Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)
Sursa foto: Brai – Cata
Despre introducerea sistemului „plătește pentru cât arunci” (pay-as-you-throw – PAYT) se discută de ani buni, a fost recomandat de foarte multe ori de Comisia Europeană pentru îmbunătățirea managementului deșeurilor în România, a fost introdus prima dată într-o propunere legislativă în 2016, amânat ulterior pentru data data de 1 ianuarie 2019, dar nu mai târziu de data de 30 iunie 2019 (conform Legii nr. 31/2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2018), ca până la urmă să fie lăsat în legislație dar fără o dată limită de implementare (conform OG 92/2021 privind regimul deșeurilor).
Care e rezultatul acestor „bulibășeli” legislative? După 6 ani încă nu avem un sistem PAYT unitar, funcțional la nivel național, doar câteva unități administrativ – teritoriale au reușit să implementeze o formă incipientă a acestui sistem.
Forma finală – dar ambiguă – a obligației introducerii sistemului „plătește pentru cât arunci” se găsește în OG 92/2021 privind regimul deșeurilor, articolul 17, alineatul 5, litera h:
„Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, au următoarele obligaţii: (…)
- h) să implementeze, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, instrumentul economic „plăteşte pentru cât arunci”, bazat pe unul sau mai multe dintre următoarele elemente:
(i) volum;
(ii) frecvenţă de colectare;
(iii) greutate;
(iv) saci de colectare personalizaţi;”
În înțelepciunea sa, legiuitorului i se cam amestecă noțiunile prin micro-procesor şi ne este în continuare neclar cum se poate plăti un tarif (sau taxă) diferit în funcție de frecvența de colectare, spre exemplu. Cum spuneam, ambiguitățile sunt subterfugiul literar favorit al făcătorilor de legi în România…
Amintim că aplicarea acestui instrument are drept scop reducerea cantității de deșeuri depozitate și creșterea ratei de reutilizare/reciclare bazându-se pe două principii de fundamentare ale politicii de mediu: „poluatorul plătește” și „responsabilitatea comună“. În mod firesc, sistemul de tarifare diferențiată se aplică în moduri diferite atât în statele membre UE, cât și în alte țări, în funcție de specificul local (tipuri de recipiente, viziunea organizării serviciului, cantitatea și tipurile de deșeuri sau de condițiile tehnico-economice locale), alegeri lăsate de directiva europeană la latitudinea fiecărui stat membru.
Sistemul „plătești pentru cât arunci” prevede astfel introducerea unei taxe (sau tarif, în funcție de modul de colectare) diferențiate fiecărei persoane sau organizații în funcție de cantitatea efectivă de deșeuri pe care o aruncă (şi nu un abonament fix) şi, mai ales, de cât de bine precolectează separat deşeurile proprii.
Măsura poate fi implementată în diverse moduri: fie autoritățile decid să taxeze toată cantitatea de deșeu generată de o persoană/organizație (pentru a încuraja astfel prevenirea și reducerea deșeurilor), fie aleg sa taxeze doar deșeurile nereciclabile, oferind reduceri/scutiri de taxe pentru cantitățile de deșeuri reciclabile colectate separat în vederea reciclării.
Cum pot contribui eco-insulele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PPCA)
Bogdan Constantinescu, managerul general al companiei de salubritate Brai-Cătă Sursa foto: Brai – Cătă
Bogdan Constantinescu, managerul general al companiei de salubritate Brai-Cătă (care a plasat deja în municipiul Brașov 4 astfel de eco-insule) a prezentat modalitatea de implementare a sistemului PPCA încă de acum 2 ani în cadrul Ghidului Soluțiilor Smart City 2020:
„Cea mai bună soluție pentru implementarea PPCA este colectarea separată, pe tip de deșeu, în recipiente de anumite volume, cu o frecvență de colectare variabilă. Acest sistem se realizează prin echiparea containerelor cu cipuri RFID și a mașinilor de colectare cu sistem de identificare a recipientelor. Acest sistem se poate completa cu sacul personalizat, preplătit sau inscripționat cu cod de bare.
Alt sistem recomandat în special pentru zone aglomerate și zone rezidențiale este ECOINSULA. Aceasta este prevăzută cu sistem de identificare a celui care depune deșeurile, un sistem de monitorizare a gradului de umplere a recipientelor – care transmit un SMS operatorului în momentul în care sunt pline – și un sistem de monitorizare video a ecoinsulei, precum și un sistem de odorizare interioară, pentru a preveni răspândirea mirosurilor neplăcute.
Accesul la fiecare recipient de depozitare din cele cinci categorii – hârtie și carton, mase plastice, metal, sticlă, reziduale – se face automatizat, numai în baza unui cititor de coduri QR, care scanează codurile de pe sacii menajeri. Astfel, accesul persoanelor care nu fac parte dintre utilizatorii arondați nu este posibil”.
Amintim că prin intermediul celor 3 automate de preluare a ambalajelor de băuturi, cu un principiu de recompensare asemănător celei ale unor eco-insule, plasate în Brașov (numite „PETrică) au fost colectate 1.202.609 de PET-uri, 944.147 de doze de aluminiu și 623.680 de sticle, adică un total de 2.770.436 recipiente într-o perioadă de 10 luni. Deocamdată cele 3 insule nu au fost incluse într-un sistem PAYT, în schimb utilizatorii acestora au fost recompensați cu bilete de autobuz în schimbul colectării corespunzătoare a deșeurilor. De altfel, în această recompensare instantanee constă şi principala diferență între PETrică şi un sistem normal PAYT (care decontează eforturile generatorului de deşeuri prin reduceri la factura lunară).
Principalele operațiuni privind implementarea instrumentului economic „plătește pentru cât arunci” utilizând insulele ecologice – propuse de cei 2 colectori desemnați pentru administrarea deșeurilor în Brașov – Brai-Cata și Eurosalub
A. Amplasarea ecoinsulelor
1. Stabilirea zonei și a platformelor pentru amplasare – Responsabilitatea UAT, firmei de salubrizare/colectare
2. Amenajarea platformelor – conform cerințelor tehnice – Responsabilitatea UAT
3. Realizarea racordului la sursa de energie (cel mai probabil la iluminatul public) – Responsabilitatea UAT (această măsură este necesară pentru a suplini perioadele când panourile solare plasate pe ecoinsule nu reușesc să alimenteze suficient sistemele pe perioada iernii)
4. Asigurarea unei expuneri la soare a panourilor fotovoltaice, cât mai mare
5. Opțional – cameră de supraveghere video cu înregistrare permanentă
B. Stabilirea necesarului de saci cu coduri QR pentru o anumita perioadă (de ex. 1 luna, 3 luni, 6 luni, 1 an) – Responsabilitatea UAT – pentru modelul bazat pe saci personalizați, nu pe card de acces.
C. Introducerea datelor in sistemul de gestiune al ecoinsulelor, administrarea lor – Responsabilitatea UAT, firmei de salubrizare/colectare
D. Urmărirea operațiunilor tehnice din sistemul de gestiune, legate de functionarea ecoinsulelor
E. Asigurarea mentenanței ecoinsulelor conform manualului de utilizare, inclusiv asigurarea materialelor consumabile (mentenanță ordinară și extraordinară) – Responsabilitatea UAT, firmei de salubrizare/colectare
F. Închirierea sau achiziționarea distribuitoarelor de saci de către UAT
G. Relatia cu OIREP-urile, decontarea cheltuielilor – Responsabilitatea UAT Brasov, firmei de salubrizare
H. Cheltuieli legate de enzime pentru evitarea mirosurilor neplăcute – Responsabilitatea UAT, firmei de salubrizare
I. Stabilirea modalităților de aplicare a instrumentului economic „plătește pentru cât arunci” și a valorii tarifului unitar, distribuirea facturilor tipărite sau în varianta electronică. – Responsabilitatea UAT Brasov, firmei de salubrizare.
J. Distribuirea sacilor cu coduri QR si a cardurilor – Responsabilitatea firmei de salubrizare/colectare
K. Materiale de comunicare printate sau în variantă electronică- Responsabilitatea UAT, firma de salubrizare
M. Alte operatiuni necesare- Responsabilitatea UAT
Mai multe detalii tehnice privind ecoinsulele finanțate prin PNRR, găsiți aici.
Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR
Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?
Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică
