Sursa foto: pixabay

Potrivit Eurostat, în 2018, sectorul reparațiilor computerelor și al bunurilor personale și de uz casnic a reprezentat 0,3 % din totalul locurilor de muncă din UE și 0,8 % din numărul total de întreprinderi din UE.

În același timp, deșeurile electronice reprezintă fluxul de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din lume.

În 2019, au fost generate la nivel mondial generat 53,6 milioane de tone de deșeuri electronice, echivalentul greutății a 350 de nave de croazieră. Între timp, doar 15-20% din DEEE sunt reciclate.

Dacă la nivel european, centrele de reparații EEE (echipamente electrice și electronice) și repair cafe-urile (locuri publice unde cetățenii se întâlnesc să repare diverse produse din locuință) se dezvoltă din ce în ce mai repede (găsiti cateva exemple aici Alelyckan Recycling Park in Gothenburg, Suedia , RECOSI – o franciză socială în reutilizarea EEE – prezentă în Irlanda, SUA, UK, Slovenia), în România astfel de inițiative sunt puține și se străduiesc cu greu să supraviețuiască. (vezi programul Educlick dezvoltat de Asociația Ateliere fără Frontiere, ETI PC – proiecte de colectare echipamente IT, de reparații și donații către instituții de învățământ și persoane defavorizate).

Care sunt principalele provocări în gestionarea unui centru de reparații EEE

Sursa foto: Linked in

Alex Laibăr, director executiv Coaliția pentru Economie Circulară – CERC și fost fundraising manager Ateliere fără Frontiere ne-a explicat care sunt principalele provocări în gestionarea unui astfel de centru: „începând cu gradul de reparabilitate al echipamentului – dacă acesta a fost proiectat să poată fi reparat sau dimpotrivă, a fost proiectat să își încheie ciclul de viață cât mai rapid, continuând cu disponibilitatea pieselor de schimb și prețul acestora – care poate fi prohibitiv în mod intenționat, ca să descurajeze repararea și să forțeze o nouă achiziție.

Lipsa schemelor de reparare conținute în manualele tehnice poate de asemenea să îngreuneze acest proces. Cel mai important aspect dintre cele de mai sus este gradul de reparabilitate care este determinat de designul produsului. Dacă acesta a trecut printr-un proces de ecodesign, care a exclus din start obsolescența programată, există șanse mari ca el să poată fi reparat, reutilizat, refolosit sau remanufacturat cu costuri accesibile și folosind tehnologii normale la care are acces orice atelier specializat.

Bineînțeles că există și aspecte de eficiență economică într-o astfel de afacere care se adresează pe de o parte unei piețe sociale, prin prețuri mai accesibile si pe de alta parte unei piețe verzi, a consumatorului educat, care alege să plătească un preț corect pentru un echipament recondiționat care beneficiază de o garanție anume si a cărui folosință este predictibilă în timp.”

Ce măsuri legislative sau de altă natură sunt necesare pentru stimula deschiderea mai multor centre de reparații EEE la nivel național

Avem nevoie de transpunerea de urgență a standardului „SR EN 50614:2020 – Cerințe privind pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice”, elaborat de ASRO cu sprijinul Coaliției pentru Economia Circulară – CERC și al Asociației ECOTIC, într-un document legislativ care să conțină si norme de aplicare, astfel încât să putem da un impuls dezvoltării acestor centre de reparații la nivel național, prin oferirea unui cadru legal complet, care va duce la crearea de noi locuri de muncă, apariția de noi afaceri circulare și chiar sociale, reducerea cantității de deșeuri și a emisiilor de carbon.

Standardul se aplică proceselor referitoare la pregătirea pentru reutilizarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, susține încurajarea reutilizării deșeurilor electrice și electronice așa cum se specifică în Directiva DEEE (2012/19/UE) și creează toate premisele unui cadru care să garanteze consumatorilor și altor părți interesate securitatea echipamentelor și calitatea pregătirii acestora pentru o nouă viață. Mai este nevoie de foarte puțin pentru a face foarte mult, pentru mediu și societate!, a mai subliniat Alex Laibăr.

Vă reamintim că standardul SR EN 50614:2020 a fost aprobat „teoretic”- prin Ordinul nr. 417/2021 pentru aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standardele europene din domeniul tratării, inclusiv valorificării, reciclării şi pregătirii pentru reutilizare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice dar ordinul menționat cuprinde doar lista celor 16 standarde din domeniul valorificării și reutilizării DEEE, nu conține detaliile tehnice și alte informații necesare pentru implementarea acestor standarde.

Right to Repair – „dreptul la reparații” trebuie să acopere proiectarea de produse de lungă durată care pot fi reparate, precum și o etichetare mai complexă și drepturi de garanție extinse

În data de 30 martie 2022 Comisia Europeană a trimis o comunicare către Parlamentul European în care explica măsurile necesare pentru transformarea produselor sustenabile în normă, dintre care menționăm:

regulamentul propus privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile (ESPR)
strategia UE pentru textile sustenabile și circulare
revizuirea Regulamentului privind produsele pentru construcții
propunere legislativă de consolidare a rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi

Noile propuneri fac parte din Pactul verde european și au scopul de a asigura faptul că produsele sustenabile devin normă în UE, că sunt stimulate modelele de afaceri circulare iar consumatorii au legitimitate să se implice mai mult în cadrul tranziției catre economia circulară.

Ulterior, pentru a sprijini aceste măsuri, Parlamentul a adoptat la începutul lunii aprilie a acestui an, cererile pentru o viitoare propunere a Comisiei Europene privind dreptul la reparație, planificată mai târziu în 2022.

Membrii Parlamentului au convenit că un drept efectiv la reparare ar trebui să abordeze ciclul de viață al unui produs și să ia în considerare:

designul produsului,
producția etică,
standardizarea
informarea consumatorilor, inclusiv etichetarea privind reparabilitatea
achizițiile publice. Ar trebui să încurajeze o utilizare mai eficientă a resurselor, să reducă deșeurile și să încurajeze o utilizare extinsă a produselor.

Parlamentul a promovat dreptul consumatorilor la repararea produselor, de peste un deceniu și a adoptat două rezoluții care conțin o serie de propuneri concrete pentru a face reparațiile sistematice, eficiente din punct de vedere al costurilor și atractive.

Dreptul la reparații reprezintă un pas cheie în realizarea planurilor de economie circulară în cadrul Pactului ecologic european. Comisia a anunțat că va depune o propunere de modificare a Directivei privind vânzarea de bunuri și că ia în considerare o propunere legislativă separată privind dreptul la reparație, în trimestrul al treilea din 2022.

Ce ar trebui să includă o viitoare lege privind „dreptul la reparare”?

stimulente pentru consumatori să aleagă repararea în locul înlocuirii, cum ar fi garanții extinse sau primirea unui dispozitiv de înlocuire pe durata unei reparații;
reguli armonizate pentru informarea consumatorilor la punctul de vânzare, inclusiv „scoruri de reparații”, durata de viață estimată, piese de schimb, servicii de reparații și disponibilitatea actualizărilor software;
posibilă etichetare inteligentă, cum ar fi coduri QR sau pașapoarte digitale pentru produse;
posibil mecanism comun de răspundere producător-vânzător pentru neconformitatea produselor;
cerințele de durabilitate și reparații incluse într-o viitoare directivă de proiectare ecologică

În ceea ce privește dispozitivele digitale, parlamentarii susțin că actualizările de software ar trebui să fie reversibile și să nu conducă la scăderea performanței, de exemplu, a smartphone-urilor. Acestea ar trebui să fie disponibile pentru o perioadă minimă de timp, iar consumatorii ar trebui să fie pe deplin informați în momentul achiziției despre disponibilitatea actualizărilor.

Practicile care constrâng în mod nejustificat dreptul de a repara sau duc la deteriorare programată ar putea fi considerate „practici comerciale neloiale” și interzise de legislația UE.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile