Schimbare majoră pentru consumatori: Parlamentul European consolidează dreptul la reparare

Într-un vot decisiv desfășurat marți, 23 aprilie, Parlamentul European a adoptat o nouă directivă care consolidează așa-numitul “drept la reparare”, un pas major pentru consumatori și o victorie semnificativă în lupta împotriva schimbărilor climatice. Directiva a fost adoptată cu o largă majoritate de 584 voturi pentru, trei împotrivă și 14 abțineri.

2149176716
Image by freepik

Obligația de a repara și extinderea garanțiilor

Noua legislație impune producătorilor obligații clare: trebuie să ofere servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile, și să informeze consumatorii despre drepturile lor. Interesant este că bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire a garanției legale cu un an, stimulând consumatorii să opteze pentru reparare în locul înlocuirii produselor.

Impactul asupra bunurilor de uz casnic

După expirarea garanției, producătorii sunt totuși obligați să repare produsele casnice reparate din punct de vedere tehnic, cum ar fi mașinile de spălat, aspiratoarele și telefoanele mobile. Consumatorii vor avea, de asemenea, opțiunea de a împrumuta un dispozitiv în timp ce al lor este în reparare sau de a alege un produs recondiționat.

Iată câteva exemple concrete de aparate de uz casnic care intră sub incidența noii directive europene “dreptul la reparare”:

  • mașini de spălat,
  • aspiratoare,
  • telefoane mobile – deși nu sunt tradițional considerate aparate de uz casnic, sunt incluse în directive datorită utilizării lor extensive în fiecare casă,
  • frigidere,
  • cuptoare cu microunde,
  • aparate de aer condiționat.

Toate aceste aparat vor avea asigurat accesul la servicii de reparații și piese de schimb, făcându-le mai durabile și reducând astfel impactul asupra mediului.

Simplificarea accesului la reparații

Un nou formular european de informații va ajuta consumatorii să evalueze și să compare serviciile de reparare. Mai mult, o platformă europeană online va centraliza informațiile, oferind acces ușor la ateliere locale, vânzători de bunuri recondiționate și inițiative de reparare comunitare.

Stimulente economice și reducerea costurilor

Noile reglementări vizează nu doar ușurarea reparațiilor, ci și reducerea costurilor pentru consumatori. Producătorii sunt obligați să furnizeze piese de schimb la prețuri rezonabile și să permită utilizarea componentelor second-hand sau imprimate 3D. De asemenea, campanii de informare și vouchere pentru reparații vor fi implementate pentru a promova reparațiile la nivelul UE.

Nicolae Trofin, Chief Sales Business Partnerships la Flip.ro, un promotor activ al bunurilor electronice recondiționate, a salutat adoptarea directivei:

“Salutăm noua directivă europeană ‘Right to repair’ care cu siguranță va avea un impact pozitiv atunci când va fi implementată în legislația fiecărei țări. La Flip, avem misiunea de a face electronicele recondiționate o opțiune obișnuită, susținând consumatorii să cumpere smart. Astfel, e nevoie ca dispozitivele să dureze mai mult, și să fie mai ușor de reparat, reutilizat.”

Impactul economic și de mediu

Comisia Europeană a indicat că noua legislație ar putea genera 4,8 miliarde EUR în creștere economică și investiții, reducând în același timp consumul de resurse și producția de deșeuri. Aceasta vine ca răspuns la solicitările cetățenilor exprimate în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, vizând consumul sustenabil și combaterea obsolescenței planificate.

Următorii pași

După aprobarea oficială de către Consiliu și publicarea în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea 24 de luni pentru a transpune directiva în legislația națională, marcând un capitol nou în politica de consum și protecția mediului la nivelul Uniunii Europene.

Ce se raportează în București privind gestionarea deșeurilor versus realitatea din teren

1 1

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”

„În 2021 operatorii din București au raportat că au gestionat 780 000 de tone de deșeuri municipale, din acestea 40% fiind încredințate spre valorificare iar 60% spre depozitare.(…)

În ceea ce privește instrumentul economic „plătește pentru cât arunci”,  avem Sectorul 2, Sectorul 3 și Sectorul 6 care ne spun că au îndeplinit acest obiectiv. Sectorul 5 ne spune că a prevăzut în contractul de delegare dar nu este implementat.

La obiectivul „Amendarea contractelor de delegare și a regulamentului de salubrizare în vederea introducerii colectării reciclabilelor pe trei fracții”(n. red. din Planul de Gestionare a Deșeurilor din Municipiul București), la nivelul anului 2021 Sectorul 3 ne spune că are implementat un sistem de colectare pe 3 fracții iar Sectorul 6 are de asemenea colectarea pe 3 fracții: umedă, uscată și sticlă. Așa stau lucrurile conform declarațiilor pe care chiar colegii noștri le fac”, a declarat Roxana Șunică, Director executiv, Direcția Servicii Publice, Primăria Municipiului București în cadrul conferinței „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”, organizată de DC News Media Group.

Ecoteca a participat la conferință și am fost surprinși de raportările transmise de reprezentanții sectoarelor 2, 3 și 6.

Ni se par incredibile (ca să nu spunem cel puțin, incomplete sau parțial adevărate) aceste raportări, în condițiile în care:

  • deși obligativitatea implementării unui sistem de colectare separată pe 4 fracții la nivel național (hârtie, plastic, metal, sticlă) a fost introdusă acum 11 ani, nu este implementat un sistem unitar de colectare separată la nivelul fiecărui bloc și casă din București ci doar PROIECTE PILOT în anumite zone (spre exemplu, sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6, 1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat,  restul asociațiilor au contracte cu alți operatori – deci sistemul nu a fost implementat la nivelul întregului sector, cum au raportat reprezentanții Sectorului 6)
  • majoritatea blocurilor dețin încă ghene cu tubulatură funcționale care sabotează orice încercare de a implementa un sistem de colectare separată în aceste locații
  • clopotele stradale sau containerele îngropate sunt amplasate sporadic și sunt insuficiente raportate la populația Bucureștiului

Trecând peste aceste raportări care ne-au lăsat un gust amar, avem și o veste bună venită din partea Consiliului Județean Ilfov:

„Am aprobat un acord de asociere cu ADI București (n. red. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București) în vederea unui parteneriat și anume construirea unui CMID, unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor, fiind în prezent în analiză și întocmindu-se un studiu de oportunitate în vederea construirii unei stații de sortare și nu în ultimul rând, găsirea unei soluții de eliminare prin depozitare, ca urmare a tratării cantităților de deșeuri rezultate de la populația din București și Ilfov”, a declarat Ștefan Rădulescu, Vicepreședinte, Consiliul Județean Ilfov. Totodată, dl Rădulescu a menționat că în județul Ilfov se lucrează la finanțarea pentru 4 CAV-uri (Centre de Colectare cu Aport Voluntar)

WhatsApp Image 2022 11 22 at 17.15.16

Sursa foto: Ecoteca

Provocări în gestionarea ambalajelor

În cadrul conferinței au participat și OIREP-uri și reprezentanți ai producătorilor care introduc pe piață bunuri ambalate, care au contestat:

  • prevederea adusă de OUG 125/2022 care modifică OUG 196/2005 privind fondul pentru mediu, respectiv cea privind plata contribuției 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate.Noua prevedere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
  • Obligativitatea producătorilor de a acoperi eventualele fraude făcute de OIREP-uri, colectori sau reciclatori

Totodată, au semnalat încă o dată că mai sunt necesare clarificări și completări legislative pentru pregătirea și implementarea Sistemului Garanție –Returnare (SGR).

Provocări în gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE)

vn

Valentin Negoiță, Președinte Ecotic, sursa foto: captura Ecoteca

Valentin Negoiță, Președintele Organizației Ecotic (organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor de echipamente electrice și baterii) a amintit câteva dintre provocările sectorului DEEE:

  • ținta de colectare de 65% nu poate fi atinsă și nu a fost atinsă nici de majoritatea statelor europene
  • 43,1% a fost rata de colectare a DEEE-urilor în 2021
  • în ciuda eforturilor și campaniilor de conștientizare și colectare derulate de Ecotic, UAT-urile livrează doar 3% din DEEE-urile colectate de Ecotic
  • principala sursă de colectare pentru Ecotic rămâne în continuare sectorul retail
  • peste 30% din DEEE-urile generate se pierd în fluxuri paralele: gropi de gunoi, exporturi de fier vechi ș.a.m.d

33

Alexandra C. Ghenea, Director Executiv Coaliția Pro DEEE, sursa foto: Ecoteca

Alexandra Ghenea, Director Executiv, Coaliția Pro DEEE (organizație care reunește cele mai mari OTR-uri de DEEE din piață – Ecotic, Environ și RLG Group) a precizat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea managementului DEEE-urilor: înființarea unui Clearing House pentru OTR-urile de DEEE-uri (avem termen pentru înființarea lui până la 5 ianuarie 2023), actualizarea OUG 5/2015 privind DEEE-urile pentru aplicarea prevederilor privind pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice:

„În Franța au fost alocate 410 milioane EUR pentru următorii 6 ani pentru reparații din scheme de EPR (de răspundere extinsă a producătorului), se vor acorda vouchere de 10-45 euro pentru repararea electronicelor și electrocasnicelor, AFM ar putea lua în calcul acest exemplu pentru a adapta Programul Rabla pentru electrocasnice astfel încât să devină „Rabla pentru reparații”, mai ales, în contextul economiei circulare.”

 

Puteți urmări înregistrarea evenimentului aici.

 

Puteți citi și:

OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022

Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

Studiu Ecotic: Doar 8,4% din gospodării se debarasează corect de aparatele electrocasnice mici uzate

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Deșeurile voluminoase – cui le predăm și ce se întâmplă cu ele

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cristina Dan, designer „circular” – Rolul designului în reducerea deșeurilor textile

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

De ce nu avem mai multe centre de reparații echipamente electrice și electronice (EEE) în România – provocări și soluții

Cum contribuie echipamentele electrice și electronice (EEE) la reducerea plasticului

 

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

compost 419261 960 720

Sursa foto: Pixabay

Acum 2 ani, la 20 august 2020 era publicată Legea nr. 181/2020 privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile.

Legea trebuia să intre in vigoare după 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, iar în acest interval ar fi trebuit elaborate Normele tehnice privind activitatea de compostare şi digestie anaerobă, emise prin ordin comun de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Potrivit articolului 1, alin. (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2021, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plăteşte pentru cât arunci” şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.

Totodată,  în articolul  2 (1) este precizat că „Este obligatorie colectarea separată a deşeurilor biodegradabile destinate compostării/digestiei anaerobe, inclusiv din uşă în uşă, denumită în continuare U-U, sau prin aport voluntar, denumită în continuare AP”.

Reglementarea se regăsește și în OUG 92/2021, articolul 33Autorităţile publice locale vor asigura până la 31 decembrie 2023 colectarea separată și reciclarea la sursă a biodeșeurilor sau colectarea separată a acestora fără a le amesteca cu alte tipuri de deșeuri.

Din nou o neconcordanță între două legi care impun aceeași obligație la date diferite. Credeți că vom îndeplini obiectivul măcar până în 2023?

Ce s-a schimbat după 2 ani de la publicare

Foarte puține autorități publice locale au implementat un sistem de colectare separată a deșeurilor biodegradabile „din ușă în ușă”, fie au distribuit compostoare pentru realizarea unei compostări individuale în zonele rurale (exemplu zone din județul Bihor, Arad, Argeș etc.)

Având în vedere că nu avem implementat la nivel național un sistem funcțional de colectare separată a deșeurilor municipale deși există obligativitatea colectării separate a deșeurilor pe minimum 4 fracții (hârtie, plastic, metal, sticlă) de 10 ani, era de așteptat că nu o să se întâmple o minune nici în cazul colectării deșeurilor biodegradabile.

Dar ne așteptam ca reprezentanții Ministerului Mediului și Agriculturii să depună un efort măcar pentru eleborarea normelor tehnice care ar fi impulsionat mulți actori privați din domeniu să construiască platforme de compostare sau instalații de producerea a biogazului și să găsească astfel soluții acolo unde autoritățile publice locale nu le oferă, așa cum s-a întâmplat și în cazul altor deșeuri reciclabile care nu reușesc să fie recuperate prin sistemele publice de colectare.

După 2 ani reprezentanții Ministerelor știu doar să răspundă sec că normele tehnice sunt în curs de elaborare și vor fi făcute publice în curând.

În tot acest timp operatorii economici care dețin stații de compostare sau instalații de producere a biogazului se luptă să obțină certificări în statele vecine care au foarte bine reglementată gestionarea deșeurilor biodegradabile, să distribuie în piață materiile prime obținute și să supraviețuiască într-un sistem care nu este nici bine reglementat, nici susținut de stat.

Ce se întâmplă cu deșeurile biodegradabile în București

În apropierea Bucureștiului nu există nici o stație de compostare sau de producere a biogazului.

În lipsa unor astfel de facilități care ar fi trebuit implementate de autoritățile publice locale au apărut diverse proiecte dezvoltate Grupuri de inițiativă civică sau diverse asociații care au reușit să implementeze câteva puncte de colectare și compostare a deșeurilor biodegradabile generare de populație. Câteva dintre aceste inițiative:

  • Magazinul Zero Waste din București (sector 1) colectează deșeuri biodegradabile și le predă către Grădina MOLCOM – Moara Vlasiei, jud. Ilfov (sat aflat la 35 km de București)
  • Livada comunitară urbană este un proiect al grupului de inițiativă Acțiunea Comunitară Tineretului (sector 4) – zona de colectare și compostare se află în livada din spatele Casei Memoriale Tudor Arghezi, cunoscută ca „Mărțisor”
  • Urban Cultor – au amenajat o zonă de compostare pe strada Grigore Romniceanu, nr. 17-21 (sector 5) in cadrul proiectului Cotroceni, cartier circular 
  • Centrul pentru Compostare Comunitară Floreasca (strada Ludwing van Beethoven, sector 2) proiect pilot implementat pentru 30 de familii de către Food for Earth Bulgaria în parteneriat cu Urban Cultor.

Cei de la Livada Comunitară urbană au lansat și un concurs pentru București – 1 premiu pentru încă o comunitate implicată (bloc, școală, companie, instituție publică sau privată): o ministație de compostare resturi vegetale din bucătărie și din grădină. Găsiți formularul cu aplicația aici.

În sectorul 3 există Colțul de compostare din curtea școlii – o acțiune pilot a Primăriei Sectorului 3, finanțată în cadrul proiectului Resourceful Cities (Programul URBACT).

Deși apreciem inițiativa Primăriei sectorului 3 așteptăm o implicare reală în asigurarea unui sistem de colectare separată „din ușă în ușă” a deșeurilor reciclabile și compostabile atât la nivelul sectorului 3, la nivelul celorlalte sectoare și bineînțeles, la nivel național.

Alte inițiative comunitare de compostare

  • Baimarenii composteaza implementat de Fundația Comunitară Oradea, Banca pentru alimente Maramureș și Explorania – In jurul inițiativei s-au strâns 80 familii care colectează peste 300 kg de deșeuri vegetal din gospodării, în fiecare lună și le depozitează în cele 3 zone de compostare urbană
  • Compost in Cluj – grup de persoane fizice din Cluj care compostează individual sau colectiv în diverse zone din Cluj (în prezent grupul are 1100 de membri)

Având în vedere că deșeurile biodegradabile reprezintă aproximativ jumătate din cantitatea deșeurilor municipale generate de populație, implementarea unui sistem național de colectare al acestora ar contribui la obiectivul anual de reducere a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare care este începând din anul 2022 de 60% (Reciclare – minimum 50%, Alte forme de valorificare – 10%) și ar ajuta unitățile administrativ teritoriale să nu mai plătească taxa de 50 lei pe tonă pentru deșeurile eliminate prin depozitare.

Articol scris in colaborare ECOTECAwww.ExpertDeseuri.ro

De ce sustinem respingerea “legii ambalajelor”

dscn1349Inca din luna aprilie a acestui an au fost facute presiuni pentru modificarea legii 249/2015 privind gestionarea deseurilor de ambalaje si a OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu in favoarea marilor producatori.

Noua propunere legislativa (420/27.06. 2016) initiata de 10 senatori PSD, PNL si UNPR solicita reducerea penalităţilor aplicate producătorilor care nu ating ţintele anuale de colectare de la 2 lei/kg la 0,7 lei/kg, masura dezastruoasa care ar bloca indeplinirea tintelor anuale de colectare si reciclare a deseurilor de ambalaje.

Noile propuneri vizeaza pe langa deseurile de ambalaje si deseurile de anvelope.

Acţiunea senatorilor a trecut de comisiile de specialitate, cu modificarea penalităţii de la 0,3 lei/kg, cât au cerut iniţiatorii, la 0,7 lei/kg. Legea 420/2016 a fost pusă marţi pe ordinea de zi a Senatului însă nu a fost votată din lipsă de cvorum, fiind amanata pentru data de luni, 24 octombrie 2016.

Daca nu vom actiona rapid legea va fi aprobata tacit in data de 15.11.2016!

Salutam demersul de-clic.ro pentru blocarea propunerii legislative si solicitam societatii civile sa sprijine initiativa prin transmiterea de scrisori de respingere a propunerii legislative catre Comisia de Mediu din Camera Deputatilor!

Toate eforturile depuse pana acum de autoritati pentru imbunatatirea performantelor de colectare si valorificare a deseurilor (OUG nr. 38/2016  pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, OUG nr. 39/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, OUG pentru completarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor) risca sa fie boicotate de noua lege.

Din fericire, respingerea legii este sustinuta si de Ministerul Mediului:
Ministerul Mediului cere respingerea acestui proiect de lege, deoarece creează prejudicii financiare grave autorităţilor publice locale, precum şi colectorilor şi reciclatorilor de ambalaje. În ultimă instanţă cetăţenii vor trebui să suporte aceste costuri suplimentare prin taxe şi impozite locale mărite semnificativ. Se pun în pericol programe de succes precum Rabla şi Casa Verde“, a declarat Raul Pop, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru capital.

Potrivit ecologic, pana in prezent s-au încasat aproximativ 60 de milioane de euro din penalităţile pentru neatingerea ţintelor de reciclare a deşeurile de ambalaje. Daca propunerea legislativa va fi aprobata penalitatile vor scadea iar producatorii nu vor mai avea nici o motivatie pentru colectarea si reciclarea ambalajelor puse pe piata, cu atat mai putin in gasirea unor solutii pentru reducerea acestora (vanzari la vrac, investitii in eco-design, campanii de constientizare privind reciclarea ambalajelor).

Sa ne aducem aminte ca aceeasi discutie a fost si in 2013 cand s-a decis sa se renunte la taxa de 2 lei/kg pentru neindeplinirea tintelor de valorificare a uleiurile minerale in favoarea unei taxe de 0,3 lei/kg aplicată o singură dată cantităţilor de uleiuri datorată de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de produse.

La vremea respectiva Ecoteca impreuna cu Coalitia pentru Mediu a sustinut in nenumarate randuri mentinerea taxei de 2 lei/kg.

Ne aflam in aceeasi situatie de boicotare a unor obligatii de colectare si reciclare a deseurilor, dar speram ca de aceasta data, nu se va repeta greaseala facuta in urma cu 3 ani.

Sa nu uitam ca aceasta criza a reciclarii ambalajelor dateaza inca din octombrie anul trecut, cand controalele AFM au depistat fraude in valoare totala de 54 mil. EURO pe piata deseurilor de ambalaje.

Autoritatile au rezistat presiunilor producatorilor pana in prezent, trebuie sa le solicitam sa nu cedeze si sa respecte cerintele europene privind colectarea si reciclarea deseurilor!

Puteti citi si:

Scandalul reciclarii ambalajelor: Este legitima scumpirea produselor alimentare cu 30%?

OUG pentru modificarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor – Autoritățile locale vor aplica opțional principiul “Plăteşti pentru cât arunci”

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

 

 

Managementul Deşeurilor Urbane la un nou nivel – prin participarea la Proiectul European Urban_WINS

DSCN1385Urban_WINS, un nou proiect European finanţat prin Programul de Cercetare şi Inovare “Horizon 2020”, va studia modul în care oraşele utilizează resursele şi produsele realizate, precum şi modul în care sunt eliminate deşeurile generate, în vederea dezvoltării şi testării unor planuri şi soluţii inovative, în scopul îmbunătăţirii metodelor de prevenire şi gestionare a deşeurilor.

Aceste planuri strategice vor fi testate în 8 oraşe-pilot din 6 ţări europene – Austria, Italia, Portugalia, România, Suedia şi Spania.

Lansat în luna iunie 2016, proiectul va analiza strategiile actuale utilizate în prevenirea şi gestionarea deşeurilor dintr-un număr total de 24 oraşe şi va evalua felul în care acestea contribuie, prin flexibilitate, la utilizarea eficientă a resurselor. Proiectul va urmări abordarea “metabolismului urban”, conform căreia oraşele sunt considerate organisme vii care utilizează resurse naturale şi creează un flux material şi de energie. Rezultatele proiectului vor fi utilizate pentru a defini obiectivele şi indicatorii Planurilor Strategice pentru Prevenirea şi Managementul Deşeurilor în cele 8 oraşe-pilot: Cremona, Torino şi 2 oraşe situate în zona metropolitană a Romei (Italia), Bucureşti (Romania), Leiria (Portugalia) şi Manresa şi Sabadell (Spania).

Participarea activă a cetăţenilor, guvernelor, organizaţiilor, furnizorilor, institutelor de cercetare şi centrelor educaţionale este prevazută a se desfăşura prin intermediul unor “agore” ce vor fi organizate atât fizic, cât şi online, în cele 8 oraşe-pilot, ocazii cu care participanţii vor putea impărtăşi opinii şi idei şi vor putea planifica soluţii.

Abordarea participativă e o valoare adaugată a Urban_WINS, întrucat viziunea tuturor jucătorilor relevanţi din domeniul generării şi managementului deşeurilor la nivel urban va fi luată în considerare la elaborarea noilor strategii şi testarea soluţiilor inovative împreună cu ceilalţi participanţi. Recomandările şi instrumentele rezultate vor fi transferabile şi altor orase. Rezultatul final al proiectului va consta într-un set de instrumente care vor putea fi utilizate în mod participativ şi pe baze ştiinţifice, în procesul luării deciziilor şi planificării activităţii de gestionare a deşeurilor, urmând a fi accesibile oricărei autorităţi publice de pe teritoriul Europei.

Immagine 016 - Copy

Urban_WINS urmăreşte trecerea la modele de consum şi producţie sustenabile, precum şi dezvoltarea unui management mai eficient al deşeurilor, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii urbane şi a bunăstării cetăţenilor.

Proiectul, care se va desfăşura pe o durată de 3 ani este coordonat de Municipalitatea Cremona din Italia, în parteneriat cu 26 de participanţi internaţionali.

În România, partenerii sunt: Primăria Municipiului Bucureşti, Asociaţia ECOTECA, Romania Green Building Council, Asociaţia ECOTIC, Global Innovation Solution, Asociaţia ENVIRON.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Flag_of_Europe.svg (1)Acest proiect a primit finantare din partea Uniunii Europene prin programul de cercetare si inovare Horizon 2020, prin contractul nr. 690047. Responsabilitatea exclusiva pentru continutul  acestui articol ii revine autorului. Continutul articolului nu reflecta in mod necesar opinia Comisiei Europene.

In plus, Comisia Europeana nu este responsabila pentru o eventuala utilizare a informatiilor continute in aceast articol.

Ministrul Mediului: Din 2016, vom avea taxă la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă

groapa-gunoi-2-luiza-puiu

Sursa: Mediafax

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat, luni, într-o conferinţă că la 1 ianuarie 2016 intră în vigoare o taxă pentru depunerea deşeurilor la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă, care se va dubla până la sfârşitul anului.

Taxa ar trebui să fie extrem de mare să nu mai fim tentaţi să adunăm gunoi“, a spus ministrul Mediului.

Gratiela Gavrilescu a mai declarat că această taxă va fi introdusă pentru alinierea României la normele europene – “deşeu zero”(zero waste), adică orice produs devenit deşeu să reintre în circuitul de refolosire şi să redevină materie primă.

Coalitia pentru Mediu, Ecoteca si actorii din industrie au tot solicitat introducerea taxei de depozitare de ani de zile.

Aceasta taxa ar obliga jucatorii din domeniu sa recicleze mai mult – pentru a nu-si asuma plata ei – si in plus ar determina autoritatile sa inchida gropile de gunoi; oricum majoritatea depozitelor sunt neconforme si trebuie inchise cat mai repede.

Costurile actuale de depozitare 10-15 euro/tona

Sa nu uitam ca in prezent exista doar un cost de administrare a depozitelor de gunoi, de numai 10-15 euro/tona in timp ce in alte tari depaseste 100 de euro/tona, fapt ce contribuie la mentinerea ratei rusinoase de reciclare de 3%.

Sa ne amintim ca in România s-a dorit introducerea unei taxe pentru depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi prin Ordonanaţa Guvernului nr. 31/2013 de modificare a Ordonanaţei de Urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu. Aceasta prevedea perceperea unei taxe pentru deşeurile inerte şi nepericuloase încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare, de 50 de lei/tonă în 2014, 80 de lei/tonă în 2015 şi 120 de lei/tonă în 2016.

Ulterior, OG 31/2013 a fost modificată şi adoptată în Parlament, prin Legea nr. 384/2013, care prevede introducerea taxei în 2017, la valoarea de 80 de lei, care să crească la 120 de lei în anul următor.

Sa speram ca de aceasta data guvernantii nu se vor mai razgandi si vor introduce taxa de depozitare de anul viitor.

Puteti citi si:

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!

1513732_10152937356029442_2800698545007224155_n

Sursa foto: Ateliere fara Frontiere

In cursul zilei de ieri, 19 martie, o parte din echipa Ecoteca a participat la Conferinta europeana                   „Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: către o economie circulară, socială şi durabilă”, organizata de Asociatia Ateliere Fara Frontiere impreuna cu Asociatia Ecotic si RREUSE.

Ateliere Fara Frontiere este o asociatie infiintata in 2008 care are ca scop insertia socio-profesionala a persoanelor defavorizate, prin promovarea principiilor economiei circulare: reducere, reutilizare si reciclare. Cel mai important proiect al organizatiei este Atelierul de insertie socio-profesionala. Angajatii atelierului (persoane care provin din categorii defavorizate), reconditioneaza echipamente IT uzate care sunt ulterior donate catre alte organizatii (ong-uri, scoli, etc). Un alt proiect al asociatiei este REMESH – un brand socialware de produse unice, realizate din reciclarea bannerelor publicitare.

ECOTIC este o organizatie nonprofit care preia responsabilitatile ce revin producatorilor si importatorilor de echipamente electrice si electronice pentru realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE). Ecotic  este unul din partenerii Asociatiei Ateliere Fara Frontiere in promovarea principiilor economiei circulare.

RREUSE  este reteaua europeana a intreprinderilor sociale de reutilizare si reciclare. Ea cuprinde 28 de membri din 15 state europene si un membru din SUA.

Tema conferintei a fost evolutia politicilor publice si a cadrului legislativ in Romania din perspectiva obligatiilor europene din domeniul economiei sociale, circulare si dezvoltarii durabile.

Ce ne-a placut la conferinta

Ne-au placut modelele inspirationale de economie circulara prezentate de colegi din alte state europene ca Austria, Spania si Belgia. Vom promova si noi aceste exemple in niste articole viitoare!

Ne-a facut placere sa ne reintalnim cu o parte din colegii nostri (cei de la Ateliere fara Frontiere, Viitor Plus, Ecotic, SOMARO) oameni minunati care au reusit sa dezvolte intreprinderi sociale si sa promoveze economia circulara si in Romania, in ciuda tuturor dificultatilor si dezinteresului autoritatilor!

Intalnirea ne-a amintit ca politicile publice romanesti din domeniul economiei circulare, ca de altfel si din domeniul economiei sociale, sunt in continuare „timide”. Autoritatile competente din domeniul mediului si nu numai, nu sunt preocupate sa sprijine astfel de initiative (desi la nivel de discursuri publice sunt foarte „inflacarate”).

Reprezentantii autoritatilor de mediu prezenti in cadrul conferintei nu ne-au scutit (nici de aceasta data!) de pledoariile „pompoase”, care nu se concretizeaza niciodata, in strategii reale adoptate la nivelul sistemului …

Cu aceasta ocazie, Raul Pop, Manager Programe in Ecoteca, speaker in cadrul evenimentului a reamintit o parte din „piedicile” puse de autoritatile de mediu in dezvoltarea unei economii circulare „reale” (ne bucuram cu aceasta ocazie, ca din audienta au facut parte si reprezentanti ai institutiilor de mediu; speram ca vor transmite mesajul nostru si colegilor!):

Apropo de instrumentele Ministerului Mediului care ne ajuta sa ramanem in stadiul asta, sa va spun ca Bugetul Fondului de Mediu pentru acest an are prevazute incasari din nerespectarea tintei de valorificare care echivaleaza cu 0,83% din necesar? Noi ar trebui pe an sa reducem depozitarea la groapa cu 15%, n-o reducem iar Fondul de Mediu nici macar nu vrea sa incaseze contributii pentru neindeplinirea acestei tinte! Avem legislatie, n-avem enforcement! Nu exista amenzi pentru cei care incalca legislatia!

Nu avem nici un fel de tinte la generator! Poate sa faca ce vrea in continuare! Avem tinte la asociatia producatorilor care este o asociatie cu interese comerciale! Hai sa fim seriosi! Producatorii isi reduc aceste costuri de compliance, nu fac altceva, nu vor face altceva! Taxa de depozitare este 0, exista numai niste costuri de depozitare care sunt undeva pe la un 10-15 euro, in functie de zona despre care vorbim, in conditiile in care in Europa taxa de depozitare depaseste 100 de euro in tari ca Marea Britanie, spre exemplu. Noi ne-am facut c-o adoptam, dupa care am amanat-o pana in 2017.

Avem aceeasi situatie cu pay-as-you-throw („platesti cat arunci”): nu exista nici un fel de corelatie intre ce se arunca si cum se arunca si plata care se face pentru serviciul de colectare. Pay-as-you-throw ni s-a cerut explicit de Comisia Europeana in 2012 dar noi il ignoram in continuare!

Politicile de finantare publica nici n-are rost sa le atingem! Nu exista nici un fel de dialog intre linia de finantare pe zona de mediu versus zona de deseuri, zona de schimbari climatice, zona de protectie sociala! Nu se intalnesc, nu vorbesc intre ei! Daca avem nevoie sa obtinem o opinie de la doua entitati din cadrul Ministerului Mediului trebuie s-o plimbam noi intre doua departamente si trebuie sa-i convingem ca trebuie sa fie pe aceeasi idee cu colegii lor din celalalt departament! Sa mai vorbim despre finantare din partea autoritatilor publice care ar trebui sa fie direct interesate ca sa-si ocupe forta de munca excedentara?! Putem vorbi, este tot zero!”

Ne bucuram ca aceasta conferinta ne-a oferit ocazia sa descoperim modele europene (inspirationale!) de economie circulara si in acelasi timp, ne-a permis sa ne mai spunem putin „of-ul” in fata autoritatilor de mediu!

Felicitari organizatorilor si speakerilor!

Puteti urmari inregistrarea conferintei aici.

Puteti citi si:

Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

UseTogether – un pas concret spre acelasi obiectiv: consum responsabil, reducere-reutilizare-reciclare

Ecoteca la Reporterii Realitatii, in aceasta seara de la 21.00, pe Realitatea TV

Update (03 iun): puteti gasi inregistrarea emisiunii aici. Chiar daca colectarea selectiva in scoli nu a fost atinsa explicit, subiectele dezbatute (depozitarea deseurilor, raportarea datelor, aplicarea prea blanda a legii) sunt toate importante si definitorii pentru situatia deseurilor in Romania.
In aceasta seara, Ecoteca discuta despre colectarea selectiva si Campionatul Scolar de Reciclare la TV.
Incepand cu orele 21.00, Raul Pop (initiatorul Campionatului de Reciclare si manager de programe Ecoteca) este invitat la emisiunea “Reporterii Realităţii” pe Realitatea TV, pentru o discutie despre colectare selectiva in Romania, proiectul educativ de colectare in scoli “Campionatul Scolar de Reciclare” si importanta implicarii societatii in proiecte de ecologizare si reciclare.
La doar cateva saptamani de la lansarea proiectului pilot de colectare selectiva, “Campionatul Scolar de Reciclare”, dorinta manifestata de scoli si alte institutii pentru a intra in sesiunea de toamna a proiectului arata interesul ridicat pentru sustinerea colectarii selective si dezvoltarea unui comportament eco, inca din bancile scolii.
Despre asta si alte aspecte privind colectarea selectiva, va invitam sa urmariti emisiunea “Reporterii Realitatii” din aceasta seara, pe Realitatea TV, de la 21.00.

Incercari de dialog

Va spuneam ca in noiembrie am  depus si a doua scrisoare privind situatia dezastruoasa a deseurilor in Romania, din partea a 43 de ONG-uri de mediu si a Coalitiei pentru Mediu din Romania. Asadar vreo 115 ONG-uri au spus ca situatia e dureroasa. Ministerul nu e de aceeasi parere. Sau, cel putin, nu ne-a impartasit-o si noua; nu am primit nici un raspuns.

In paralel se discuta Strategia Nationala privind Gestiunea Deseurilor. Puteti gasi cea mai recenta versiune a ei aici. Si la asta, impreuna cu Coalitia pentru Mediu, am intervenit cu o pozitie oficiala in care am spus, in esenta, ca nu e altceva decat o compunere plina de generalitati si ambiguitati. Eh, de data asta Ministerul ne-a raspuns. Iata raspunsul aici. Pe scurt, se poate reformula cam asa: “Da, Strategia Nationala e un joc de glezne, dar o sa scoatem Planul National…si sa vedeti voi atunci masuri concrete!”

Nu se precizeaza cand si care anume vor fi aspectele care se vor clarifica cu acea minunata ocazie.

Intre timp, noi suntem tot acolo, la concurenta cu Bulgaria… Ia priviti aici ultimul studiu al Agentiei Europene de Mediu, sau descarcati-l de aici. Si, daca vreti sa gasiti Romania, uitati-va pe grafice la indicatorii cei mai slabi. Despre cauzele reale, vom reveni – din nou si din nou – cu referiri concrete.

Si nu e pentru ca nu avem o noua strategie. E pentru ca avem doar asta! Si – proasta sau mirobolanta – eficacitatea implementarii ei se vede, zi de zi. Iat-o, mai jos (de exemplu).

gunoi

via www.ecomagazin.ro

Wall-street.ro spune ca sunt controverse si pareri divergente. Voi ce ziceti, sunt?

Daca vreti sa mai cititi despre deseuri, iata aici un articol proaspat cu niste intrebari care-si cauta raspunsul de cativa ani in Romania….

Si mai spune Wall-street.ro ceva despre niste miliarde de euro. Il vedeti pe nenea care doarme pe deseuri? E Romania personificata!

Reciclarea, la ghena sau in "clopote colorate"? Controverse si pareri divergente pe o piata de miliarde

Reciclarea, la ghena sau in “clopote colorate”? Controverse si opinii divergente pe o piata de miliarde.

Noi nu am gasit controversele; toata lumea pare sa fie de acord. Atata doar ca lucrurile nu se intampla.

Asteptam comentariile voastre. Unde vedeti controversele?

Decuplarea cresterii consumului de cresterea cantitatii de deseuri generate. Un criteriu (trist) la care Romania sta bine…

Spuneam (aici si aici), ca parcurgem studiul pe care Comisia Europeana l-a publicat in iulie 2012 in legatura cu modul in care statele membre “isi fac treaba” in ceea ce priveste administrarea deseurilor. Romania, mereu (ne)surprinzatoare, se afla pe ultimele locuri. Are 2-3 indicatori la care sta mai bine decat alte state, unele avansate.
 
Prima categorie la care stam bine e ca nu avem – in deseuri, da? – cazuri de infringement sau litigii la deschise de Comisia Europeana la Curtea de Justitie. Asta e o slaba consolare: lucrurile se pot schmba peste noapte, atata vreme cat problema de fond exista si persista (legislatia schioapa si “spalatul pe maini” al autoritatilor). Da, da…nu se spala e maini, fac si ei ce pot. Atat ca nu se vede in realitatea zilnica!
 
images?q=tbn:ANd9GcQwReb1HcXuL0YjDzZfXKMaXtPelqxb5kW6hhXDxq XJ9aYbuW0Un indicator interesant la care stam bine este cel din titlul cel complicat de sus. In traducere, asta inseamna ca o crestere a nivelului de trai (adica a cumpararilor de bunuri, ca ele sunt relevante pentru noi) nu genereaza o crestere proportionala a deseurilor generate. Adica cele doua cresteri sunt “decuplate”. E de bine, nu? Da si nu! 
 
Asta nu spune altceva decat ca romanii au lipsuri, ca ceea ce vor cumpara NU sunt produse consumabile, deci nu se vor arunca imediat. Romanii au nevoie de frigidere, televizoare, masini de spalat, automobile. De-aia nu le vor arunca imediat! De-aia nu apar pe loc deseuri in cantitati corespondente.  Bunurile cumparate nu inlocuiesc alte bunuri care vor fi, la randul lor, aruncate. PE scurt e un indicator al saraciei. Probabil ca unele tari din Africa stau cel mai bine la indicatorul asta. Luat singur, nu e DELOC un motiv de mandrie. La polul opus, cel mai prost la acest indicator stau Austria, Danemarca, Luxemburg, Italia…
 
Din punct de vedere al responsabilitatii sociale, e de bine. Nu cumparam de dragul consumului, inca nu am ajuns  (la scare mare, relevanta) sa ne schimbam figiderul la 5-6 ani pt ca nu mai e la moda. Ideal ar fi sa nici nu ajungem la asta, chiar daca ne-am putea-o permite, din considerente de consum responsabil. Dar asta e alta discutie….
 
Ce putem insa retine de aici este ca nici un indicator nu este mai bun sau mai rau decat il interpreteaza cel care il citeste (si il foloseste in argumentatie). Sau in administrarea unui fenomen….

Rezolutii verzi pt 2013 (si mai departe)

Netul e plin, zilele astea, de sfaturi, exemple, poze despre modalitati noi de-a sarbatori iarna cat mai …ecologic. De la corpuri de iluminat facute din lingurite de plastic (aici se intelege mai greu care e partea eco…) si pana la brazi facuti din carton, sau zigzag-uri din ghirlande luminoase verzi (in forma de brad) fixate pe pereti. Toate cu ideea – mai mult sau mai putin realista – de-a salva mediul, economisi resurse, trage semnale de alarma, etc…

Cu totii animati de intentii generoase, mici “captain planetzi” frumosi dar aiuristici, mult zgomot si mult prea putin impact real. Anul asta Politia Romana a confiscat 12,000 de brazi de Craciun taiati ilegal. O picatura fatza de celelate sute de mii vandute legal. Si oricum, cei 12,000 au murit deja. Ne amagim si cu brazii care cica se “replanteaza”. O fi, doar ca e cam aiurea sa replantezi un brad/molid mort dupa ce a stat o luna la caldura… Si din nou, ne furam singuri caciula.

Am gasit, insa, si cateva sugestii de rezolutii verzi, de data asta de bun simt, la RecycleBank. Iata-le:

cumparati responsabil: produse locale, mai putin ambalate si in cantitati potrivite pentru a limita (sau elimina, daca se poate!) risipa; cu un pic de atentie, puteti manca mai sanatos, transporta mai putin, arunca mai putin…

reutilizati! (chiar inainte de-a da spre reciclare si, cu siguranta, inainte de-a alege sa aruncati la gunoi!): cutiile, caserolele, casoletele, plasele textile, pungile rezistente….in loc de folie de aluminiu sau de plastic, celofan sau hartie de ambalaj (care, toate, se arunca dupa prima utilizare).

reduceti consumul de carne (bine, in Romania, asta se mai intampla si natural, prin preturi…) – productia de carne consuma cantitati imense de energie, apa si combustibili fosili. In plus, e mai sanatos!

pasiti mai mult, conduceti mai putin – se vede bine pe indicele de masa corporala si in portofel :). Gasiti-va destinatii (restaurante, magazine, banci, farmacii) in “walking distance”. Utilizati transportul in comun. Veti fi mirati sa descoperiti ca uitaserati unele dintre micile bucurii ale vietii…

dati viata mai lunga lucrurilor voastre: daca nu mai aveti nevoie de ele, donati-le! O sa fiti surprinsi cat e de usor si ce satisfactii va va aduce un gest atat de simplu. Alta mica bucurie poate uitata…

Si, in rest, puteti completa cu rezolutiile normale (sic!): stiti voi, alea cu slabitul si lasatul de fumat/cafea, cu mai buna organizare, cu limbile straine…si altele pe care ni le setam toti, in fiecare an. Poate e o idee buna sa incepeti, asa cum  tocmai semnala cineva pe Facebook: “rezolutia mea pentru Anul Nou 2013 este sa-mi respect rezolutiile pentru 2012!”.

LA MULTI ANI!