte educaționale generațiilor tinere”, spune Dorin Mihai, Director General, TOMRA Collection România.
În prezent, ECO Student este activ la Universitatea Tehnică de Construcții București, Universitatea Națională de Muzică din București, în campusurile Regie și Polizu ale Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București, precum și la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea din Oradea. Odată cu instalarea echipamentului de la Sibiu, proiectul ajunge la opt puncte de colectare în campusuri universitare din România.
Citește și:
Universitatea din Oradea intră în rețeaua ECO Student
ECO Student ajunge la Universitatea de Vest din Timișoara în cadrul Lunii Verzi
Raportarea risipei alimentare. Cum funcționează platforma națională
Autor: Alina Mazilu
Raportarea risipei alimentare este reglementată în România prin Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată, precum și prin normele metodologice de aplicare. Modificările aduse prin Legea nr. 49/2024 au introdus obligații explicite de raportare și transparență pentru operatorii economici din sectorul agroalimentar, precum și un mecanism național pentru colectarea datelor.
În acest context, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are obligația de a crea și opera o platformă națională pentru raportarea datelor privind risipa alimentară. Platforma este accesibilă la adresa risipaalimentara.madr.ro și a devenit operațională în luna februarie 2026, deși legea a prevăzut ca termen data de 30 iunie 2025. Această întârziere nu este lipsită de consecințe practice. Legea condiționează expres aplicarea sancțiunilor de momentul în care platforma devine funcțională, nu de termenul inițial prevăzut pentru crearea ei. Prin urmare, calculul perioadei de grație și implicit al datei de la care sancțiunile devin aplicabile, se raportează la data efectivă a funcționării platformei.
Platforma națională este utilizată pentru centralizarea informațiilor transmise de operatorii economici și pentru monitorizarea modului în care sunt aplicate măsurile de diminuare a risipei alimentare. Obligațiile de raportare sunt prevăzute la art. 2 alin. (4) și (5) din Legea nr. 217/2016, republicată, precum și la art. 13 din normele metodologice de aplicare.
Ce trebuie să raporteze operatorii economici
Obligațiile de raportare sunt stabilite prin art. 2 alin. (4) și (5) din lege și privesc toți operatorii economici din sectorul agroalimentar, astfel cum aceștia sunt definiți de Regulamentul (CE) nr. 178/2002.
Legea instituie două obligații distincte, care se completează reciproc.
Prima obligație constă în raportarea în platformă. Potrivit art. 2 alin. (5) din lege, operatorii au obligația de a încărca anual în platforma națională rapoartele anuale și planurile de diminuare a risipei alimentare, acțiunile întreprinse și rezultatele obținute. Astfel, operatorii donatori au obligația de a încărca anual, până la data de 31 martie, rapoartele privind cantitatea donată și valoarea alimentelor transferate gratuit în anul precedent. Această cerință se aplică în cazul transferurilor către operatori receptori și reflectă activitatea de redistribuire a alimentelor.
A doua obligație constă în publicarea planurilor și rapoartelor și pe pagina de internet a operatorului economic. Această obligație este distinctă de raportarea în platforma națională și vizează asigurarea accesului public la informații.
Planul de diminuare a risipei alimentare, însoțit de acțiunile întreprinse și de rezultatele obținute reflectă modul în care sunt aplicate măsurile prevăzute de lege și permit evaluarea acestora.
Conform art. 13 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016, prima raportare cu caracter obligatoriu a vizat activitatea din anul 2025, termenul de transmitere fiind 31 martie 2026. Următorul termen de raportare este 31 martie 2027, pentru datele aferente anului 2026.
Termene, sancțiuni și aplicarea obligațiilor legale
Nerespectarea obligațiilor de raportare constituie contravenție, dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracțiuni. Potrivit art. 5 din lege, pentru neîncărcarea pe platforma națională a rapoartelor prevăzute de lege, sancțiunile sunt cuprinse între 10.000 și 40.000 lei.
Aplicarea acestor sancțiuni este condiționată de un termen specific prevăzut de lege. Astfel, sancțiunea pentru neîndeplinirea obligațiilor de raportare devine aplicabilă după 6 luni de la data funcționării efective a platformei naționale.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor sunt realizate de către reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale şi respectiv ai Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor cu atribuţii de control în domeniul agroalimentar.
Totodată, legislația prevede că neîndeplinirea obligației de raportare a planului de diminuare a risipei alimentare -prevăzute la art. 2 alin. (4) – nu constituie contravenție în cazul microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, astfel cum sunt definite de lege.
Prin introducerea platformei naționale și a obligațiilor de raportare asociate, cadrul legal stabilește un mecanism de colectare și centralizare a datelor privind risipa alimentară la nivel național. Acest mecanism este corelat cu obligațiile existente privind implementarea măsurilor de prevenire și reducere a risipei alimentare și permite monitorizarea aplicării acestora în practică.
Citește și: