Tranziția către o finanțare durabilă în UE – practici din primele 6 luni

Tranziția către o finanțare durabilă în UE – practici din primele 6 luni

Băncile sunt, în prezent, cele mai turate motoare pentru tranziția verde. Cu ținte de portofoliu, taxonomia și alte reglementări specifice pentru economia verde, caută în piață companii care vor să investească în afaceri mai sustenabile și, când nu le găsesc, încurajează dezvoltarea ecosistemului în această direcție. Despre Pachetul european pentru finanțare durabilă am scris vara trecută, la lansare, dar dincolo de ce este, în practică este important ce putem face cu el. EU Platform on Sustainable Finance (EU PSF) a trecut în revistă practicile care trec dincolo de conformare și ar putea să sprijine și să informeze eforturile de tranziție ale actorilor economici. Raportul A compendium of market practices este o colecție de practici timpurii, produse financiare, instrumente și inițiative pe care participanții din piață le utilizează pentru a face tranziția modelelor de afaceri și investițiilor, acoperind trei domenii:

  • utilizarea cadrului financiar sustenabil al UE pentru strategia de afaceri, planificarea tranziției, și stabilirea obiectivelor;
  • finanțare și tranzacții;
  • raportarea, monitorizarea și asigurarea.

Actorii din Raport și Anexa acoperă întreg spectrul economico-financiar și relațiile lor cu cadrul de finanțare durabilă și taxonomia:

  • Companii mari / corporații
  • Instituții de credit
  • Investitori
  • Asiguratori
  • Auditori și consultanți
  • Sectorul public
  • IMM-uri

Raportul descriere o serie de practici pentru fiecare, cu tot cu oportunitățile și provocările pe care le au în prezent, fără să fie în mod necesar bune practici, ci o explorare a procesului de tranziție, și împărtășește practicile comerciale și financiare colectate de EU PSF pentru a continua să consolideze capacitățile de piață și înțelegerea cadrului și să faciliteze schimbul de cunoștințe despre și între actori. Practic, o abordare integrată, la nivel de lanț de aprovizionare, poate fructifica mai bine oportunitățile din cadrul de finanțare durabilă. 

Spre exemplu, IMM-urile sunt direcționate să înceapă un proces de raportare voluntară, începând cu indicatorii cheie relevanți pentru modelele de afaceri, activitățile și solicitările clienților. Chiar dacă nu sunt supuse în mod direct reglementărilor privind finanțarea durabilă, cerințele de raportare pentru întreprinderile mari și instituțiile financiare afectează indirect IMM-urile prin diverse canale – sunt parte a unor lanțuri de aprovizionare sau sunt finanțate de instituții financiare care trebuie să raporteze în aval. Impactul acestui efect este diferit în funcție de sector, sectorul manufacturier fiind cel mai afectat, momentan în proporție de 30%, dar fără ca standardele europene de raportare non-financiară (CSRD) și pe lanțul de aprovizionare (CSSD) să fie în vigoare. 

Potrivit analizei, IMM-urile doresc să investească în durabilitate, iar transformarea modelelor lor de afaceri este deja în curs de desfășurare. Concentrarea asupra finanțării sustenabile adaptate IMM-urilor poate sprijini și spori și mai mult aceste eforturi.

Companiile mari sunt direcționate să își definească foi de parcurs și obiective de aliniere la Taxonomia UE, utilizând indicatori-cheie de performanță (KPI) ai Taxonomiei. Pe toate cele trei domenii amintite mai sus, există o plajă variată de practici în cadrul companiilor mari derivate din Taxonomia UE, dar și din alte cerințe de reglementare și oportunități de finanțare, descrise în raport. În raport cu finanțarea, în timp ce conceptul de avantaj financiar definitiv rezultat din emiterea de instrumente de finanțare durabilă (așa-numitul “greenium”) rămâne evaziv, companiile europene consideră că există avantaje în ceea ce privește accesul la un grup mai larg și mai divers de investitori, ceea ce duce la condiții de preț potențial mai favorabile în comparație cu tranzacțiile convenționale. Cel mai amplu capitol acoperă tocmai practicile din instituțiile de credit care experimentează cel mai mult în domeniu, încercând să ofere cât mai multe opțiuni de finanțare verde în timp ce respectă standardele din piață, acolo unde există sau creează unele noi acolo unde nu există și își securizează riscurile specifice. 

Fără să fie o lectură ușor de parcurs, este un raport de început de tranziție pentru adaptarea, de către toți actorii din piață, la ființarea durabilă. 

Autor: Adelina Dabu

Circularity Gap Report – 2024

Circularity Gap Report – 2024 sau când am vorbit mai mult și am făcut mai puțin

După ce liniștea pandemică s-a disipat, în timp ce vorbim tot mai multe despre conceptul de economie circulară, consumul de materii primare a revenit pe un trend ascendent și ponderea materialelor secundare consumate de economia mondială a scăzut de la 9,1% în 2018 la 7,2% în 2023 – o scădere de 21% în decurs de cinci ani, potrivit Circularity Gap Report 2024.

Cu un ecosistem ale cărei limite au fost deja depășite, consumul accelerat de materii prime virgine accelerează și, odată cu el, crește riscul unor fenomene naturale extreme și cel privind accesul la materiale pe termen mediu. Cu cât consumăm mai mult și mai puțin responsabil, cu atât crește riscul să nu mai avem ce consuma în câțiva ani. Dacă penuriei de materii prime și evenimentelor meteo extreme li se adaugă evenimente geopolitice precum blocajele din Marea Roșie la care asistăm în prezent, vom avea o furtună perfectă.

Raportul identifică sistemele globale esențiale pentru schimbarea în sensul limitării impactului de mediu.

–        Sistemul alimentar, cu patru direcții pentru soluții: tranziția la o alimentație nutritivă bazată de legume și fructe, agricultura regenerativă, prioritizarea consumului local și de sezon, minimizare risipei și pierderilor de alimente

–        Mediul construit – utilizarea la potențial maxim a fondului existent, utilizarea materialelor secundare, eficiență energetică, prioritizarea materialelor și abordărilor circulare

–        Bunuri manufacturate – integrarea simbiozei și eficienței industriale, extinderea duratei de viață, limitarea achizițiilor de produse noi, în special textile

Regândirea consumului de materiale este o direcție care poate răspunde oricărui grad de dezvoltare economică, dar în funcție de stadiul de dezvoltare și structura economică dominantă, pot fi grupate în 3 categorii, fiecare cu propriile puncte de sprijin care susțin dezvoltarea socio-economică:

–        SHIFT – țările dezvoltate care au deja infrastructură construită, dar care consumă multă materie primă per capita. Principalele puncte de inflexiune vizează mediul construit și dezvoltarea fluxurilor de materiale secundare.

–        GROW – țările cu venituri medii, încă în dezvoltare, multe dintre ele hub-uri industriale. Principalele puncte de inflexiune se găsesc în sistemul alimentar și în simbioza industrială.

–        BUILD – țări în care trăiește jumătate din populația planetei, sunt țări care trebuie să se dezvolte în continuare, dar o pot face cu modele mai sustenabile. Punctele de inflexiune sunt în agricultură, prin adoptarea de modele regenerative și adoptarea unei diete bazată pe plante și abordarea față de deșeuri și fluxurile de materiale secundare.

DeiHcEQ9D fM3GtTQ9NUwk OeD6LdI4cPdReHwhj13ciiBDtxe2b1sLlQ MReATcXe1aXC 5p5IFlGpwEhmCQJtm

România, raportat la structura socio-economică, ar putea materializa mai multe puncte de inflexiune din categoriile amintite. Avem infrastructură construită aproape de SHIFT, industrie de manufactură și obiceiuri de consum similar cu GROW, un sector agricol mare și probleme cu deșeurile pe alocuri aproape de BUILD. Tot atâtea oportunități, direcții de acțiune în raport, pe trei direcții de acțiune: politici, oameni, finanțare.

Autor: Adelina Dabu

Newsletter ECOTECA: Ați raportat măsurile implementate pentru reducerea plasticului de unică folosință? Termenul limită este 1 februarie

caserole

Sursa foto: Ecoteca

Potrivit Ordonanţei nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, pentru a reduce paharele pentru băuturi din plastic de unică folosință (inclusiv capacele acestora) și recipientele pentru alimente din plastic de unică folosinţă, utilizate pentru produsele alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet, operatorii economici care introduc pe piaţa naţională aceste produse sunt obligaţi:

a) să reducă progresiv cantităţile introduse pe piaţă astfel: 5% pentru anul 2023, 10% pentru anul 2024, 15% pentru anul 2025 şi 20% pentru anul 2026, raportat la anul 2022;

b) să declarare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă în anul precedent celui în care raportează;

c) să raporteze anual măsurile adoptate pentru atingerea ţintelor menţionate la lit. a) către autoritatea publică centrală din domeniul mediului şi autoritatea publică centrală din domeniul economiei, până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea. (artic. 4, alin. 1).

Mai multe informații privind transmiterea raportului dar și alte obligații de raportare pentru anul 2024 aici.

CDW 1500x651 1

Sursa foto: Ecoteca

Raport privind gestionarea deșeurilor de construcții în UE

Raportul „Techno-economic and environmental assessment of construction and demolition waste management in the European Union” realizat de Joint Research Centre (JRC) –Serviciul de Cercetare al Comisiei Europene analizează datele privind generarea, compoziția și gestionarea CDW la nivelul UE27.

Studiul estimează potențialul de reciclare și pregătire pentru reutilizare pentru fiecare fracțiune materială individuală a deșeurilor de construcții la 83%.

Potrivit datelor Eurostat, citate în studiu rata de recuperare a deșeurilor din construcții în România (pregătite pentru reutilizare, reciclate sau din care au fost recuperate unele materiale) a fost de 88% în 2020?!

Statistica pare incredibilă sau cel puțin discutabilă, în condițiile în care:

  • foarte mulți constructori nu raportează nici măcar deșeurile din construcții generate şi evident cu atât mai puțin cele valorificate,
  • nu este implementat la nivel național un sistem unitar de colectare separată a acestor deșeuri (cu mici excepții locale),
  • majoritatea deșeurilor de construcții sunt transportate la depozitele de deșeuri pentru deșeuri municipale sau mai rău, sunt abandonate ilegal pe câmpuri pentru a evita plata costurilor şi taxelor pentru depozitarea lor,
  • stațiile de concasare și tratare existente la nivel național sunt insuficiente (avem foarte puține exemple de bune practici în acest sector în Bihor, Alba, Hunedoara, Buzău- Vernești, etc)
  • în lipsa emiterii unor norme tehnice de utilizare a deșeurilor de construcții de către o instituție de stat, majoritatea constructorilor refuză să primească materialele din deșeurile de construcții și nu se pot folosi aceste deșeuri nici măcar ca umplutură pentru construcția drumurilor.
  • totodată, sunt necesare niște măsuri impuse de stat pentru stimularea folosirii unui procent de materiale reciclate în cadrul construcțiilor (chiar dacă ar fi publicate normele tehnice, în momentul de față agregatele naturale sunt mult mai ieftine decât materialele recuperate din deșeurile de construcții și nu există interes pentru utilizarea lor).

Mai multe informații despre studiu și obligațiile de gestionare a deșeurilor de construcții în România –aici.

af776886 0318 4786 9b95 762a4a62b99c

Sursa foto: Ecoteca

Proiect de ordin de ministru privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru producția de compost pe bază de gunoi de grajd și alte deșeuri compostabile

Proiectul de ordin are ca obiectiv sprijinirea investițiilor destinate promovării producției de compost pe bază de gunoi de grajd și alte deșeuri compostabile.

Sprijinul financiar vizează atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul PNRR, Pilonul I – Tranziția Verde,  Componenta 3 – Managementul Deșeurilor, investiții în Dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile, prin investiții în capacități de producție a compostului.

Schema de ajutor de stat se adresează unităților administrativ teritoriale (UAT), organizate la nivel de județ, oraș și comună.

Bugetul total alocat al schemei pentru 2024 este de 6.000.000 euro, sume provenind din fonduri europene asigurate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Mai multe informații aici.

Ce s-a mai întâmplat în România și în lume legat de deșeuri și sustenabilitate

  1. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat un proiect de hotărâre pentru reorganizarea instituției. Printre prevederi se numără reducerea numărului de posturi de la 591 (exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului ministrului) la 500, reducerea numărul de posturi de secretari de stat de la 7 la 5 și reducerea numărul de posturi de conducere de la 60 posturi la 41 posturi. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite. opinii/propuneri/sugestii la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Generală Resurse Umane, Juridică și Relația cu Parlamentul.
  2. Care sunt cele 31 de depozite pentru care vom plăti 1,5 milioane de euro și penalități de 18.600 de euro/zi (6,7 mil EUR/an):1 depozit de deșeuri municipale; 20 sunt depozite de deșeuri industriale periculoase (dintre care 9 sunt în județul Bihor); 10 depozite de deșeuri industriale nepericuloase.
    Potrivit Ministerului Mediului, pe 10 august 2023, Guvernul României a aprobat un nou Plan de acțiune pentru închiderea celor 31 de depozite rămase neconforme.
  3. Un cadru de analiză pentru managementul deșeurilor din plastic.
  4. Ministerul Mediului sporeşte puterea Comitetului de supraveghere a SGR.
  5. 2023, ce-am avut și ce-am pierdut în zona de climă și economie circulară
  6. Bottled water contains 100 times more plastic nanoparticles than previously thought.
  7. În primele 11 luni ale anului 2023 – Creştere de aproximativ 2,2 ori a cantităţii de deşeuri descoperite de poliţiştii de frontieră la intrarea în ţară.
  8. Slovacia adună mucurile de țigări și le transformă în asfalt pentru șosele.
  9. Franța interzice de la 1 ianuarie ambalajele din plastic pentru fructele și legumele proaspete.
  10. Să recapitulăm care sunt obiectivele UE pentru accelerarea tranziției la economia circulară în 2024

Proiect în colaborare ExpertDeseuri.ro – ECOTECA. Alătură-te proiectului aici.

Dacă ai primit acest newsletter fără a fi abonat, poți să te abonezi și tu dând click pe butonul de mai jos.

Vreau să mă abonez la newsletter.

Avem nevoie de feedback-ul tău pentru a dezvolta newsletter-ul. Contactează-ne aici.

 

Raport privind gestionarea deșeurilor de construcții în UE

CDW 1500x651 1

Raportul „Techno-economic and environmental assessment of construction and demolition waste management in the European Union” realizat de Joint Research Centre (JRC) –Serviciul de Cercetare al Comisiei Europene analizează datele privind generarea, compoziția și gestionarea CDW la nivelul UE27.

De asemenea, efectuează o evaluare de mediu și tehnico-economică a celor mai importante tehnologii de management prin evaluarea ciclului de viață și a costurilor ciclului de viață, pentru a furniza date pentru evaluări ulterioare de fezabilitate a obiectivelor de pregătire pentru reutilizare și reciclare pentru fracțiunile individuale de material.

Studiul estimează potențialul de reciclare și pregătire pentru reutilizare pentru fiecare fracțiune materială individuală a CDW la 83%.

Potrivit datelor Eurostat, citate în studiu rata de recuperare a deșeurilor din construcții în România (pregătite pentru reutilizare, reciclate sau din care au fost recuperate unele materiale) a fost de 88% în 2020?!

Statistica pare incredibilă sau cel puțin discutabilă, în condițiile în care:

  • foarte mulți constructori nu raportează nici măcar deșeurile din construcții generate şi evident cu atât mai puțin cele valorificate,
  • nu este implementat la nivel național un sistem unitar de colectare separată a acestor deșeuri (cu mici excepții locale),
  • majoritatea deșeurilor de construcții sunt transportate la depozitele de deșeuri pentru deșeuri municipale sau mai rău, sunt abandonate ilegal pe câmpuri pentru a evita plata costurilor şi taxelor pentru depozitarea lor,
  • stațiile de concasare și tratare existente la nivel național sunt insuficiente (avem foarte puține exemple de bune practici în acest sector în Bihor, Alba, Hunedoara, Buzău- Vernești, etc)
  • în lipsa emiterii unor norme tehnice de utilizare a deșeurilor de construcții de către o instituție de stat, majoritatea constructorilor refuză să primească materialele din deșeurile de construcții și nu se pot folosi aceste deșeuri nici măcar ca umplutură pentru construcția drumurilor.
  • totodată, sunt necesare niște măsuri impuse de stat pentru stimularea folosirii unui procent de materiale reciclate în cadrul construcțiilor (chiar dacă ar fi publicate normele tehnice, în momentul de față agregatele naturale sunt mult mai ieftine decât materialele recuperate din deșeurile de construcții și nu există interes pentru utilizarea lor).

 

Deșeurile din construcții și demolări (CDW) reprezintă mai mult de o treime din toate deșeurile generate în UE. Conțin o mare varietate de materiale precum beton, cărămizi, lemn, sticlă, metale și plastic. Includ toate deșeurile produse din construcția și demolarea clădirilor și infrastructurii, precum și planificarea și întreținerea drumurilor.

Dacă avem în vedere volumul, deșeurile din construcții și demolări (C&D) reprezintă cel mai mare flux de deșeuri din UE.

În conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile, deșeurile din construcții și demolări reprezintă un flux de deșeuri prioritar pentru Comisia Europeană. Aceasta stabilește următoarele obiective:

  • până în 2020, pregătirea pentru reutilizare, reciclare și recuperarea altor materiale a deșeurilor nepericuloase din construcții și demolări (cu excepția materialelor naturale definite în categoria 17 05 04 din lista deșeurilor) trebuia să ajungă la minimum 70% cu greutate
  • să promoveze demolările selective pentru a permite îndepărtarea și manipularea în siguranță a substanțelor periculoase și pentru a facilita reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor și stabilirea de sisteme de sortare
  • prevenirea generării de deșeuri

În vederea atingerii acestor obiective, Comisia Europeană a elaborat mai multe documente și instrumente care să vină în sprijinul statelor membre:

Principalele reglementări legate de acest sector se găsesc în OUG 92/2021:

Art 17 (4) – Titularul autorizaţiei de construire/desfiinţare are obligaţia de a avea un plan de gestionare a deşeurilor din activităţi de construire şi/sau desfiinţare, după caz, prin care se instituie sisteme de sortare pentru deşeurile provenite din activităţi de construcţie şi desfiinţare, cel puţin pentru lemn, materiale minerale – beton, cărămidă, gresie şi ceramică, piatră, metal, sticlă, plastic şi ghipspentru reciclarea/reutilizarea lor pe amplasament, în măsura în care este fezabil din punct de vedere economic, nu afectează mediul înconjurător şi siguranţa în construcţii

Articolul 17 (7) – constructorii au obligația să gestioneze deșeurile din construcții și desființări, astfel încât să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa deșeurilor nepericuloase provenite din activități de construcție și desființări.

Articolul 13 (6) Operatorii economici generatori de deșeuri iau măsuri pentru:                                                                                              b) reducerea generării de deșeuri în cadrul proceselor legate de producția industrială, extracția mineralelor, fabricare, construcții și desființări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile.

 

Ați raportat măsurile implementate pentru reducerea plasticului de unică folosință? Termenul limită este 1 februarie

caserole

Potrivit Ordonanţei nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, pentru a reduce paharele pentru băuturi din plastic de unică folosință (inclusiv capacele acestora) și recipientele pentru alimente din plastic de unică folosinţă, utilizate pentru produsele alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet, operatorii economici care introduc pe piaţa naţională aceste produse sunt obligaţi:

  1. a) să reducă progresiv cantităţile introduse pe piaţă astfel: 5% pentru anul 2023, 10% pentru anul 2024, 15% pentru anul 2025 şi 20% pentru anul 2026, raportat la anul 2022;
  2. b) să declarare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă în anul precedent celui în care raportează;
  3. c) să raporteze anual măsurile adoptate pentru atingerea ţintelor menţionate la lit. a) către autoritatea publică centrală din domeniul mediului şi autoritatea publică centrală din domeniul economiei, până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea. (artic. 4, alin. 1).

Raportul privind măsurile de reducere (adoptate și implementate) nu are un conținut cadru specific și se transmite în format electronic (word și pdf cu semnătură) către:

  • Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Generală Deșeuri și Situri Contaminate, Compartimentul Deșeuri la adresa registratura@mmediu.ro
  • Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Direcția Politici Industriale și Competivitate, la adresa politici_industriale@economie.gov.ro

Pentru realizarea raportului este necesar:

  • să fie calculate cantitățile de pahare și recipiente pentru alimente din plastic de unică folosință puse pe piață în 2023,
  • rata de 5% se calculează din greutatea totală a ambalajelor de unică folosință  puse pe piață în 2023
  • să fie atașate documentele justificative (contracte, facturi, raport excel etc) care atestă că 5% din ambalajele de unică folosință puse piață anul trecut au fost confecționate din materiale sustenabile, alternative la plasticul de unică folosință.
  • după transmiterea raportului împreună cu documentele justificative, este important ca aceste documente să fie păstrate ordonat, arhivate, pentru aputea fi folosite pentru demonstrarea corectitudinii datelor raportate catre Fondul pentru mediu, în cazul unor inspecții, solicitări de clarificări etc
  • Dacă nu a fost îndeplinită ținta de 5%, recomandăm identificarea unor furnizori de ambalaje confecționate din materiale sustenabile (hârtie, lemn, aluminiu etc) și realizarea unui plan de achiziții/plan de măsuri pentru atingerea țintei de 10% în 2024 și transmiterea acestui plan către autoritățile mai sus menționate (bineînțeles cu expunerea motivelor care au împiedicat atingerea țintei de 5% pentru anul 2023).

Mai multe informații despre trasmiterea raportului găsiți pe site-ul Ministerului Mediului – aici.

În urma acestor raportări reprezentanții ministerelor analizează și evaluează anual impactul asupra mediului şi economiei al acestor produse pe durata ciclului de viaţă al acestora, inclusiv atunci când devin deşeuri şi eficienţa implementării măsurilor şi propun măsuri nelegislative sau legislative, raportate la impactul acestor produse asupra mediului şi economiei, inclusiv restricţii de comercializare a acestor produse.

Totodată, operatorii economici care comercializează cu amănuntul produsele din plastic de unică folosinţă enumerate mai sus, precum şi operatorii economici care în scopul comercializării produselor proprii utilizează aceste produse sunt obligaţi:

a) să ofere consumatorului posibilitatea de a alege la punctele de vânzare alternative reutilizabile, alternative adecvate şi durabile sau care nu conţin plastic;

b) să aplice un preţ de vânzare pentru produsele din plastic de unică folosinţă furnizate;

c) să evidenţieze distinct pe documentele de vânzare preţul produselor din plastic de unică folosinţă furnizate şi să afişeze valoarea la loc vizibil la punctul de vânzare, pentru informarea consumatorilor finali. (artic 4, alin. 3)

Încălcarea acestor prevederi se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei (artic. 14, alin. 1d)

 

Alte raportări obligatorii în anul 2024

Din cele 21 de categorii de produse de plastic de unică folosință  reglementate de Ordonanţa nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, trebuie raportate in Declarația din Ordinul 185/2023 și transmise la Administraţia Fondului pentru Mediu doar:

  • sticlele pentru băuturi cu o capacitate până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora (cantităţile introduse pe piaţă şi cantităţile colectate)  – termen limită – până la 25 februarie (OG. 6, artic. 9, alin. 4)
  • procentul de material reciclat din sticlele PET pentru băuturi, cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, – până la 25 februarie (OG. 6, artic. 6, alin. 5)
  • cantitatea de material reciclat introdusă pe piaţă de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională plastic reciclat pentru a fi încorporată în sticle PET-  până la 25februarie (OG. 6, artic. 6, alin. 6)
  • Unităție Administrativ – Teritoriale sau Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară raportează până la data de 30 aprilie sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri colectate (OG 6, artic. 9, alin. 7)

 

Alte obligații în anul 2024

  • Începând cu 3 iulie 2024, recipientele din plastic pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, pot fi introduse pe piaţă numai dacă dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente în timpul etapei de utilizare preconizată a produselor ( 6, artic. 6, alin 1)
  • Până la 31 decembrie 2024 producătorii trebuie să implementeze prin intermediul unei organizaţii răspunderea extinsă a producătorilor pentru următoarele produse introduse pe piața națională:
    • recipiente pentru alimente din plastic de unică folosinţă, utilizate pentru a conţine produse alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
    • pachete şi folii din material flexibil care conţin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară
    • recipiente din plastic pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora,
    • pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora
    • pungi de transport din plastic subţire, pungi de transport din plastic cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni;
    • șerveţele umede şi anume şerveţele preumezite de îngrijire personală şi de uz casnic
    • baloane, cu excepţia baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări şi aplicaţii profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor ( OG6, artic. 8, alin 1)

De reținut

  • Declaraţia din Ordinul 185/2023 privind anumite produse din plastic de unică folosinţă se transmite în format electronic la Administraţia Fondului pentru Mediu.
  • În vederea transmiterii declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic, contribuabilii se înregistrează la Administraţia Fondului pentru Mediu, în serviciul „Depunere declaraţii on-line” existent pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, afm.ro.
  • Transmiterea declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic se face numai după ce contribuabilul şi-a dat acordul cu privire la comunicarea datelor printr-o reţea de comunicaţii electronice.
  • Data depunerii declaraţiei privind anumite produse din plastic de unică folosinţă este data înregistrării acesteia pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, astfel cum a fost comunicată contribuabilului prin mesajul electronic de confirmare transmis ca urmare a primirii declaraţiei.

 

 

 

Proiect de ordin de ministru privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru producția de compost pe bază de gunoi de grajd și alte deșeuri compostabile

af776886 0318 4786 9b95 762a4a62b99c

Proiectul de ordin are ca obiectiv sprijinirea investițiilor destinate promovării producției de compost pe bază de gunoi de grajd și alte deșeuri compostabile.

Sprijinul financiar vizează atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul PNRR, Pilonul I – Tranziția Verde,  Componenta 3 – Managementul Deșeurilor, investiții în Dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile, prin investiții în capacități de producție a compostului.

Schema de ajutor de stat se adresează unităților administrativ teritoriale (UAT), organizate la nivel de județ, oraș și comună.

Prezenta schemă se aplică de la data aprobării, până la 30.03.2026, cu posibilitatea de prelungire, în situația în care prevederile europene vor permite. În anul 2024 se va organiza primul apel pentru selectarea beneficiarilor. Plățile în cadrul schemei se pot face până la data de 30.06.2026. (articolul 11)

Bugetul total alocat al schemei pentru 2024 este de 6.000.000 euro, echivalentul a 29.852.400 lei, calculat la cursul InforEURO din luna octombrie 2023, de 4.9754 lei/euro, sume provenind din fonduri europene asigurate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

În situația în care, ulterior primului apel de proiecte nu va fi atinsă ținta de 5 sisteme de compostare, vor fi deschise apeluri subsecvente până la atingerea acestei ținte. Numărul maxim de beneficiari de ajutor de stat în cadrul prezentei scheme este 10. (articolul 12)

(Ajutorul maxim care se poate acorda pentru un proiect de investiții nu poate depăși 1.200.000 euro la cursul de schimb inforEURO din data semnării contractului de finanțare.(articolul 15, alin. 1)

Costurile eligibile:

  1. amenajarea terenului;
  2. investiția de bază incluzând construcții și instalații, utilaje și echipamente tehnologice precum și montajul acestora, dotări, licențe, softuri;
  3. organizarea de șantier;
  4. teste și probe tehnologice;
  5. cheltuieli de supervizare. (artic. 17, alin. 1)

Mai multe informații aici.

 

Newsletter ECOTECA: Declarația privind obligaţiile la Fondul pentru Mediu se modifică de la 1 ianuarie 2024 conform Ordinului nr. 3173/2023

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.45.14 2

Sursa foto: Ecoteca

Ordinul 3173/2023 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului „Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu” şi a instrucţiunilor de completare a acestuia a fost publicat în data de 20 decembrie 2023 în Monitorul Oficial.

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă OM 591/2017 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului „Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia.

Noul Ordin introduce anexe privind:

  • Cantităţile de deşeuri municipale şi deşeuri din construcţii şi desfiinţări, încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare
  • Cantităţile de deşeu CLO (compost-like-output)) verificate de Garda Naţională de Mediu şi consemnate într-un proces-verbal de constatare
  • Date privind numărul de pungi de transport, greutatea, fiecare material component al acestora, precum şi grosimea peretelui respectivelor pungi, introduse pe piaţa naţională de către operatorii economici
  • Date privind cantităţile de produse ambalate în ambalaje primare nereutilizabile prevăzute în Hotărârea Guvernului  1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

reparatii

Sursa foto: pixabay

Guvernul a adoptat OUG 114/2023 care modifică OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

Noua OUG  – adoptată sub presiunea avertismentelor de infringement dar și a Cererii de Plată nr. 3 aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă transmisă în decembrie include:

  • noi prevederi privind dialogul între părțile implicate în implementarea schemelor de răspundere extinsă a producătorilor,
  • indicatori și obiective calitative/cantitative pentru evaluarea progresului în implementarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor
  • clarificări privind măsurile de pregătire pentru reutilizare

scoala verde

Sursa foto: Ecoteca

Metodologia de organizare a programului „Săptămâna verde” aprobată prin OM 6755/2023

Lansat anul trecut, programul „Săptămâna Verde” s-a desfășurat ușor haotic, multe școli fiind nevoite să-l implementeze fără prea multe resurse, indicații sau sprijin din partea autorităților.

Pentru a îmbunătăți această situație, Ministerul Educației a publicat la data de 14 decembrie 2023 Ordinul nr. 6755/2023 privind aprobarea Metodologiei de organizare a programului „Săptămâna verde”. Cele mai relevante aspecte, dincolo de procedura propriu-zisă de organizare și raportare a activităților sunt clarificările financiare. Mai multe informații aici.

Ce s-a mai întâmplat în România și în lume legat de deșeuri și sustenabilitate

1. Întâlnirile „ECOLOCAL– Gestionarea eficientă a deșeurilor în teritoriu”organizate de ECOTECA  în parteneriat cu primării, consilii județene, ADI-uri, poliția locală, companii de salubritate, ONG-uri, generatori de deșeuri, autorități de mediu și alți „actori” relevanți din domeniu continuă. De această dată dezbaterile au avut loc în Constanța și Călărași  și au vizat soluții și oportunități de colaborare în vederea îmbunătățirii managementului deșeurilor în aceste zone.

2. Împreună cu partenerii de la ASAP România, Ecoteca a lansat ghidul dedicat școlilor care vor să implementeze un sistem de colectare separată eficient.În ultimii 2 ani am organizat traininguri pentru sute de profesori și administratori de școli din țară pentru a-i sprijini în implementarea sistemului. Ghidul reprezintă încă un instrument util în acest demers.

3. 1,5 milioane de euro și penalități de 18.600 de euro/zisancțiunile impuse României pentru că nu a închis 31 de depozite de deșeuri
După 8 ani de avertismente, Curtea de Justiție a Uniunii Europene obligă România la plata unei sume forfetare de 1,5 milioane de euro și a unei penalități cu titlu cominatoriu de 600 de euro pe depozit de deșeuri și pe zi de întârziere pentru 31 de depozite de deșeuri neconforme neînchise.
4. Ultima zi a summit-ului pentru climă COP28, desfășurat în Dubai, Emiratele Arabe Unite, s-a încheiat cu acord care semnalează „începutul sfârșitului” pentru combustibilii fosili.

5. Raul Pop – Director Programe ECOTECA  a discutat cu Euronews Romania despre lansarea Sistemului Garanție – Reurnare, cum va funcționa și care vor fi provocările.

6. RetuRO, administratorul Sistemului de Garanţie-Returnare, anunţă că, până la finalul lunii decembrie 2023, va pune la dispoziţia comercianţilor o aplicaţie gratuită care va uşura returnarea şi colectarea manuală a ambalajelor SGR.

7. GreenWEEE finalizează a treia fabrică de reciclare deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) și dă startul producției la Buzău.

8. Incineratorul de nămol de la Glina și lucrările de modernizare de la stația de epurare au fost finalizate, după aproximativ 6 ani de la debutul proiectului.

9. Marea Britanie – Guvernul e presat să taxeze ambalajele de plastic cu 500 de lire sterline pe tonă.

10. De ce nu vedem încă produse marcate SGR în magazine. Când vor dispărea „vechile” sticle, PET-uri și doze.

 

Proiect în colaborare ExpertDeseuri.ro – ECOTECA. Alătură-te proiectului aici.

Dacă ai primit acest newsletter fără a fi abonat, poți să te abonezi și tu dând click pe butonul de mai jos.

Vreau să mă abonez la newsletter.

Avem nevoie de feedback-ul tău pentru a dezvolta newsletter-ul. Contactează-ne aici.

Declarația privind obligaţiile la Fondul pentru Mediu se modifică de la 1 ianuarie 2024, conform Ordinului nr. 3173/2023

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.45.14 2Ordinul 3173/2023 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului „Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu” şi a instrucţiunilor de completare a acestuia a fost publicat în data de 20 decembrie 2023 în Monitorul Oficial.

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă OM 591/2017 privind modelul vechi de declarație

Noul Ordin solicită evidența:

  • Cantităţilor de deşeuri municipale şi deşeuri din construcţii şi desfiinţări, încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare
  • Cantităţilor de deşeu CLO (compost-like-output)) verificate de Garda Naţională de Mediu şi consemnate într-un proces-verbal de constatare
  • Numărului de pungi de transport, greutatea, fiecare material component al acestora, precum şi grosimea peretelui respectivelor pungi, introduse pe piaţa naţională de către operatorii economici
  • Cantităţilor de produse ambalate în ambalaje primare nereutilizabile prevăzute în Hotărârea Guvernului  1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

Puteți consulta ordinul și instrucțiunile de completare a declarației aici.

 

0 1 2 3

4

Guvernul a adoptat OUG 114/2023 care modifică OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

reparatii

Sursa foto: pixabay

Noua OUG  adoptată sub presiunea avertismentelor de infringement dar și a Cererii de plată nr. 3 aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă transmisă în decembrie include:

  • noi prevederi privind dialogul între părțile implicate în implementarea schemelor de răspundere extinsă a producătorilor,
  • indicatori și obiective calitative/cantitative pentru evaluarea progresului în implementarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor
  • clarificări privind măsurile de pregătire pentru reutilizare

Articolul 12, alineatul (16) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului asigură un dialog regulat între părţile interesate pertinente, implicate în punerea în aplicare a schemelor de răspundere extinsă a producătorilor (producători şi distribuitori, operatorii privaţi sau publici care se ocupă de deşeuri, autorităţile locale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară, organizaţiile societăţii civile, actorii economiei sociale, reţelele de reparare şi reutilizare şi operatorii care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare) prin instrumentele de dialog social precum:

  • grupuri de lucru,
  • dezbateri publice,
  • conferinţe,
  • seminare,
  • protocoale de colaborare,
  • platforme online etc.

Introducerea de indicatori și obiective calitative/cantitative pentru evaluarea progresului în implementarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor

În vederea monitorizării și evaluării măsurilor de prevenire a generării deșeurilor adoptate de diverși operatori economici, autorităţile publice centrale cu atribuţii în domeniul economiei, finanţelor, cercetării, prin intermediul strategiilor, programelor şi politicilor sectoriale, precum şi al ghidurilor/ordinelor de ministru/hotărârilor de Guvern, utilizează, fără a se limita la aceştia, indicatorii dintr-o nouă anexă (Anexa nr. 41) la prezenta ordonanţă de urgenţă şi elaborează prin ordine ale ministrului propriile metodologii de monitorizare şi evaluare, după caz.

Măsurile de prevenire introduse de anexa 41:

  1. Folosirea măsurilor de planificare sau a altor instrumente economice care promovează utilizarea eficientă a resurselor
  2. Promovarea cercetării şi a dezvoltării în vederea realizării de produse şi tehnologii mai curate şi mai economice şi distribuirea şi utilizarea rezultatelor cercetării şi dezvoltării
  3. Dezvoltarea şi implementarea de noi indicatori de mediu specifici diverselor industrii
  4. Promovarea ecodesignului (integrarea sistematică a aspectelor de mediu în proiectarea produselor în scopul îmbunătăţirii performanţei de mediu a acestora pe toată durata ciclului lor de viaţă)
  5. Furnizarea de informaţii privind tehnicile de prevenire a generării deşeurilor pentru a facilita punerea în aplicare a celor mai bune tehnici disponibile în funcţie de industrie
  6. Organizarea de cursuri de formare pentru autorităţile competente pentru includerea cerinţelor privind prevenirea generării de deşeuri în autorizaţiile eliberate
  7. Includerea de măsuri de prevenire a generării de deşeuri la instalaţiile care nu intră sub incidenţa Directivei 2008/1/CE privind prevenirea și controlul integrat al poluării
  8. Organizarea de campanii de sensibilizare sau acordarea de ajutoare financiare în luarea deciziilor sau alte tipuri de sprijin pentru întreprinderi
  9. Utilizarea acordurilor voluntare, a grupurilor de consumatori/producători sau a negocierilor sectoriale pentru a încuraja întreprinderile sau operatorii din sectoarele de activitate interesate să îşi stabilească propriile planuri sau obiective privind prevenirea generării deşeurilor sau să corecteze produsele sau ambalajele care generează prea multe deşeuri
  10. Promovarea unor sisteme certificate de gestionare a mediului, inclusiv EMAS şi ISO 14001- sistemul de management de mediu.  EMAS este instrumentul european de management de mediu conceput pentru a sprijini organizaţiile în îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu integrând conceptul dezvoltării durabile. ­
  11. Instrumente economice, cum ar fi stimulente pentru achiziţii curate sau instituirea unei plăţi obligatorii de către consumatori pentru un anumit articol sau un ambalaj care ar fi în mod normal furnizat gratuit
  12. Organizarea unor campanii de sensibilizare şi de informare direcţionate către publicul larg sau către o categorie specifică de consumatori
  13. Promovarea de eco-etichete (etichete ecologice) recunoscute şi de încredere
  14. Acorduri cu industria sau acorduri cu vânzătorii cu amănuntul privind furnizarea de informaţii referitoare la prevenirea generării deşeurilor şi la produsele cu impact redus asupra mediului
  15. Includerea unor criterii de protecţie a mediului şi de prevenire a generării deşeurilor în cererile de ofertă şi în contracte
  16. Încurajarea reutilizării şi/sau a reparării produselor defecte sau a componentelor acestora, în special prin recurgerea la măsuri educative, economice, logistice sau a altor măsuri, cum ar fi sprijinirea sau înfiinţarea unor centre şi reţele acreditate de reparare şi de reutilizare, în special în regiunile cu o densitate ridicată a populaţiei.

În cazul în care, în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute pentru UAT-uri la art. 17 alin. (5) lit. b)-e) şi art. 18 alin. (1), deşeurile sunt trimise către alt stat membru în scopul pregătirii pentru reutilizare, reciclării sau al rambleierii, sunt luate în calcul numai deşeurile colectate de pe teritoriul naţional – articolul 19, alineatul (11)

Obligațiile UAT-urilor

Artic 17, alin 5

  1. b) să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală generată, minim pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării;
  2. c) să atingă, până în anul 2025 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor municipale de 55% din masă;
  3. d) să atingă, până în anul 2030 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor municipale de 60% din masă;
  4. e) să atingă, până în anul 2035 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor municipale de 65% din masă;

Artic. 18 (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului poate să solicite Comisiei Europene amânarea cu până la 5 ani a termenelor stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 17 alin. (5) lit. (c) – (e) dacă a pregătit pentru reutilizare şi a reciclat mai puţin de 20% sau a eliminat prin depozitare peste 60% din deşeurile sale municipale generate în 2013, potrivit datelor indicate în chestionarul comun al OCDE şi Eurostat

În anexa nr. 8, la capitolul 2 „Măsuri care pot afecta faza de proiectare, producţie şi distribuţie”, punctele 3 şi 4 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Organizarea de cursuri de formare pentru autorităţile competente privind includerea cerinţelor referitoare la prevenirea generării de deşeuri în autorizaţiile emise în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă şi al Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare

Includerea de măsuri de prevenire a generării de deşeuri din activităţile care se desfăşoară în instalaţiile care nu intră sub incidenţa Legii nr. 278/2013, cu modificările şi completările ulterioare. Unde este cazul, astfel de măsuri pot include evaluări sau planuri de prevenire a generării de deşeuri.

***

Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune în legislaţia naţională

  • 8a alin. (6) – Cerinţele minime generale privind schemele de răspundere extinsă a producătorilor,
  • 9 alin. (3) – Prevenirea generării de deşeuri şi
  • 11a alin. (7) – Reguli pentru calcularea îndeplinirii obiectivelor din Directiva (UE) 2018/851a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deşeurile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din14 iunie 2018.

Metodologia de organizare a programului „Săptămâna verde” aprobată prin OM 6755/2023

scoala verde

Sursa foto: Ecoteca

Săptămâna verde” este un program care se desfăşoară la nivel naţional, în acord cu prevederile raportului „Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile”, elaborat de către grupul de lucru de la nivelul Administraţiei Prezidenţiale centrat pe Strategia naţională privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030.

Unităţile şi instituţiile de învăţământ beneficiază de sprijinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor în colaborare cu Ministerul Educaţiei, prin punerea la dispoziţie a instrumentelor educaţionale utile în organizarea şi implementarea programului „Săptămâna verde”.

Programul are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar şi se desfăşoară în baza unei planificări, la decizia fiecărei unităţi de învăţământ, conform prevederilor ordinului ministrului educaţiei privind structura anului şcolar, valabil în anul şcolar respectiv.

Programul „Săptămâna verde” nu se derulează simultan cu Programul „Şcoala altfel”.

Lansat anul trecut, programul s-a desfășurat ușor haotic, multe școli fiind nevoite să-l implementeze fără prea multe resurse, indicații sau sprijin din partea autorităților. ONG-urile de mediu au oferit sprijin și de această dată fiind parteneri frecvenți ai instituțiilor de învățământ în implementarea de proiecte de mediu dar din păcate, numărul lor este redus și nu au acoperire națională.

Pentru a îmbunătăți această situație, Ministerul Educației a publicat la data de 14 decembrie 2023 Ordinul nr. 6755/2023 privind aprobarea Metodologiei de organizare a programului „Săptămâna verde”.

Metodologia oferă clarificări importante pentru implementarea programului. Cele mai relevante aspecte dincolo de procedura propriu-zisă de organizare și raportare a activităților sunt clarificările financiare:

  • Părinţii pot decide să susţină financiar activităţile desfăşurate în cadrul programului „Săptămâna verde”, prin asociaţia de părinţi cu personalitate juridică, cu respectarea prevederilor legale în domeniul financiar, sau pot face demersuri privind atragerea de resurse financiare extrabugetare. Este interzisă şi constituie abatere disciplinară implicarea elevilor sau a personalului din unitatea de învăţământ în strângerea de fonduri de la părinţi şi/sau gestionarea fondurilor asociaţiei de părinţi utilizate în derularea programului „Săptămâna verde”(artic. 8, alin. 5).
  • activităţile propuse pentru „Săptămâna verde” trebuie să se poată desfăşura fără contribuţii financiare din partea preşcolarilor/elevilor, a părinţilor/reprezentanţilor legali, a cadrelor didactice şi a unităţilor de învăţământ preuniversitar; pentru activităţile care implică suport financiar, unitatea de învăţământ se asigură că există resursele necesare pentru ca toţi copiii unei grupe/clase care au optat pentru acestea să poată participa la ele; (artic. 19, alin. 2d)

Administrația Fondului pentru Mediu a lansat la în martie 2023 programul de finanțare „Educaţia şi conştientizarea publicului privind protecția mediului” care poate cuprinde proiecte implementate în Săptămâna verde. Probabil, la începutul anului viitor vor fi anunțate proiectele selectate.

Prin OUG 96/2023 privind unele măsuri de eficientizare a gestionării deşeurilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative adoptată în data de 3 noiembrie programul „Săptămâna Verde” în școli este inclus oficial printre proiectele finanțate de Fondul pentru Mediu.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet declara în vară în cadrul conferinței regionale „Reciclăm în România” organizată la Brașov:

„Există un parteneriat între Ministerul Mediului – România și Ministerul Educației – România – pentru #Săptămânaverde din anul școlar viitor ne propunem să alocăm 100 milioane lei în finanțarea educației de mediu a copiilor. (…)

Detaliile de finanțare urmează să fie stabilite printr-o hotărâre de Guvern.

„Am creat cadrul legal pentru acordarea de finanţare Ministerului Educaţiei din Fondul de Mediu pentru derularea Programului „Săptămâna verde”. Este o discuţie mai veche pe care am avut-o împreună cu doamna ministru al Educaţiei, Ligia Deca, şi împreună cu ceilalţi colegi din Guvern să putem să finanţăm aceste activităţi, pentru că de multe ori ele sunt costisitoare, de multe ori ele presupun deplasarea copiilor la diferite instituţii, în arii naturale protejate, la muzee sau în parcuri, lucruri pe care nu întotdeauna părinţii şi le permit. Şi, atunci, am decis să luăm o parte din bani şi vom reveni cu o hotărâre de guvern în acest sens pentru a putea să finanţăm şi acest program”, a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Puteți consulta metodologia aici.

 

Puteți citi și:

Tot ce trebuie să știe școlile despre colectarea separată, într-un ghid de bune practici creat de ASAP România și ECOTECA

10 pasi care iti garanteaza succesul unei campanii sustenabile de reciclare in scoli

1,5 milioane de euro și penalități de 18.600 de euro/zi (6,7 mil EUR/an) – sancțiunile impuse României pentru că nu a închis 31 de depozite de deșeuri neconforme

WhatsApp Image 2023 03 29 at 16.13.11 1

Sursa foto: Ecoteca

Curtea de Justiție a Uniunii Europene obligă România la plata unei sume forfetare de 1,5 milioane de euro și a unei penalități cu titlu cominatoriu de 600 de euro per depozit de deșeuri și per zi de întârziere pentru cele 31 de situri neautorizate pentru exploatare. Adică aproape 7 milioane de euro pe an.

Curtea constatase deja încălcarea de către România a dreptului Uniunii într-o hotărâre pronunțată în anul 2018.

În anul 2018, Curtea a decis că România a încălcat obligația de a opri depozitarea deșeurilor și de a închide 68 de depozite de deșeuri a căror exploatare nu era autorizată. În anul 2022, apreciind că România nu se conformase încă hotărârii din 2018, Comisia Europeană a introdus o nouă acțiune de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

La stabilirea cuantumului penalității cu titlu cominatoriu, Curtea ia în considerare gravitatea încălcării, durata acesteia și capacitatea de plată a României.

Astfel, punerea în aplicare incompletă a hotărârii din 2018 determină un risc important de poluare și de consecințe grave pentru sănătatea umană, în special prin eliberarea de substanțe chimice nocive în sol, aer și apă. În plus, neîndeplinirea obligațiilor continuă de mai mult de patru ani, ceea ce constituie o durată considerabilă, motivează CJUE.

Din cauza riscului pe care această neîndeplinire a obligațiilor îl determină pentru mediu și sănătatea umană și pentru a preveni repetarea unor încălcări similare, Curtea condamnă de asemenea România la plata unei sume forfetare adaptate împrejurărilor și proporționale cu încălcarea săvârșită.

Puteți citi Hotărârea Curții în cauza C-109/22 | Comisia/România (Închiderea unor depozite de deșeuri) aici.

Amintim că în luna aprilie a acestui an Guvernul își lua măsuri de precauție în vederea unei eventuale condamnări a statului român la Curtea de Justiție a UE pentru neînchiderea celor 68 de depozite neconforme de deșeuri (data limită era 23.02.2022) și pentru depășirea valorilor-limită privind calitatea aerului, prin emiterea unui proiect de OUG care prevede ca suma forfetară și eventualele penalități să fie suportate de autoritățile publice locale.

 

Puteti citi și:

Autoritățile publice locale vor plăti penalitățile în cazul unei posibile condamnări a statului român la Curtea de Justiție a UE pentru nefinalizarea procedurilor de închidere a depozitelor de deșeuri – proiect de OUG

Raport de audit Curtea de Conturi: Doar în 14 județe Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) sunt finalizate, deși au fost demarate în perioada 2007-2013

Comisia Europeana avertizeaza a mia oara Romania sa inchida gropile de deseuri neconforme

Încă 3 proceduri de infringement deschise împotriva României privind gestionarea deșeurilor, apelor și reducerea emisiilor

 

Valoare adăugată și verde

ro fig02

Sursa foto: Confederația Patronală Concordia

Creșterea economică a României din ultimele două decenii a fost, într-adevăr, spectaculoasă. Din ea a beneficiat toată lumea, atât companii cât și cetățeni. Afacerile s-au dezvoltat, oamenii au câștigat mai bine. Am redus semnificativ ecartul de dezvoltare în raport cu Vestul Europei și am ajuns în poziția de țară dezvoltată, admițând însă că nu ne-am rezolvat toate problemele sociale, la fel cum nici protecția mediului nu a fost o prioritate în măsura în care nu aveam o directivă de implementat. Istoria și analiza   Valoare Adăugată în economia românească lansată săptămâna trecută de Concordia arată însă că în măsură ce ne apropiem de medie, inerția ne lasă și trebuie să adoptăm politici de creștere susținute ca să păstrăm ritmul de creștere și să rezolvăm și alte probleme societale. Practic, competitorii noștri pe piața globală (incluzând aici și piața internă, mai ales în contextul unei Piețe Unice în UE) au devenit țările dezvoltate, nu mai putem miza pe costul scăzut al forței de muncă și nici pe resurse primare ieftine. La asta se adaugă și viteza cu care piețele se schimbăm odată cu accelerarea digitalizării și a tranziției verzi care pot aduce și eficiență și competitivitatea suplimentare.

Ce legătură au aceste aspecte cu economia verde? Cadrul concurențial în care concurăm este determinat de schimbările climatice, atât din puncte de vedere al riscurilor (adaptare, lanțuri de aprovizionare, costuri cu reglementarea și efectiv scăderea competitivității), cât și al oportunităților (eficiența utilizării resurselor). Pe lângă dezvoltarea economică în sine, trebuie să o facem în contextul de neutralitate climatică la orizont 2050; să producem cel puțin la fel, dar mai bine și cu emisii mai puține, aceasta este provocarea (și raportul Băncii Mondiale despre care  am scris aici ne arăta că matematic este posibil). Dar unde sunt oportunitățile? Circularitatea și productivitatea scăzută a resurselor.

România înregistrează a treia cea mai mică productivitate a resurselor, situându-se în 2022 la 38,4% din media UE și a înregistrat în 2021 o scădere a utilizării circulare a materialelor de la 1,7 la 1,4%, indicator oricum în urmă față de media UE, de 11,7%. Cifrele sunt identice și pentru 2022. Față de anul 2000, productivitatea resurselor în România a stagnat. Amprenta materială a economiei românești – reprezentând consumul de materii prime – era în 2020 a doua cea mai mare din UE, de 2,22 ori mai mare decât media UE. Intensitatea de emisii în sectorul de producție din România este de 3 ori peste media UE și consumul de energie arată că deși are unul dintre cele mai mici consumuri de energie electrică din UE, a înregistrat în 2021 a treia cea mai mare creștere din UE față de media anilor 2017-2019 în ceea ce privește consumul primar de energie. Indicatorii arată o tranziție șubredă a economiei care se poate croniciza, iar viteza cu care se mișcă alte economii este considerabil mai mare (a se vedea, de exemplu, o rată a utilizării circulare a materialelor dublă față de media UE, în Olanda).

La fel cum s-a întâmplat cu decalajele economice, și decalajele de utilizare a resurselor și reducerea emisiilor pot fi recuperate, doar că viteza de schimbare este mai mare și problemele sunt mai complicate. Soluții uniforme și general valabile nu există, de aceea și Concordia își propune să abordeze soluțiile sectorial, cu analize calitative.

În succesul demersului de tranziție a economiei la economia verde și cu o valoare adăugată mai mare stă succesul fiecărei companii; cu cât mai multe înțeleg încotro merge lumea, cu atât sunt șanse mai mari să își regândească afacerile pe modele mai verzi, să investească în tehnologie și inovație, să dezvolte colaborări trans-sectoriale sau pe lanțurile de aprovizionare, să ceară Guvernului măsuri de sprijin și politici care să le ajute să se dezvolte în această direcție.

Autor: Adelina Dabu