Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Sursa foto: www.sustainalytics.com

Principiul Do no significant harm /DNSH („Nu provoca un rău semnificativ” – „Nu dăuna semnificativ mediului”) este un principiu european, pefect aliniat Taxonomiei europene privind investițiile sustenabile (mai multe detalii aici), la care companiile și finanțatorii se vor raporta din ce în ce mai des – probabil, de acum, întotdeauna – în toate deciziile de investiții, pentru simplul motiv că trebuie să respectăm în activitatea economică mediul înconjurător. Foarte simplist vorbind. În practică, este extrem de complicat, iar pentru România, țară în care mediul este reglementat, dar cu lacune în implementare, este și mai delicat subiectul. De ce?

Pentru ca DNSH se aplică pentru proiectele finanțate din fondurile europene, ceea ce presupune faptul că, în eventualitatea unui audit, dacă principiul nu este respectat, contribuția UE va fi restituită de către beneficiar. Subiectul este atât de important și complicat încât pentru domeniul agriculturii sunt așteptate norme suplimentare.

Câteva elemente cheie:

În primul rând, evident, avem un Regulament European în acest sens de la mijlocul anului trecut, (REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/2139 AL COMISIEI) care vine în completarea Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare a unei propuneri de proiect pentru a determina:

  • condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și
  • pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu: consevarea biodiversității, combaterea poluării etc.

În forma sa inițială, Regulamentul (UE) 2020/852 instituie deja cadrul general pentru a determina dacă o activitate economică se califică drept durabilă din punctul de vedere al mediului și, în consecință, care sunt criteriile tehnice de examinare pentru a determina în ce condiții o activitate economică contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice, evitarea producerii de emisii de gaze cu efect de seră, absorbția de gaze cu efect de seră și/sau stocarea pe termen lung a carbonului. Sintetizând, un investitor este încurajat să prioritizeze acele activități și sectoare economice care au cel mai mare potențial de a atinge aceste obiective.

Criteriile tehnice de examinare, așa cum sunt ele listate în cel de-al doilea Regulament (2021/2139) se referă la silvicultură, activitățile de protecție și refacere a mediului, industria prelucrătoare, energie, furnizarea apei, lucrările de canalizare, activitățile de gestionare a deșeurilor și de depoluare, transporturi, activități de construcție și activitățile imobiliare conexe, informarea și comunicarea, activitățile specializate, științifice și tehnice. Aceste criterii tehnice vor fi dezvoltate în cererile de finanțare și se vor referi la: adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine, tranziția către economia circulară, prevenirea și controlul poluării, protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor.

Din Regulament am extras două exemple practice:

1.criteriile tehnice privind utilizarea durabilă a resurselor de apă, pentru construcția de clădiri noi sau reabilitarea celor vechi, vor urmări ca principali indicatori:

    • robinetele pentru lavoare și robinetele de bucătărie au un debit total maxim de apă de 6 litri/min;
    • dușurile au un debit total maxim de apă de 8 litri/min;
    • WC-urile, inclusiv seturile WC, vasele și rezervoarele cu mecanism de tras apa, au un debit total al jetului de apă de maxim 6 litri și un debit mediu al jetului de apă de maxim 3,5 litri;
    • pisoarele utilizează maximum 2 litri/vas/oră. Pisoarele cu sistem de tras apa au un debit total al jetului de apă de maxim 1 litru.

2.criteriile tehnice privind de economia circulară pentru reabilitarea clădirilor existente, vor urmări ca cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale) și generate pe șantierul de construcții să fie pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări.

Rămâne o întrebare deschisă modul în care investitorii vor implementa în România principiul DNSH. Chiar dacă aparent sumele disponibile pentru finanțări europene sunt semnificative, noile criterii care trebuie respectate și evaluate vor adăuga un plus de complexitate scrierii proiectelor de finanțare, începând cu MFF 2021-2027. Și da, chiar și investițiile finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trebuie să respecte întocmai ambele Regulamente.

Iar apoi, după semnarea contractelor, vor trebui și implementate!

Articol scris in colaborare ECOTECAwww.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău