Wall-street.ro spune ca sunt controverse si pareri divergente. Voi ce ziceti, sunt?

Daca vreti sa mai cititi despre deseuri, iata aici un articol proaspat cu niste intrebari care-si cauta raspunsul de cativa ani in Romania….

Si mai spune Wall-street.ro ceva despre niste miliarde de euro. Il vedeti pe nenea care doarme pe deseuri? E Romania personificata!

Reciclarea, la ghena sau in "clopote colorate"? Controverse si pareri divergente pe o piata de miliarde

Reciclarea, la ghena sau in „clopote colorate”? Controverse si opinii divergente pe o piata de miliarde.

Noi nu am gasit controversele; toata lumea pare sa fie de acord. Atata doar ca lucrurile nu se intampla.

Asteptam comentariile voastre. Unde vedeti controversele?

Decuplarea cresterii consumului de cresterea cantitatii de deseuri generate. Un criteriu (trist) la care Romania sta bine…

Spuneam (aici si aici), ca parcurgem studiul pe care Comisia Europeana l-a publicat in iulie 2012 in legatura cu modul in care statele membre „isi fac treaba” in ceea ce priveste administrarea deseurilor. Romania, mereu (ne)surprinzatoare, se afla pe ultimele locuri. Are 2-3 indicatori la care sta mai bine decat alte state, unele avansate.
 
Prima categorie la care stam bine e ca nu avem – in deseuri, da? – cazuri de infringement sau litigii la deschise de Comisia Europeana la Curtea de Justitie. Asta e o slaba consolare: lucrurile se pot schmba peste noapte, atata vreme cat problema de fond exista si persista (legislatia schioapa si „spalatul pe maini” al autoritatilor). Da, da…nu se spala e maini, fac si ei ce pot. Atat ca nu se vede in realitatea zilnica!
 
images?q=tbn:ANd9GcQwReb1HcXuL0YjDzZfXKMaXtPelqxb5kW6hhXDxq XJ9aYbuW0Un indicator interesant la care stam bine este cel din titlul cel complicat de sus. In traducere, asta inseamna ca o crestere a nivelului de trai (adica a cumpararilor de bunuri, ca ele sunt relevante pentru noi) nu genereaza o crestere proportionala a deseurilor generate. Adica cele doua cresteri sunt „decuplate”. E de bine, nu? Da si nu! 
 
Asta nu spune altceva decat ca romanii au lipsuri, ca ceea ce vor cumpara NU sunt produse consumabile, deci nu se vor arunca imediat. Romanii au nevoie de frigidere, televizoare, masini de spalat, automobile. De-aia nu le vor arunca imediat! De-aia nu apar pe loc deseuri in cantitati corespondente.  Bunurile cumparate nu inlocuiesc alte bunuri care vor fi, la randul lor, aruncate. PE scurt e un indicator al saraciei. Probabil ca unele tari din Africa stau cel mai bine la indicatorul asta. Luat singur, nu e DELOC un motiv de mandrie. La polul opus, cel mai prost la acest indicator stau Austria, Danemarca, Luxemburg, Italia…
 
Din punct de vedere al responsabilitatii sociale, e de bine. Nu cumparam de dragul consumului, inca nu am ajuns  (la scare mare, relevanta) sa ne schimbam figiderul la 5-6 ani pt ca nu mai e la moda. Ideal ar fi sa nici nu ajungem la asta, chiar daca ne-am putea-o permite, din considerente de consum responsabil. Dar asta e alta discutie….
 
Ce putem insa retine de aici este ca nici un indicator nu este mai bun sau mai rau decat il interpreteaza cel care il citeste (si il foloseste in argumentatie). Sau in administrarea unui fenomen….

Rezolutii verzi pt 2013 (si mai departe)

Netul e plin, zilele astea, de sfaturi, exemple, poze despre modalitati noi de-a sarbatori iarna cat mai …ecologic. De la corpuri de iluminat facute din lingurite de plastic (aici se intelege mai greu care e partea eco…) si pana la brazi facuti din carton, sau zigzag-uri din ghirlande luminoase verzi (in forma de brad) fixate pe pereti. Toate cu ideea – mai mult sau mai putin realista – de-a salva mediul, economisi resurse, trage semnale de alarma, etc…

Cu totii animati de intentii generoase, mici „captain planetzi” frumosi dar aiuristici, mult zgomot si mult prea putin impact real. Anul asta Politia Romana a confiscat 12,000 de brazi de Craciun taiati ilegal. O picatura fatza de celelate sute de mii vandute legal. Si oricum, cei 12,000 au murit deja. Ne amagim si cu brazii care cica se „replanteaza”. O fi, doar ca e cam aiurea sa replantezi un brad/molid mort dupa ce a stat o luna la caldura… Si din nou, ne furam singuri caciula.

Am gasit, insa, si cateva sugestii de rezolutii verzi, de data asta de bun simt, la RecycleBank. Iata-le:

– cumparati responsabil: produse locale, mai putin ambalate si in cantitati potrivite pentru a limita (sau elimina, daca se poate!) risipa; cu un pic de atentie, puteti manca mai sanatos, transporta mai putin, arunca mai putin…

– reutilizati! (chiar inainte de-a da spre reciclare si, cu siguranta, inainte de-a alege sa aruncati la gunoi!): cutiile, caserolele, casoletele, plasele textile, pungile rezistente….in loc de folie de aluminiu sau de plastic, celofan sau hartie de ambalaj (care, toate, se arunca dupa prima utilizare).

– reduceti consumul de carne (bine, in Romania, asta se mai intampla si natural, prin preturi…) – productia de carne consuma cantitati imense de energie, apa si combustibili fosili. In plus, e mai sanatos!

– pasiti mai mult, conduceti mai putin – se vede bine pe indicele de masa corporala si in portofel :). Gasiti-va destinatii (restaurante, magazine, banci, farmacii) in „walking distance”. Utilizati transportul in comun. Veti fi mirati sa descoperiti ca uitaserati unele dintre micile bucurii ale vietii…

– dati viata mai lunga lucrurilor voastre: daca nu mai aveti nevoie de ele, donati-le! O sa fiti surprinsi cat e de usor si ce satisfactii va va aduce un gest atat de simplu. Alta mica bucurie poate uitata…

Si, in rest, puteti completa cu rezolutiile normale (sic!): stiti voi, alea cu slabitul si lasatul de fumat/cafea, cu mai buna organizare, cu limbile straine…si altele pe care ni le setam toti, in fiecare an. Poate e o idee buna sa incepeti, asa cum  tocmai semnala cineva pe Facebook: „rezolutia mea pentru Anul Nou 2013 este sa-mi respect rezolutiile pentru 2012!”.

LA MULTI ANI!

Criteriul abordarii administrarii deseurilor conform ierarhiei deseurilor

Spuneam ca parcurgem evaluarea pe care Comisia Europeana a facut-o, la nivelul cel 27 de state membre, in iulie 2012. Sa incepem cu prima sectiune, aceea a respectarii ierarhiei deseurilor de catre statul membru. Adica, asta:
 
Waste hierarchy

Waste hierarchy

 Cu alte cuvinte, orice sistem de management al deseurilor (si cu atat mai mult unul strategic, national) trebuie construit acordand prioritate, in ordine:
 
1. prevenirii aparitiei deseurilor,
2. minimizarii cantitatii de deseuri generate,
3. reutilizarii obiectelor,
4.reciclarii deseurilor,
5. valorificarii energetice,
6. depozitarii finale (in/pe sol).
 
Romania, de facto, a inceput de la coada. Este normal: atata vreme cat reglementarile deseurilor au venit pe fondul existentei unor depozite de deseuri deja in functiune, aceasta problema trebuia administrata.
 
Cu toate acestea, incepand cu anul 2000, cand ne pregateam sa aderam la UE, Romania ar fi trebuit sa-si organizeze noua legislatie, aliniata Europei, in ordinea prioritatilor de mai sus. Din pacate, a ratat sansa asta si acum are de recuperat un decalaj imens, accelerat si de decizia strategica – proasta! – de-a finanta aproape exclusiv depozitarea de deseuri. Uite, de-aia nu avem colectare selectiva si 98.7% din deseurile municipale pleaca la groapa de gunoi.
 
Asa zice statistica europeana, in baza informatiilor centralizate si raportate de Agentia Nationala de Protectia Mediului. Adica, din 6.29 mil tone de deseuri administrate, 6.21 sunt depozitate in gropile de gunoi. Adica… 98,7%. Sunt datele noastre, EUROSTAT-ul doar ni le raporteaza inapoi. Suntem pe ultimul loc in UE27, ne batem cu Bulgaria.

Scrisoarea a II-a catre Ministerul Mediului . Nu, nu e de Eminescu! Si, da, este tot despre administrarea dezastruoasa a deseurilor in Romania

img advocacyIn 27 noiembrie am depus Scrisoarea deschisa nr. 2 privind administrarea necorespunzatoare a deseurilor in Romania la registratura Ministerului Mediului, sub numarul 79408/27.11.2012. De data aceasta, Scrisoarea Deschisa este asumata – in ordinea cronologica a cosemnarii – de Asociatia Ecoteca, alte 42 de ONG-uri partenere si Coalitia pentru Mediu din Romania (constand in 72 de ONG-uri de mediu). Unele organizatii membre a Coalitiei pentru Mediu se regasesc si in calitate de co-semnatari individuali, asadar numarul total de semnatari unici este undeva pe la 100. Multumim tuturor pentru sprijin in abordarea aceastei probleme importante.

Din argumentarea raspunsului primit de la Ministerul Mediului, la prima noastra scrisoare deschisa,  reiese ca situatia deseurilor din Romania este bine reglementata ba, mai mult, este si bine administrata. Practic, raspunsul Ministerului Mediului este ca “totul e in regula”, in ciuda repetatelor semnale de alarma si avertismente transmise pe diferite cai de sectorul ONG si chiar de Comisia Europeana.

Asadar, am solicitat de aceasta data furnizarea unor date oficiale de interes public, invocand Legea 544/2001 privind liberul accesul la informatiile de interes public. Toate datele solicitate sunt de natura sa scoata in evidenta discrepantele intre diversele raportari utilizate de Agentia Nationala de Protectia Mediului, de Administratia Fondului pentru Mediu si obligatiile legale cantitative pe care Romania si le-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeana si transpunerea Directivelor Europene.

In plus, am subliniat din nou necesitatea catorva masuri legislative concrete necesar a fi adoptate URGENT pentru a opri hemoragia curenta de materii prime secundare catre gropile de gunoi. Aceste masuri se afla detaliate in Scrisoarea deschisa atasata.

Multumim tuturor celor care ne sustin si ne dorim sa revenim cu vesti mai imbucuratoare, cat mai curand.

UPDATE (3 dec 12): Celor aproximativ 100 de co-semnatari li s-a alaturat si Asociatia EcoAssist. Multumim!

Sa lamurim cum e cu tintele de reciclare a electronicelor

Recent, am avut o discutie de genul:

ewaste pic2„- Producatorii de electrice si electronice nu au tinte de reciclare in Romania!
– Ba au!
– Ba n-au!
– Ba au, ca este in lege (NB: HG 1037/2010).
– Ba este pe naiba, ca HG-ul o lasa in aer!
…
Ba nu, ba da, ba nu, ba da”

 

Pai sa o lamurim, zic (normele respective le gasiti aici):

HG 1037/02.11.2010 zice la art. 5.13 si 5.14 ca producatorii de echipamente trebuie sa colecteze si recicleze o cantitate de deseuri electrice care se va calcula conform unui alt ordin, care va fi emis in 90 de zile. Deci….nimic, deocamdata!

Ordinul de ministru repectiv (OM 2264/14.09.2011; da, stiu, nu-s 90 de zile, sunt vreo 300, dar astea sunt detalii in Romania…) zice, dup-aia, ca tintele se calculeaza dupa formula:

4 Kg/cap de locuitor X nr de locuitori (adica vreo 80-84 mii tone)
––––––––––––––––––––––––––––––      ….. (si se exprima procentual)
media vanzarilor de echipamente in ultimii doi ani (in tone)
 

Conform articolului 2.3 (tot din OM 2264), ANPM publica pana la data de 15 mai a fiecarui an cuantumul tintei de colectare. E logic, pentru ca ANPM este singura entitate care, prin „Registrul Producatorilor”, tine evidenta vanzarilor de echipamente (in teminologia specifica „puse pe piata”).

Problema este ca ANPM nu a publicat NICIODATA  tintele de colectare. Asadar, de facto, producatorii de echipamente electrice si electronice nu au si nu au avut niciodata tinte de colectare.

QED. Hai sa ne mai „aburim” un pic!

Energie din deseuri

Am tot vorbit despre reciclare, am tot vorbit despre reduce-reuse-recycle… Azi, insa, le-a venit randul deseurilor cele mai „sarace” (dar totusi nu chiar atat de sarace incat sa ajunga intr-o groapa de gunoi). Azi vorbim despre deseurile care se ard (sau „incinereaza”, ca sa fim fitzosi) si dau, in schimb, energie termica. In unele cazuri energia termica se transforma (prin turbine cu aburi)  in energie electrica. Dar sa le luam pe rand.

In engleza (ca de-acolo rasare soarele, nu?) i se zice waste-to-energy. M-as abtine sa traduc, suna ciudat. Pe scurt, selectam deseurile, le pastram pe cele cu putere calorica, ele se ard intr-o camera de ardere si incalzesc o cantitate impresionanta de apa. Da, impresionanta, pentru ca astfel de instalatii sunt rentabile doar daca functioneaza la scara mare. Apoi  apa se transforma in aburi, invarte niste turbine care antreneaza un generator (cam ca si in cazul hidro-energiei), el face curent si voila…se face lumina’n sat! Eh, in oras, ca o astfel de uzina functioneaza la capacitati mari, cum ziceam.

Am gasit un filmuletz pe youtube, care spune povestea mult mai bine. Chiar e bine facut, are doar 5 minute si il puteti urmati aici: How a waste-to-energy plant works. Multumim inginerilor povestitori (si youtuberi) de la Engineering Timelines!

District heating plant spittelau ssw crop1Daca nu vrem (sau nu ne tin balamalele) sa o convertim in energie electrica, o putem distribui mai departe ca apa calda menajera. Asta incearca sa faca cei de la Usitall, o firma suedeza care incearca sa faca ceva concret in Romania, dupa 4 ani de tatonari. Am aflat asta dintr-un articol Mediafax. Se vorbeste de sute de milioane de euro, care isi taie drumul cu maceta prin jungla reglementarilor (si a infrastructurii) din Romania.

Poza alaturata este a instalatiei de waste to energy din Spittelau, care alimenteaza cu apa calda un district din Viena. De pe Wikipedia.

Pana una alta, sa aruncam cu voiosie in continuare la groapa 7.3 milioane tone de deseuri pe an, zic! Cica e mai ieftin! Si sa ne jucam cu gigacaloria din carbuni. Care cica se scumpeste!

Scrisoare Deschisa Ministrului Mediului

In urma cu cateva saptamani, impreuna cu alte ONG-uri interesate de o schimbare in ceea ce priveste administrarea deseurilor, am demarat un dialog pentru o pozitie comuna, oficiala, catre Ministerul Mediului. Aceasta pozitie s-a concretizat intr-o SCRISOARE DESCHISA, semnata de 30 de ONG-uri. O gasiti aici, impreuna cu lista ONG-urilor semnatare. Daca vreti sa va alaturati si voi, gasiti formularul de co-semnare aici (sa nu uitati sa ni-l trimiteti pe mail, semnat si stampilat!).

Astazi, 18 septembrie 2012, in cadrul conferintei “Deseuri: Cele 18 criterii ale Comisiei Europene si drumul Romaniei spre performanta”, organizata la Palatul Parlamentului de Green Report impreuna cu Ministerul Mediului si Padurilor Scrisoarea a fost inmanata:

– Doamnei Rovana Plumb – Ministrul Mediului si Padurilor,

– Doamnei Elena Dumitru – Secretar General al Ministerului Mediului si Padurilor,

– reprezentantilor presei prezenti la conferinta.

In cursul zilei de maine, o copie a scrisorii deschise va fi depusa la Registratura Ministerului Mediului si Padurilor.

Pasul urmator, in viziunea noastra, este organizarea grupului de lucru pe problematica deseurilor in cadrul Ministerului, grup de lucru la care speram sa fim invitati pentru instrumentarea tehnica (adica includerea intr-o initiativa legislativa) a detaliilor de implementare a solicitarilor noastre din Scrisoarea Deschisa.

Pe scurt, cerem acolo includerea de responsabilitati de colectare selectiva si pentru generatori (care acum arunca cam ce, cum si unde vor), introducerea unui sistem unitar de raportare (capabil de-a depista rapid raportarile false) si alte cerinte mai „soft”. Cititi scrisoarea, s-ar putea sa va regasiti multe idei in ea!

Sa auzim de bine, va tinem la curent!

Update, 25 septembrie. S-au mai alaturat in calitate de co-semnatari, urmatoarele ONG-uri: Asociatia MaiMultVerde (Bucuresti), Asociatia I.C.A.R. (Costesti, AG), Asociatia C.Z.E.A (Craiova, DJ), Asociatia ARIN (Braila, BR), Asociatia VIRA (Barlad, VS),  Asociatia „Ecologie-Sport-Turism” (Bucuresti), Centrul pentru Promovarea Invatarii Permanente (Timisoara, TM).