Sursa foto: ec.europa.eu

La 7 ani de la adoptarea pachetului ambițios privind economia circulară

Comisia Europeană a prezentat ieri un nou pachet de propuneri și mai ambițions din cadrul Pactului verde european; noile propuneri au scopul de a asigura faptul că produsele sustenabile devin normă în UE, că sunt stimulate modelele de afaceri circulare, iar consumatorii au legitimitate să se implice mai mult în cadrul tranziției catre economia circulară.

Pachetul este format din:

O inițiativă privind produsele durabile care vizează stimularea circularității produselor pe piața UE, inclusiv o reformă a legilor privind proiectarea ecologică
O strategie pentru textile sustenabile și circulare
O propunere de revizuire a Regulamentului privind produsele pentru construcții
Noi reguli pentru consolidarea puterii consumatorului.

Vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: „Este momentul să punem capăt modelului care constă în «a lua, a produce, a strica și a arunca», care este atât de dăunător pentru planeta, sănătatea și economia noastră.

Propunerile de astăzi vor asigura faptul că numai produsele cele mai sustenabile sunt vândute în Europa. Acestea le permit consumatorilor să economisească energie, să repare produsele stricate în loc să le înlocuiască cu altele și să facă alegeri ecologice inteligente atunci când cumpără produse noi. În acest mod, readucem echilibrul în relația noastră cu natura și ne reducem vulnerabilitatea față de perturbările de la nivelul lanțurilor de aprovizionare globale.”

Produse sustenabile și Design Ecologic

După cum s-a anunțat în Planul de acțiune pentru economia circulară, Comisia propune noi norme prin care aproape toate bunurile fizice de pe piața UE să devină ecologice, circulare și eficiente din punct de vedere energetic pe parcursul întregului lor ciclu de viață, de la faza de proiectare până la utilizarea zilnică, schimbarea destinației și sfârșitul ciclului de viață.

Pachetul include, de asemenea, o propunere legislativă pentru dezvoltarea designului ecologic, extinzându-și domeniul de aplicare la practic toate produsele introduse pe piață și deschizând ușa către noi măsuri, cum ar fi măsurarea amprentei de carbon și de mediu a produselor, dezvoltarea unui pașaport pentru produse digitale și analiza impactului dincolo de granițele UE.

Împreună cu această propunere, Comisia a adoptat, de asemenea, un Plan de lucru privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pentru perioada 2022-2024 pentru a acoperi noile produse cu impact energetic și a actualiza și a spori nivelul de ambiție pentru produsele care sunt deja reglementate, ca măsură tranzitorie până la intrarea în vigoare a noului regulament; proiectarea produselor determină până la 80% din impactul asupra mediului al unui produs, pe durata ciclului de viață al acestuia.

Planul de lucru abordează, în special, produsele electronice de larg consum (telefoanele inteligente, tabletele, panourile solare), care reprezintă fluxul de deșeuri cu cea mai rapidă creștere.

Propunerea va consolida piața unică, evitând situația în care legislația unui stat membru este divergentă de a altuia, și va crea oportunități economice pentru inovare și creare de locuri de muncă, în special în ceea ce privește refabricarea, întreținerea, reciclarea și repararea.

Toate produsele reglementate vor avea pașapoarte digitale ale produselor. Acest lucru va facilita repararea sau reciclarea produselor și va facilita urmărirea de-a lungul lanțului de aprovizionare a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare. Se poate introduce, de asemenea, și etichetarea. Propunerea conține, de asemenea, măsuri menite să pună capăt practicii distrugerii bunurilor de consum nevândute, precum și să extindă achizițiile publice verzi și să ofere stimulente pentru produsele sustenabile.

Însă, reprezentanții EEB (European Environmental Bureau) avertizează că aceste măsuri nu vor fi implementate prea rapid, având în vedere că reprezentanții Comisiei prevăd o creștere limitată a personalului care lucrează la politica de produse. Totodată, oportunitățile de a oferi rezultate încă de la început, cum ar fi interzicerea imediată a distrugerii bunurilor nevândute, nu au fost luate.

2. Textile sustenabile

Într-un articol anterior prezentam situația îngrijorătoare a gestionării deșeurilor textile atât în Europa cât și în România.

Consumul european de textile are al patrulea cel mai mare impact asupra mediului și schimbărilor climatice, după alimente, locuințe și mobilitate. Acesta se situează, de asemenea, pe locul al treilea în ceea ce privește consumul de apă și utilizarea terenurilor și pe locul al cincilea din punctul de vedere al utilizării materiilor prime primare.

Comisia adoptă și o nouă strategie pentru textile sustenabile și circulare stabilește viziunea și acțiunile concrete pentru a asigura faptul că, până în 2030, produsele textile introduse pe piața UE au un ciclu de viață lung și sunt reparabile, reutilizabile reciclabile, fabricate pe cât de mult posibil din fibre reciclate, nu conțin substanțe periculoase și sunt produse cu respectarea drepturilor sociale și a mediului.

Măsurile specifice prevăzute vor include cerințe de proiectare ecologică pentru textile, informații mai clare, un pașaport digital al produselor și o schemă obligatorie a UE de răspundere extinsă a producătorilor. Strategia prevede, de asemenea, măsuri de combatere a eliberării neintenționate de microplastice din textile și de stimulare a modelelor de afaceri circulare, inclusiv a serviciilor de reutilizare și reparare.

Pentru a aborda moda de consum, strategia invită, de asemenea, întreprinderile să reducă numărul de colecții pe an, să își asume responsabilitatea și să ia măsuri pentru a-și reduce la minimum amprenta de carbon și de mediu și invită statele membre să adopte măsuri fiscale favorabile pentru sectorul reutilizării și reparațiilor.

EEB solicită factorilor de decizie să asigure o participare puternică a societății civile la dezvoltarea inițiativelor anunțate în strategie și să îmbunătățească măsurile care abordează abuzurile drepturilor omului în lanțurile de aprovizionare, un „punct orb” clar în textul identificat.

3. Produse pentru construcții

Industria construcțiilor reprezintă aproape 10% din valoarea adăugată a UE și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 25 de milioane de persoane, în peste 5 milioane de firme. 430 000 de întreprinderi din UE fac parte din industria produselor pentru construcții, acestea având, în total, o cifră de afaceri de 800 de miliarde EUR. Acestea sunt, în principal, întreprinderi mici și mijlocii. Acestea reprezintă un atu economic și social esențial pentru comunitățile locale din regiunile și orașele europene.

Clădirile sunt responsabile de circa 50% din extracția și consumul de resurse și de peste 30% din totalul deșeurilor generate anual în UE. În plus, clădirile sunt responsabile de 40% din consumul de energie al UE și de 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră legate de energie.

Revizuirea Regulamentului produselor pentru construcții (CPR-Construction Products Regulation) va consolida și va moderniza normele care sunt în vigoare din 2011. Noile cerințe privind produsele vor asigura faptul că proiectarea și fabricarea produselor pentru construcții se bazează pe tehnologii de ultimă oră, pentru a le face mai durabile, reparabile, reciclabile și mai ușor de refabricat.

În ciuda progreselor mai mari în alte dosare, revizuirea Regulamentului privind produsele de construcții avansează timid în ceea ce privește alinierea la inițiativa pentru produse durabile..

ONG-urile europene au avertizat printr-o adresă comună trimisă către Comisia Europeană în data de 15 martie 2022 că o astfel de lipsă de ambiție este deosebit de îngrijorătoare pentru o industrie care are nevoie disperată de decarbonizare, ca sursă a 35% din emisiile UE.

Acest lucru nu este abordat în mare parte de actualul CPR, care continuă să permită jucătorilor dominanti din industrie să stabilească standarde de mediu, în cazul în care pot conveni asupra celui mai mic numitor comun care sufocă inovațiile și IMM-urile.

4. Împuternicirea consumatorilor

Inițiativa privind „împuternicirea consumatorului pentru tranziția ecologică” urmărește să consolideze legislația UE existentă pentru a preveni greenwashing și a reduce deteriorarea programată, prin modificarea atât a Directivei privind practicile comerciale neloiale, cât și a Directivei privind drepturile consumatorilor.

Propunerea urmărește să îmbunătățească credibilitatea afirmațiilor și etichetelor de durabilitate – o măsură foarte solicitată, deoarece cercetări recente au arătat că 42% dintre afirmațiile ecologice sunt potențial false sau înșelătoare.

Mai mult, noile reguli privind prevederile de informare cu privire la durata perioadelor de garanție, disponibilitatea pieselor de schimb și actualizările de software sunt menite să ajute consumatorii să înțeleagă durata de viață estimată a produselor pe care le achiziționează.

Propunerea include, de asemenea, pe lista neagră practicile companiilor care duc la învechirea prematură, cum ar fi evitarea informării consumatorilor cu privire la necesitatea de a utiliza actualizări de software care împiedică funcționarea produselor sau necesitatea folosirii consumabilelor originale, cum ar fi cernelurile pentru imprimante.

EEB salută măsurile ca un pas foarte necesar pentru a opri greenwashing-ul, dar a avertizat cu privire la posibile lacune: inițiativa nu reușește să clarifice modul în care unele dintre cele mai problematice și răspândite afirmații, cum ar fi „neutralitatea climatică”, vor fi abordate, în timp ce interzicerea învechirii planificate a fost eliminată din propunere.

Prin propunerile de ieri, Comisia prezintă instrumentele necesare pentru trecerea la o economie cu adevărat circulară în UE: o economie decuplată de dependența de energie și de resurse, mai rezilientă la șocurile externe, care respectă natura și sănătatea oamenilor. Propunerile se bazează pe succesul normelor existente ale UE în materie de proiectare ecologică, care au dus la reduceri remarcabile ale consumului de energie al UE și la economii semnificative pentru consumatori.

Numai în 2021, cerințele existente în materie de proiectare ecologică le-au permis consumatorilor să economisească, în total, 120 de miliarde EUR. Normele au dus, de asemenea, la o scădere cu 10% a consumului anual de energie al produselor care intră în domeniul lor de aplicare. Până în 2030, noul cadru va putea duce la economii de energie primară de 132 milioane de tone echivalent petrol, ceea ce corespunde unei cantități de gaze naturale de aproximativ 150 de miliarde de metri cubi, cantitate aproape echivalentă cu importul UE de gaze rusești.

Puteți citi și:

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

S-ar putea sa iti placa de asemenea