Risipa alimentară în România. Obligațiile legale pentru operatorii economici
Autor: Alina Mazilu
Combaterea risipei alimentare constituie constituie o prioritate la nivel european, cât și național, având în vedere faptul că, potrivit datelor Eurostat pentru 2022, Uniunea Europeană a generat 59,2 milioane de tone de deșeuri alimentare, respectiv 132 kg pe cap de locuitor, din care 54% provine din gospodării. România risipește, conform estimărilor MADR, aproximativ 150 kg de alimente pe persoană anual.
Sursa foto: Banca pentru Alimente Cluj
La nivelul Uniunii Europene, reducerea risipei alimentare constituie un obiectiv reglementat prin Directiva (UE) 2025/1892 a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei-cadru privind deșeurile (2008/98/CE). Directiva a intrat în vigoare la 16 octombrie 2025, statele membre având obligația de transpunere în dreptul intern până la 17 iunie 2027.
La nivel național, cadrul juridic principal este reprezentat de Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare,republicată, respectiv normele metodologice de aplicare a legii.( Hotărârea nr. 51/2019, cu modificări și completări ulterioare).
Legea nr. 217/2016 se aplică pe întreg lanțul alimentar, acoperind activități de producție, procesare, depozitare, distribuție și comercializare. Operatorii economici au obligația de a integra măsuri de prevenire a risipei alimentare în activitatea curentă, fără a exista o abordare opțională sau limitată la anumite segmente.
Măsuri obligatorii pentru reducerea risipei alimentare
Obligațiile se aplică tuturor operatorilor economici din sectorul agroalimentar — persoane fizice sau juridice implicate în producția, procesarea sau distribuția alimentelor — pe întregul lanț: producție primară, prelucrare, depozitare, distribuție, comerț cu amănuntul, industrie hotelieră și servicii de alimentație publică.
Legea instituie o ierarhie obligatorie de 10 categorii de măsuri, cu caracter prioritar, operatorii economici din sectorul agroalimentar au obligația de a implementa, în toate etapele de producție, procesare, depozitare, distribuție și comercializare a alimentelor, cel puțin două dintre următoarele categorii de măsuri:
- vânzarea cu preț redus a produselor aflate în apropierea datei de expirare a termenului de valabilitate;
- redistribuirea alimentelor prin transfer cu titlu gratuit către operatorii receptori; Băuturile alcoolice sunt excluse de la donare.
- utilizarea și consumul produselor alimentare în hrana animalelor, anterior expirării termenului de valabilitate;
- direcționarea produselor devenite improprii consumului uman sau animal în vederea valorificării prin transformare în compost;
- direcționarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal în vederea valorificării prin transformare în biogaz.
- neutralizarea ca deșeu – considerată de lege ca fiind ultimă soluție, după epuizarea opțiunilor enumerate mai sus.
Prin modificările introduse de Legea nr. 49/2024, implementarea a cel puțin două măsuri de prevenire a risipei alimentare a devenit obligatorie înainte de a se dispune neutralizarea oricăror deșeuri generate. Aceasta constituie o schimbare esențială față de varianta anterioară a legii, care prevedea un simplu caracter de recomandare. Astfel, operatorii economici trebuie să implementeze cel puțin două dintre măsurile prevăzute expres de lege.
Raportare, sancțiuni și responsabilități instituționale
Pe lângă măsurile operaționale, legislația introduce și obligații de raportare și transparență.
Prin modificările aduse în 2024, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are obligația de a opera o platformă națională pentru raportarea datelor privind risipa alimentară. Platforma este funcțională din februarie 2026 (deși ar fi trebuit să fie operațională până la 30 iunie 2025)și este utilizată de operatorii economici pentru transmiterea datelor relevante.
Operatorii au obligația să încarce anual în platformă, până la data de 31 martie, rapoartele privind cantitatea alimentelor transferate gratuit în anul precedent. Totodată, operatorii trebuie să întocmească și să transmită planul de diminuare a risipei alimentare, însoțit de acțiunile întreprinse și de rezultatele obținute. De asemenea, se instituie obligația de a publica pe pagina proprie de internet planul anual de diminuare a risipei alimentare, împreună cu rapoartele aferente.
Prima raportare obligatorie a vizat activitatea din anul 2025, cu termen de transmitere 31 martie 2026. Deși termenul a fost depășit, operatorii economici care nu au încărcat datele pe platforma națională mai au posibilitatea de a se conforma fără a intra imediat în zona de sancțiuni. Conform cadrului legal, amenzile pentru neîncărcarea raportărilor se aplică după 6 luni de la data funcționării efective a platformei, care este operațională din februarie 2026. În acest interval, situația poate fi regularizată prin depunerea raportărilor restante și completarea obligațiilor aferente. După expirarea perioadei de 6 luni, neconformarea poate atrage sancțiuni cuprinse între 10.000 și 40.000 lei.
Pe de altă parte, legea instituie și alte obligații procedurale, respectiv obligația de a încheierea un contract-cadru cu cel puțin un operator receptor autorizat, în vederea transferului gratuit de alimente, respectiv obligația de a implementa măsuri de informare și responsabilizare a propriilor salariați cu privire la diminuarea risipei pe lanțul agroalimentar și de a informa consumatorii despre obiceiurile de consum responsabile.
O situație aparte este prevazută pentru sectorul HoReCa, operatorii fiindobligați să implementeze măsuri prin care să faciliteze consumatorilor finali să ia, fără costuri suplimentare și în condiții corespunzătoare de ambalare, alimentele pe care nu le-au consumat la finalul meselor servite, și să informeze despre această posibilitate în mod clar și vizibil în meniu.
Legea prevede și facilități fiscale pentru operatorii care transferă gratuit alimente către operatori receptori, în conformitate cu prevederile Codului fiscal. În plus, autoritățile publice au obligația de a lua măsuri de prevenire și diminuare a risipei alimentare atunci când, în cadrul activității desfășurate, apar surplusuri de alimente.
În ansamblu, cadrul legal existent stabilește atât obligații directe pentru operatorii economici, cât și mecanisme de raportare, monitorizare și control. Aplicarea acestor prevederi depinde de modul în care fiecare operator integrează măsurile în activitatea curentă, în funcție de specificul propriu.
