Evoluția DEEE puse pe piață și colectate în perioada 2019 -2022 în România

După situația ambalajelor prezentată acum câteva zile https://www.linkedin.com/posts/raulpop_cumstam-activity-7029827296484016129-ql3k?utm_source=share&utm_medium=member_desktop – să vedem cum stăm la capitolul gestionare deșeuri electrice și electronice, conform raportărilor făcute de producătorii de EEE și OTR-uri (organizațiile de transfer de responsabilitate) la AFM.

În 2021 au fost introduse pe piața națională 345,5 mil kg EEE (Echipamente electrice și electronice) și au fost colectate 127,2 mil kg DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice)

În 2022 au fost introduse pe piața națională 326,5 mil kg EEE și au fost colectate 139,9 mil kg DEEE.

Situația DEEE-urilor e mai complicată decât situația ambalajelor, iar reprezentanții producătorilor și OTR-urilor au tot semnalat în ultimii ani că țintele de colectare sunt prea mari și nu pot fi atinse.

În România ținta de colectare separată a DEEE, calculată ca procent din media cantității de echipamente electrice și electronice (EEE) puse pe piață în cei 3 ani anteriori a crescut de la 45% (în 2020) la 65% (începând cu 2021).

Conform statisticilor oficiale (Eurostat), în 2019 România avea cea mai slabă rată de colectare a DEEE din Europa, respectiv 3,3 kg/ locuitor.

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Waste_statistics_-_electrical_and_electronic_equipment

La fel ca în cazul ambalajelor, România nu a raportat cantitatea de DEEE colectată în anul 2020.

Media anilor 2019-2020-2021 a fost de aproximativ 300 mii tone EEE, ceea ce presupune că în anul 2022 România ar trebui să colecteze aproximativ 195 mii tone de DEEE.

Conform datelor publicate de ANPM, în 2019 s-a atins un grad de colectare  a DEEE de 37.6%, cu 10% mai ridicat decât cel publicat de către Eurostat, de 27.3%.

În continuare apar diferențe semnificative (în acest caz e vorba de 10 procente) între raportarea internă și raportarea către Uniunea Europeană fapt ce ridică un semn de întrebare asupra gradului de acuratețe a datelor.

„Teoretic” în cazul bateriilor, situația stă mai bine, ne apropiem ușor-ușor de ținta de colectare de 45% (existentă din 2016)

Din 7,3 mil kg de baterii introduse pe piața națională în 2021 au fost colectate 42,57%.

În schimb, în 2022, din 8 mil kg de baterii introduse pe piața națională au fost colectate 43,42%.

Ce se raportează în București privind gestionarea deșeurilor versus realitatea din teren

1 1

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”

„În 2021 operatorii din București au raportat că au gestionat 780 000 de tone de deșeuri municipale, din acestea 40% fiind încredințate spre valorificare iar 60% spre depozitare.(…)

În ceea ce privește instrumentul economic „plătește pentru cât arunci”,  avem Sectorul 2, Sectorul 3 și Sectorul 6 care ne spun că au îndeplinit acest obiectiv. Sectorul 5 ne spune că a prevăzut în contractul de delegare dar nu este implementat.

La obiectivul „Amendarea contractelor de delegare și a regulamentului de salubrizare în vederea introducerii colectării reciclabilelor pe trei fracții”(n. red. din Planul de Gestionare a Deșeurilor din Municipiul București), la nivelul anului 2021 Sectorul 3 ne spune că are implementat un sistem de colectare pe 3 fracții iar Sectorul 6 are de asemenea colectarea pe 3 fracții: umedă, uscată și sticlă. Așa stau lucrurile conform declarațiilor pe care chiar colegii noștri le fac”, a declarat Roxana Șunică, Director executiv, Direcția Servicii Publice, Primăria Municipiului București în cadrul conferinței „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”, organizată de DC News Media Group.

Ecoteca a participat la conferință și am fost surprinși de raportările transmise de reprezentanții sectoarelor 2, 3 și 6.

Ni se par incredibile (ca să nu spunem cel puțin, incomplete sau parțial adevărate) aceste raportări, în condițiile în care:

  • deși obligativitatea implementării unui sistem de colectare separată pe 4 fracții la nivel național (hârtie, plastic, metal, sticlă) a fost introdusă acum 11 ani, nu este implementat un sistem unitar de colectare separată la nivelul fiecărui bloc și casă din București ci doar PROIECTE PILOT în anumite zone (spre exemplu, sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6, 1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat,  restul asociațiilor au contracte cu alți operatori – deci sistemul nu a fost implementat la nivelul întregului sector, cum au raportat reprezentanții Sectorului 6)
  • majoritatea blocurilor dețin încă ghene cu tubulatură funcționale care sabotează orice încercare de a implementa un sistem de colectare separată în aceste locații
  • clopotele stradale sau containerele îngropate sunt amplasate sporadic și sunt insuficiente raportate la populația Bucureștiului

Trecând peste aceste raportări care ne-au lăsat un gust amar, avem și o veste bună venită din partea Consiliului Județean Ilfov:

„Am aprobat un acord de asociere cu ADI București (n. red. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București) în vederea unui parteneriat și anume construirea unui CMID, unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor, fiind în prezent în analiză și întocmindu-se un studiu de oportunitate în vederea construirii unei stații de sortare și nu în ultimul rând, găsirea unei soluții de eliminare prin depozitare, ca urmare a tratării cantităților de deșeuri rezultate de la populația din București și Ilfov”, a declarat Ștefan Rădulescu, Vicepreședinte, Consiliul Județean Ilfov. Totodată, dl Rădulescu a menționat că în județul Ilfov se lucrează la finanțarea pentru 4 CAV-uri (Centre de Colectare cu Aport Voluntar)

WhatsApp Image 2022 11 22 at 17.15.16

Sursa foto: Ecoteca

Provocări în gestionarea ambalajelor

În cadrul conferinței au participat și OIREP-uri și reprezentanți ai producătorilor care introduc pe piață bunuri ambalate, care au contestat:

  • prevederea adusă de OUG 125/2022 care modifică OUG 196/2005 privind fondul pentru mediu, respectiv cea privind plata contribuției 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate.Noua prevedere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
  • Obligativitatea producătorilor de a acoperi eventualele fraude făcute de OIREP-uri, colectori sau reciclatori

Totodată, au semnalat încă o dată că mai sunt necesare clarificări și completări legislative pentru pregătirea și implementarea Sistemului Garanție –Returnare (SGR).

Provocări în gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE)

vn

Valentin Negoiță, Președinte Ecotic, sursa foto: captura Ecoteca

Valentin Negoiță, Președintele Organizației Ecotic (organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor de echipamente electrice și baterii) a amintit câteva dintre provocările sectorului DEEE:

  • ținta de colectare de 65% nu poate fi atinsă și nu a fost atinsă nici de majoritatea statelor europene
  • 43,1% a fost rata de colectare a DEEE-urilor în 2021
  • în ciuda eforturilor și campaniilor de conștientizare și colectare derulate de Ecotic, UAT-urile livrează doar 3% din DEEE-urile colectate de Ecotic
  • principala sursă de colectare pentru Ecotic rămâne în continuare sectorul retail
  • peste 30% din DEEE-urile generate se pierd în fluxuri paralele: gropi de gunoi, exporturi de fier vechi ș.a.m.d
33

Alexandra C. Ghenea, Director Executiv Coaliția Pro DEEE, sursa foto: Ecoteca

Alexandra Ghenea, Director Executiv, Coaliția Pro DEEE (organizație care reunește cele mai mari OTR-uri de DEEE din piață – Ecotic, Environ și RLG Group) a precizat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea managementului DEEE-urilor: înființarea unui Clearing House pentru OTR-urile de DEEE-uri (avem termen pentru înființarea lui până la 5 ianuarie 2023), actualizarea OUG 5/2015 privind DEEE-urile pentru aplicarea prevederilor privind pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice:

„În Franța au fost alocate 410 milioane EUR pentru următorii 6 ani pentru reparații din scheme de EPR (de răspundere extinsă a producătorului), se vor acorda vouchere de 10-45 euro pentru repararea electronicelor și electrocasnicelor, AFM ar putea lua în calcul acest exemplu pentru a adapta Programul Rabla pentru electrocasnice astfel încât să devină „Rabla pentru reparații”, mai ales, în contextul economiei circulare.”

 

Puteți urmări înregistrarea evenimentului aici.

 

Puteți citi și:

OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022

Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

Studiu Ecotic: Doar 8,4% din gospodării se debarasează corect de aparatele electrocasnice mici uzate

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Deșeurile voluminoase – cui le predăm și ce se întâmplă cu ele

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cristina Dan, designer „circular” – Rolul designului în reducerea deșeurilor textile

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

De ce nu avem mai multe centre de reparații echipamente electrice și electronice (EEE) în România – provocări și soluții

Cum contribuie echipamentele electrice și electronice (EEE) la reducerea plasticului

 

Studiu Ecotic: Doar 8,4% din gospodării se debarasează corect de aparatele electrocasnice mici uzate

1

Sursa foto: Ecotic

Un studiu realizat de Ecotic, cea mai mare organizație din România de transfer de responsabilitate a producătorilor de echipamente electrice, arată că 10,5% din echipamentele de mici dimensiuni aflate în casele românilor sunt păstrate chiar dacă sunt nefolosite sau stricate.

Studiul a analizat:

  • care sunt echipamentele electrice mici din casele românilor,
  • când au fost achiziționate și în ce manieră (noi sau la mâna a doua),
  • câte dintre acestea sunt funcționale sau nefuncționale și
  • care este intenția consumatorului în ceea ce privește debarasarea ulterioară.

Sondajul s-a bazat pe un eșantion de 11 echipamente electrice și electronice (EEE) de mici dimensiuni (vezi imaginea de mai jos).

2 Produsele din esantion

Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic

 

Dragos Calugaru

Dragoș Călugăru, Director General Organizația Ecotic, sursa foto: Ecoteca

Dragoș Călugăru, Director General Organizația Ecotic:

„La nivel național rata de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) este de aproximativ 40%, în ceea ce privește DEEE-urile mici rata de colectare este de 19% (…) nici o țară din Europa nu a reușit să atingă ținta de 65% impusă de UE. (…) Din păcate, se întâmplă frecvent ca deșeurile electrice să fie colectate de colectorii informali de fier vechi, este un fenomen cronic (…) ajung să fie tratate ca fier, eventual se mai recuperează cuprul, de cele mai multe ori sunt vandalizate iar substanțele toxice ajung în natură (…)

O treime din populație nu știe cum să gestioneze deșeurile electronice. 17 000 tone de DEEE-uri se află în „hibernare” în gospodării, doar jumătate dintre acestea sunt funcționale.”

De ce păstrează românii echipamentele electrice uzate de mici dimensiuni?

42% din aceștia își doresc să aibă echipamente de rezervă sau le atribuie o valoarea sentimentală (media europeană este de 68%).

În același timp, 32% nu știu ce trebuie să facă cu ele sau unde ar trebui duse.

3

Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic

Care sunt obiceiurile de debarasare ale populației?

 

Debarasare

Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic

O treime din populația României participă activ la conceptul de economie circulară prin alegerea de a da către rude sau a vinde echipamentele funcționale pe care nu le mai utilizează. Această deprindere este destul de populară în România, față de celelalte țări unde acest obicei are o pondere mult mai mică.

Debarasare corecta vs incorecta

Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic

În ceea ce privește obiceiurile de debarasare a deșeurilor de echipamente electrice doar 8,4 % din gospodării s-au debarasat corect, iar  4550 de tone au fost date împreună cu deșeurile menajere, colectorilor informali de fier vechi sau pur și simplu abandonate pe spațiul public. Acest lucru este cauzat de un grad de conștientizare încă scăzut și mai ales de lipsa infrastructurii de colectare. Doar 29% din cetățeni cunosc un punct de colectare deșeuri electrice.

Hibernare 1

Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic

 

Hibernare

Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic

Care sunt soluțiile corecte de debarasare?

  • Schimbul 1 la 1: atunci când achiziționezi un echipament nou poți preda echipamentul similar vechi.
  • La punctele/centrele de colectare: întâlnim la tot pasul puncte de colectare dedicate deșeurilor electrice, în mod special în magazinele tip retail. Harta cu punctele de colectare ECOTIC este disponibilă pe ecotic.ro/puncte-de-colectare
  • Preluare de la domiciliu: ECOTIC poate asigura în anumite condiții preluarea echipamentelor voluminoase.

Soluțiile detaliate sunt disponibile pe fiiintara.ecotic.ro sau la 021 9641.

Cunoastere punct de colectare

Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic

Găsiți în imaginile de mai jos 2 exemple de puncte de colectare:

  • punct de colectare pentru deșeuri de echipamente electrice medii și mici aflate în interior (ex. mixer, telefon, fier de călcat, becuri, baterii) și
  • container aflat în exterior pentru deșeuri de echipamente electrice mari (exemplu: aragaz, mașină de spălat, televizor etc)
colt verde dedeman

Punct de colectare aflat în interior pentru becuri, baterii, electronice mici – Sursa foto: Dedeman

 

Captura

Container exterior pentru colectare deșeuri electronice medii și mari (ex tv, masina de spalat, frigider etc), Sursa foto: Dedeman

Puteți consulta studiul ECOTIC aici.

…………………………………………………………..

ECOTIC (www.ecotic.ro) este prima organizație a producătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electronice (EEE) din România, fondată în anul 2006 și licențiată pentru ECOTIC pentru gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) în numele a aproximativ 700 de producători și importatori afiliați

Lansarea rezultatelor acestui studiu face parte dintr-o serie mai largă de acțiuni dezvoltate de ECOTIC în direcția promovării colectării separate a deșeurilor de echipamente electrice. Cu ocazia Zilei Internaționale a Reciclării Deșeurilor Electrice, în luna octombrie, se desfășoară campanii de colectare în Rădăuți, Giurgiu, Botoșani, Buftea, Popești-Leordeni, Galați, Găești, Chiajna, Reșita, Arad, Cluj Napoca, Iași și Brașov (detaliile sunt disponibile pe www.ecotic.ro). De asemenea, școlile implicate în campaniile ECOTIC vor dezvolta acțiuni dedicate acestei zile. Pentru promovarea reciclării acestor tipuri de deșeuri, ECOTIC a organizat și o vizită a jurnaliștilor la cea mai mare fabrică de reciclare a echipamentelor electrice din S-E Europei, GreenWEEE Buzău.

 

Puteți citi și:

Vizită Ecoteca – Cum sunt reciclate deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) în cadrul fabricii Green WEEE din Buzău

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

De ce nu avem mai multe centre de reparații echipamente electrice și electronice (EEE) în România – provocări și soluții

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

 

Vizită Ecoteca – Cum sunt reciclate deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) în cadrul fabricii Green WEEE din Buzău

310693222 8835154326498471 8876311371565328896 n

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE

Am fost în vizită la fabrica de reciclare Green WEEE International din Buzău, cea mai mare fabrică de reciclare deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) din România și una dintre cele mai importante din Europa Centrală și de Sud Est.

Înființată în 2007, Green WEEE face parte din Green Group, cel mai mare parc din industria reciclării din România. Acesta mai cuprinde încă 6 organizații:

  • Green Fiber (Buzău) – singurul producător de fibre poliesterice sintetice din România și cel mai mare producător de fibre din Europa, obținute din fulgi PET reciclați 100%
  • GreenTech (Buzău) – cel mai mare reciclator de plastic PET din Europa și un important producător de fulgi, bandă PET și granule r-PET.
  • GreenLamp (Buzău) – utilizează cele mai noi tehnologii pentru tratarea și reciclarea echipamentelor de iluminat
  • GreenGlass (Popești- Leordeni, Ilfov) – una dintre cele mai moderne și eficiente facilități de reciclare a deșeurilor din sticlă din România și Sud-Estul Europei.
  • Green Resources Management S.A. (București) – organizatie de implementare a răspunderii extinse a producătorului (OIREP) pentru deșeurile de ambalaje
  • Eltex Recycling (Oradea) – oferă servicii integrate de management al deșeurilor, de la organizarea fluxurilor pentru colectarea deșeurilor din producție, organizarea procesului de colectare până la identificarea soluțiilor de reciclare, tratare și valorificare

În  2017 Green Weee a înființat a doua fabrică în Câmpia Turzii iar în 2021 a început construcția celei de-a treia fabrici de reciclare DEEE. Noua fabrică amplasată în Buzău, pe platforma industrială Frasinu, va fi operațională în luna decembrie a acestui an. La finalizarea proiectului, GreenWEEE va avea peste 325 de angajați în România, iar capacitatea totală de reciclare va crește cu 30%, însumând și operațiunile celorlalte două fabrici existente.

WhatsApp Image 2022 10 14 at 10.23.58

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE

DEEE – urile reprezintă fluxul de deșeuri cu cea mai avansată creștere din lume, mai mult de 56,2 milioane de tone fiind generate în piață în fiecare an. Mai puțin de 20% dintre acestea sunt reciclate oficial, restul de 80% ajungând fie la groapa de gunoi, fie în fluxuri informale.

În fabricile din Buzău și Câmpia Turzii, peste 100.000 de tone de echipamente electrice și electronice devin, în fiecare an, sursă de materii prime secundare.

În cadrul fabricilor sunt recuperate peste 98% din materiale, contribuind la conservarea resurselor naturale și promovarea economiei circulare. Deșeurile electronice devin din ce în ce mai valoroase, fiind utilizate drept materie primă secundară la fabricarea de noi produse.

1629361114620

Marius Costache, General Manager Green WEEE, Sursa foto: Linked in

 

Marius Costache, General Manager Green WEEE:

„Dintr-o tonă de minereu de cupru scoți 0,5% materie primă, în jur de 5kg de cupru, (…) cu investiții semnificative și un impact uriaș asupra mediului în timp ce cablurile conțin 10% cupru (…) dintr-o tonă de cabluri se recuperează 100 kg de cupru. (…)

În telefoanele mobile se regăsesc în jur de 70 de elemente din tabelul lui Mendeleev care pot fi recuperate, (…)

Din 2001 până în prezent Green Group a investit peste 250 milioane de euro în industria de reciclare, atât în România cât și în alte 2 țări din Europa (Lituania și Slovacia) unde mai  deține 2 fabrici de reciclare (n. red. similare ca activitate cu GreenTech).”

 Ce categorii de DEEE-uri sunt reciclate în cadrul GREEN WEEE

  • aparate de uz casnic mari (frigidere, congelatoare, mașini de spălat, aragazuri)
  • aparate de uz casnic de mici dimensiuni (aspiratoare, fiare de călcat, filtre de cafea, cântare etc)
  • echipamente informatice și de telecomunicații (calculatoare, imprimante, telefoane, faxuri)
  • echipamente de larg consum (televizoare, aparate radio, camere foto și video)
  • jucării, echipamente sportive și de agrement (mașinuțe electrice, jocuri video, console)
  • unelte electrice și electronice (ferăstraie, echipamente de strunjit, frezat, șlefuit)
  • instrumente de supraveghere și control (detectoare de fum, termostate, aparate de măsurat)
  • dispozitive medicale (echipamente de dializă)
  • distributoare automate (de băuturi, alimente, bani)
  • cabluri
  • baterii și acumulatoare
WhatsApp Image 2022 10 13 at 12.19.26

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE

 

WhatsApp Image 2022 10 13 at 12.19.26 3

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE

 

WhatsApp Image 2022 10 13 at 12.19.48 5

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE

 

WhatsApp Image 2022 10 13 at 12.19.48 3

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE

 

WhatsApp Image 2022 10 14 at 10.23.08

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE

 

WhatsApp Image 2022 10 14 at 10.23.23

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE

 

WhatsApp Image 2022 10 14 at 10.49.12

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE

 

WhatsApp Image 2022 10 13 at 12.19.57 2

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE

 

WhatsApp Image 2022 10 14 at 10.49.46

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE

 

Cum sunt reciclate DEEE-urile în cadrul Green WEEE

  1. COLECTARE

Majoritatea DEEE-urile care sunt predate în cadrul punctelor de colectare autorizate din magazine (ex. retailerii de echipamente electrice și electronice) sau colectate de la populație/organizații prin serviciile oferite de Primării, firme de salubrizare sau colectori privați (autorizați pentru colectarea DEEE) sunt transportate la fabrica de reciclare Green WEEE.

Din păcate, se întâmplă frecvent ca deșeurile să fie predate unor colectori neautorizați sau să fie aruncate împreună cu deșeurile menajere, iar în acest caz fie ajung să fie tratate ca deșeuri de fier (și se pierd astfel, componente importante ca aur, argint, cupru, etc și totodată prin tratarea necorespunzătoare, sunt eliminate în natură componente toxice ca mercur, freon), fie ajung la gropile de gunoi.

Pentru a fi siguri că DEEE-urile ajung la fabrica de reciclare vă recomadăm să le predați doar la punctele autorizate din magazinele de profil, să întrebați reprezentanții Primăriei sau firmei de salubrizare din zona dvs, dacă oferă serviciul de preluare DEEE și dacă nu oferă acest serviciu, să vă recomande cel mai apropiat punct de colectare.

Green WEEE oferă și serviciul de colectare DEEE. Găsiți mai multe informații aici.

Găsiți puncte de colectare DEEE și aici sau aici.

 

WhatsApp Image 2022 10 14 at 10.21.22

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE

 

2. SORTARE

În momentul în care ajung la fabrica de reciclare Green WEEE, deșeurile sunt sortate pe categorii (ex. mașini de spălat, frigidere, baterii și acumulatori, cabluri, electronice mici, televizoare etc) și sunt depozitate în containere separate/pe platforme diferite înainte de a fi preluate pe benzile de dezasamblare și tratare.

WhatsApp Image 2022 10 14 at 10.24.27

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE

 

WhatsApp Image 2022 10 13 at 12.19.32 1

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE

 

3. TRATARE ȘI RECICLARE

În funcție de categoria din care fac parte deșeurile, acestea sunt urcate pe diferite linii de dezasamblare și tratare de unde rezultă mai multe categorii de materii prime secundare care pot fi transportate ulterior către topitorii sau producători din diverse industrii:

  • cupru: granule și fire din prelucrarea cablurilor, piese din cupru, părți din cabluri de cupru
  • aluminiu: granule de aluminiu rezultate din procesarea cablurilor, aluminiu mărunțit din frigidere, mașini de spălat, din diverse DEEE-uri
  • fier mărunțit din frigidere, din diverse DEEE-uri
  • fracții de materiale neferoase reprezentând soclul lămpilor
  • plăci de circuite imprimate, mărunțite din DEEE – conțin cupru și metale prețioase (aur, argint, paladiu)
  • radiatoare (conțin cupru, aluminiu și fier)
  • material mix din DEEE – conține cupru și metale prețioase (aur, argint, paladiu)
  • motoare electrice
  • diverse tipuri de plastic mărunțit (ABS, Polipropilenă -PP, PVC, Polietilenă – PE etc)
  • sticlă din DEEE, sticlă din lămpi
WhatsApp Image 2022 10 14 at 10.27.58

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE

 

WhatsApp Image 2022 10 14 at 10.24.48

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – granule de cupru rezultate din procesarea cablurilor electrice

 

WhatsApp Image 2022 10 14 at 10.25.15 1

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – plăci de circuite mărunțite din DEEE conțin cupru și metale prețioase (aur, argint, paladiu)

 

WhatsApp Image 2022 10 13 at 12.19.33 3

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – aluminiu mărunțit din diverse DEEE-uri

 

WhatsApp Image 2022 10 14 at 10.21.55

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – materii prime secundare rezultate din diverse categorii de DEEE-uri

 

WhatsApp Image 2022 10 14 at 10.32.06

Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – sticlă rezultată din DEEE-uri

 

Deșeurile periculoase ca mercurul, freonul sunt recuperate în fluxul de reciclare și transportate către stațiile care asigură stocarea acestora.

Mai multe informații despre materiile prime secundare obținute în cadrul Green WEEE găsiți în broșura de pe site – aici.

Mai multe detalii despre modalitatea de reciclare a DEEE-urilor în cadrul Green WEEE găsiți în filmulețul de pe youtube – aici.

Mulțumim Green Weee pentru găzduire și Ecotic pentru organizarea vizitei!

 

Puteți citi și:

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

De ce nu avem mai multe centre de reparații echipamente electrice și electronice (EEE) în România – provocări și soluții

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

De ce nu avem mai multe centre de reparații echipamente electrice și electronice (EEE) în România – provocări și soluții

Reparatii EEE

Sursa foto: pixabay

Potrivit Eurostat, în 2018, sectorul reparațiilor computerelor și al bunurilor personale și de uz casnic a reprezentat 0,3 % din totalul locurilor de muncă din UE și 0,8 % din numărul total de întreprinderi din UE.

În același timp, deșeurile electronice reprezintă fluxul de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din lume.

În 2019,  au fost generate la nivel mondial  generat 53,6 milioane de tone de deșeuri electronice, echivalentul greutății a 350 de nave de croazieră. Între timp, doar 15-20% din DEEE sunt reciclate.

Dacă la nivel european, centrele de reparații EEE (echipamente electrice și electronice) și repair cafe-urile (locuri publice unde cetățenii se întâlnesc să repare diverse produse din locuință) se dezvoltă din ce în ce mai repede (găsiti cateva exemple aici Alelyckan Recycling Park in Gothenburg, Suedia , RECOSI – o franciză socială în reutilizarea EEE – prezentă în Irlanda, SUA, UK, Slovenia),  în România astfel de inițiative sunt puține și se străduiesc cu greu să supraviețuiască. (vezi programul Educlick dezvoltat de Asociația Ateliere fără Frontiere, ETI PC – proiecte de colectare echipamente IT, de reparații și donații către instituții de învățământ și persoane defavorizate).

Care sunt principalele provocări în gestionarea unui centru de reparații EEE

 

1533639211022

Sursa foto: Linked in

Alex Laibăr, director executiv Coaliția pentru Economie Circulară – CERC  și fost fundraising manager Ateliere fără Frontiere ne-a explicat care sunt principalele provocări în gestionarea unui astfel de centru: începând cu gradul de reparabilitate al echipamentului – dacă acesta a fost proiectat să poată fi reparat sau dimpotrivă, a fost proiectat să își încheie ciclul de viață cât mai rapid, continuând cu disponibilitatea pieselor de schimb și prețul acestora – care poate fi prohibitiv în mod intenționat, ca să descurajeze repararea și să forțeze o nouă achiziție.

Lipsa schemelor de reparare conținute în manualele tehnice poate de asemenea să îngreuneze acest proces. Cel mai important aspect dintre cele de mai sus este gradul de reparabilitate care este determinat de designul produsului. Dacă acesta a trecut printr-un proces de ecodesign, care a exclus din start obsolescența programată, există șanse mari ca el să poată fi reparat, reutilizat, refolosit sau remanufacturat cu costuri accesibile și folosind tehnologii normale la care are acces orice atelier specializat.

Bineînțeles că există și aspecte de eficiență economică într-o astfel de afacere care se adresează pe de o parte unei piețe sociale, prin prețuri mai accesibile si pe de alta parte unei piețe verzi, a consumatorului educat, care alege să plătească un preț corect pentru un echipament recondiționat care beneficiază de o garanție anume si a cărui folosință este predictibilă în timp.”

Ce măsuri legislative sau de altă natură sunt necesare pentru stimula deschiderea mai multor centre de reparații EEE la nivel național

Avem nevoie de transpunerea de urgență a standardului SR EN 50614:2020 – Cerințe privind pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice”,  elaborat de ASRO cu sprijinul Coaliției pentru Economia Circulară – CERC și al Asociației ECOTIC, într-un document legislativ care să conțină si norme de aplicare, astfel încât să putem da un impuls dezvoltării acestor centre de reparații la nivel național, prin oferirea unui cadru legal complet, care va duce la crearea de noi locuri de muncă, apariția de noi afaceri circulare și chiar sociale, reducerea cantității de deșeuri și a emisiilor de carbon.

Standardul se aplică proceselor referitoare la pregătirea pentru reutilizarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, susține încurajarea reutilizării deșeurilor electrice și electronice așa cum se specifică în Directiva DEEE (2012/19/UE) și creează toate premisele unui cadru care să garanteze consumatorilor și altor părți interesate securitatea echipamentelor și calitatea pregătirii acestora pentru o nouă viață. Mai este nevoie de foarte puțin pentru a face foarte mult, pentru mediu și societate!, a mai subliniat Alex Laibăr.

Vă reamintim că standardul SR EN 50614:2020 a fost aprobat „teoretic”- prin Ordinul nr. 417/2021 pentru aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standardele europene din domeniul tratării, inclusiv valorificării, reciclării şi pregătirii pentru reutilizare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice dar ordinul menționat cuprinde doar lista celor 16 standarde din domeniul valorificării și reutilizării DEEE, nu conține detaliile tehnice și alte informații necesare pentru implementarea acestor standarde.

Right to Repair „dreptul la reparații” trebuie să acopere proiectarea de produse de lungă durată care pot fi reparate, precum și o etichetare mai complexă și drepturi de garanție extinse

În data de 30 martie 2022 Comisia Europeană a trimis o comunicare către Parlamentul European în care explica măsurile necesare pentru transformarea produselor sustenabile în normă, dintre care menționăm:

  • regulamentul propus privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile (ESPR)
  • strategia UE pentru textile sustenabile și circulare
  • revizuirea Regulamentului privind produsele pentru construcții
  • propunere legislativă de consolidare a rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi

Noile propuneri fac parte din Pactul verde european și au scopul de a asigura faptul că produsele sustenabile devin normă în UE, că sunt stimulate modelele de afaceri circulare iar consumatorii au legitimitate să se implice mai mult în cadrul tranziției catre economia circulară.

Ulterior, pentru a sprijini aceste măsuri, Parlamentul a adoptat la începutul lunii aprilie a acestui an, cererile pentru o viitoare propunere a Comisiei Europene privind dreptul la reparație, planificată mai târziu în 2022.

Membrii Parlamentului au convenit că un drept efectiv la reparare ar trebui să abordeze ciclul de viață al unui produs și să ia în considerare:

  • designul produsului,
  • producția etică,
  • standardizarea
  • informarea consumatorilor, inclusiv etichetarea privind reparabilitatea
  • achizițiile publice. Ar trebui să încurajeze o utilizare mai eficientă a resurselor, să reducă deșeurile și să încurajeze o utilizare extinsă a produselor.

Parlamentul a promovat  dreptul consumatorilor la repararea produselor, de peste un deceniu și a adoptat două rezoluții care conțin o serie de propuneri concrete pentru a face reparațiile sistematice, eficiente din punct de vedere al costurilor și atractive.

Dreptul la reparații reprezintă un pas cheie în realizarea planurilor de economie circulară în cadrul Pactului ecologic european. Comisia a anunțat că va depune o propunere de modificare a Directivei privind vânzarea de bunuri și că ia în considerare o propunere legislativă separată privind dreptul la reparație, în trimestrul al treilea din 2022.

Ce ar trebui să includă o viitoare lege privind „dreptul la reparare”?

  • stimulente pentru consumatori să aleagă repararea în locul înlocuirii, cum ar fi garanții extinse sau primirea unui dispozitiv de înlocuire pe durata unei reparații;
  • reguli armonizate pentru informarea consumatorilor la punctul de vânzare, inclusiv „scoruri de reparații”, durata de viață estimată, piese de schimb, servicii de reparații și disponibilitatea actualizărilor software;
  • posibilă etichetare inteligentă, cum ar fi coduri QR sau pașapoarte digitale pentru produse;
  • posibil mecanism comun de răspundere producător-vânzător pentru neconformitatea produselor;
  • cerințele de durabilitate și reparații incluse într-o viitoare directivă de proiectare ecologică

În ceea ce privește dispozitivele digitale, parlamentarii susțin că actualizările de software ar trebui să fie reversibile și să nu conducă la scăderea performanței, de exemplu, a smartphone-urilor. Acestea ar trebui să fie disponibile pentru o perioadă minimă de timp, iar consumatorii ar trebui să fie pe deplin informați în momentul achiziției despre disponibilitatea actualizărilor.

Practicile care constrâng în mod nejustificat dreptul de a repara sau duc la deteriorare programată ar putea fi considerate „practici comerciale neloiale” și interzise de legislația UE.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

 

 

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

Green WEEE Ecoteca modif 2

Sursa foto: Ecoteca – platformă colectare DEEE din România

În 2015 era transpusă în România cu un an întârziere, Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice – Directiva 19/2012 prin OUG 5/2015.

La 7 ani de la adoptarea OUG 5/2015 încă mai sunt numeroase nereguli privind gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE).

Cum sunt colectate și reciclate DEEE-urile în România

În continuare sunt foarte puține puncte de colectare DEEE implementate de autoritățile publice locale. Campanii de colectare se organizează sporadic și doar în anumite zone. Unele firme de salubrizare asigură la cerere colectarea deșeurilor electronice de la domiciliu dar acest serviciu nu este foarte cunoscut la nivelul populației și, desigur, nu există nicăieri date disponibile pentru a vedea ce cantități se colectează.

Un aspect importantpopulația nu este suficient informată cu privire la substanțele periculoase pe care le conțin deșeurile electronice, la riscurile de mediu și de sănătate publică la care suntem supuși în momentul în care deșeurile electronice sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere.

Majoritatea retailerilor de produse electronice și electrocasnice au organizat puncte de colectare în incinta magazinelor pentru deșeurile de baterii, becuri și corpuri de iluminat, electronice mari și mici. O parte dintre ei oferă și posibilitatea returnării anumitor deșeuri electronice prin programul buy-back sau în timpul campaniilor „Rabla pentru electrocasnice”.

Totodată, aceștia organizează sporadic campanii de colectare în parteneriat cu ONG-uri sau asociații colective de transfer de responsabilitate a producătorilor în instituții de învățământ sau campanii de colectare la domiciliu.

Printre puținele inițiative de recondiționare și donare a echipamentelor electrice către instituțiile de învățământ și persoane defavorizate se numără Asociația Ateliere fără Frontiere, ETIC PC.

Deșeurile colectate în cadrul magazinelor/campaniilor ajung în general fie la fabricile de reciclare Green WEEE din Buzău (înființată în 2009) și din Câmpia Turzii – deschisă în 2017 (care au o capacitate de tratare DEEE de 100 000 tone/an), fie sunt exportate către fabricile de reciclare din străinătate.

În decembrie 2021, reprezentanții companiei au anunțat că urmează să construiască a treia fabrică de reciclare DEEE în Buzău iar capacitatea sa to­­tală de reciclare va crește cu 30%.

Așa cum e cazul și altor categorii de deșeuri generate în țara noastră, instalațiile de reciclare sunt implementate respectând standardele europene însă, infrastructura de colectare este insuficientă și nu acoperă capacitatea de reciclare.

Punctele de colectare organizate de retaileri nu sunt suficiente, sunt necesare mai multe puncte publice de colectare care ar trebui asigurate de autoritățile publice locale în parteneriat cu firmele de salubrizare și alți colectori care asigură colectarea deșeurilor generate de populație; în lipsa acestor puncte de colectare, mare parte din deșeurile electronice sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere; deșeurile de dimensiuni mici ajung în depozitele de deșeuri, altele ajung prin intermediul colectorilor informali fie la centrele de colectare fier vechi unde o parte din componente sunt distruse pentru recuperarea fierului, fie sunt arse ilegal iar resturile nemetalice sunt abandonate în natură (provocând pagube semnificative mediului înconjurător, sănătății populației și nu în ultimul rând, prejudicii economice, pierzându-se componente valoroase care nu mai pot fi recuperate în urma incinerării).

 Cum poate fi îmbunătățit sistemul de gestionare a deșeurilor electronice

Conform art. 115 alin. 7 din Constituția României, Parlamentul trebuia să aprobe OUG  5/2015 prin lege. Cu toate acestea, Proiectul de Lege pentru aprobarea OUG 5/2015 (PL-x nr. 451/2015) se află în dezbatere, de mai bine de 7 ani, aflându-se în acest moment în camera decizională, cea a Deputaților.

Reprezentanții producătorilor de echipamente electrice și electronice (EEE) și asociațiile colective pentru implementarea răspunderii producătorului solicită de ani buni adoptarea legii și adaptarea ei la reglementările europene și realitățile din piață.

Ce solicită pe scurt, producătorii și asociațiile colective (Coaliția Pro DEEE):

  • înființarea punctelor de colectare separată cu aport voluntar care au fost prevăzute de actele normative – acestea ar contribui semnificativ la atingerea țintelor de colectare;
  • măsuri de control pentru evaluarea implementării obligațiilor de colectare ale unităților administrativ-teritoriale (UAT);
  • înființarea unui Clearing House, o organizație centrală, privată, declarată de interes public, care să asigure împărțirea responsabilităților între organizațiile de transfer de responsabilitate, obiectiv asumat de către țara noastră prin Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, ce trebuia atins încă din anul 2018.
  • transparentizarea procesului, de la colectare la reciclare/valorificare, prin măsuri precum: prevenirea tratării necorespunzătoare prin stabilirea și aplicarea de obligații mai stricte, precum obligativitatea prezentării actelor de proveniență de la colectori autorizați, implementarea măsurilor de trasabilitate a DEEE, efectuarea și evidențierea, într-o manieră compatibilă cu libera concurență, a unui calcul transparent al costurilor gestionării DEEE, așa-numitul „timbru verde”.

În 2020, ECOTIC şi Coaliţia pentru Economie Circulară (CERC) au făcut paşi temeinici în promovarea reparării și reutilizării echipamentelor electrice şi electronice prin susţinerea şi sprijinirea tehnică a Organismului Naţional de Standardizare din România (ASRO) în vederea transpunerii în limba română a standardului internaţional de reparare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice – EN 50614: 2020. Acest standard se aplică proceselor referitoare la pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice şi electronice (EEE) uzate şi oferă un cadru care să garanteze consumatorilor calitatea şi siguranţa EEE recondiţionate.

Ținte de colectare versus statistici

Cu o rată anuală de creștere de 2%, deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) se numără printre fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere, după ce au urcat la 12 milioane de tone în 2020, la nivel european, conform estimărilor.

Acest flux de deșeuri conține un amestec complex de materiale, inclusiv cu conținut periculos, care necesită un management specific pentru a evita daune majore asupra mediului și sănătății. De asemenea, deșeurile electrice conțin materii prime de mare valoare, unele chiar critice. Câteva dintre ele pot fi văzute aici:

METALS IN a SMARTPHONE

Sursa foto: elements

De exemplu, aproximativ 10% din aurul din întreaga lume este folosit pentru a produce electronice moderne.

Aruncarea materialelor din DEEE se traduce, de asemenea, în pierderi financiare semnificative pentru economia europeană. Se estimează că veniturile totale potențiale din reciclarea DEEE în UE s-ar putea ridica la 2,15–3,67 miliarde EUR (2020).

Pentru a îmbunătăți reutilizarea și reciclarea DEEE, Uniunea Europeană a stabilit o rată minimă de colectare de 65% (Directiva 19/2012 UE DEEE) și a prezentat idei de sisteme de preluare/vânzare second hand la nivelul UE, cuplate cu eliminarea substanțelor periculoase utilizate în echipamentele electronice, prevăzută în Planul de acţiune pentru Economia Circulară. În plus, Directiva 125/2009 privind proiectarea ecologică (eco-design) impune o mai bună reparabilitate și durabilitate a articolelor electronice.

Ținta de colectare europeană stabilită la 45% pentru anul de referință 2016 a crescut la 65% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani începând cu anul de referință 2019. Însă, conform derogării prevăzute la articolul 7 punctul 3 din directiva DEEE, România a decis să amâne atingerea obiectivului de colectare până la 14 august 2021.

Astfel, în România ținta de colectare separată a DEEE, calculată ca procent din media cantității de echipamente electronice și electrocasnice (EEE) puse pe piață în cei 3 ani anteriori a crescut de la 45% (în 2020, cu o țintă națională de 118,330 tone, din care s-au colectat 92 mii tone, adică cca 35%), la 65% (în 2021, cu o țintă de colectare de aproximativ 195 mii tone de DEEE, din care s-au colectat conform datelor preliminare menționate la începutul lui decembrie într-o conferință GreenReport aproximativ 100 mii tone, adică cca 33%). Cu alte cuvinte, în 2021 ținta de colectare existentă la nivel național s-a îndeplinit numai pe jumătate.

ANPM

Sursa foto: ANPM/Green-report

Din 2011 până în 2018, cantitatea de EEE introdusă pe piața din UE a evoluat de la 7,6 milioane de tone, în 2011, la 8,7 milioane de tone, în 2018. Conform statisticilor oficiale (Eurostat), în 2019 România avea cea mai slabă rată de colectare a DEEE din Europa, respectiv 3,3 kg/ locuitor, penultima fiind Cipru cu 3,8 kg/locuitor, iar media UE era de 10 kg/locuitor. La polul opus se află țări precum Norvegia, cu 19,2 kg colectate pe locuitor sau Suedia cu 15,1kg/locuitor.

În 2019, trei state membre au atins obiectivul de 65 % stabilit pentru colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (Bulgaria, Croația, Polonia). 18 dintre statele membre UE au depășit rata de colectare de 45 %, aplicabilă până în anul de referință 2018.

Pentru România, ținta de colectare a fost de aproape 105 mii tone în 2019 și de aproximativ 118 mii tone în 2020. Gradul total de atingere al țintei, în 2019, a fost de 82,5% (la o țintă de colectare DEEE de 45% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani).

Media anilor 2019-2020-2021 a fost de aproximativ 300 mii tone EEE, ceea ce presupune că în anul 2022 România ar trebui să colecteze aproximativ 195 mii tone de DEEE.

Conform datelor publicate de ANPM, în 2019 s-a atins un grad de colectare  a DEEE de 37.6%, cu 10% mai ridicat decât cel publicat de către Eurostat, de 27.3%.

In continuare apar diferențe semnificative (în acez caz e vorba de 10 procente) între raportarea internă și raportarea către Uniunea Europeană fapt ce ridică un semn de întrebare asupra gradului de acuratețe a datelor.

Bune practici europene privind gestionarea deșeurilor electronice – prevenire, reutilizare, reparare, reciclare- sustenabilitate

De la produse mult mai prietenoase cu mediul ca Fairphonetelefonul mobil circular, căștile Gerrard Street, la campanii/programe desfășurate de autoritățile publice în parteneriat cu organizațiile private, pentru colectare în vederea reciclării sau pentru suținerea unor programe extensive de reparare și reutilizare, în Europa sunt implementate numeroase bune practici de gestionare a DEEE care pot fi adoptate și în țara noastră.

=> programe de reutilizare DEEE

Reutilizarea DEEE este mai ecologică decât reciclarea, economisind 1,14 tone de CO2 pe tonă, comparativ cu 0,85 tone și are un potențial semnificativ de creare de locuri de muncă. Pregătirea pentru reutilizarea DEEE creează între 60 și 140 de locuri de muncă la 1.000 de tone. Mai multe informații și date de la întreprinderile sociale care creează locuri de muncă în sectorul utilizării găsiți aici.

  • Franța: cota de 5% din taxa EPR (Răspunderea Extinsă a producătorului) asigurată de stat pentru organizațiile care implementează programe de reutilizare DEEE.
  • Valonia (Belgia): 2% din DEEE sunt pregătite pentru reutilizare începând cu ianuarie 2020, acoperind șase categorii de DEEE
  • proiectul 2Life implementat de RREUSE (o rețea internațională non-profit care sprijină dezvoltarea întreprinderilor sociale în economia circulară – formată din 31 de membri din 29 de țări) cu sprijinul Interreg Europe a testat și implementat câteva bune practici:
    • Donarea de obiecte în condiții bune care nu mai sunt necesare proprietarilor pentru a fi vândute în magazine second hand, realizând contractarea temporară a persoanelor în risc de excludere (regiunea Asturias din Spania)
    • RapacinOnline: reutilizarea calculatoarelor de către elevii cu puține resurse (Gijon, Spania) – Proiectul constă în crearea unei rețele formată din administrația publică, companii municipale, școli, organizații nonprofit și familii. Cetățenii care au echipamente informatice în stare bună de funcționare, dar care au fost înlocuite cu alte echipamente mai moderne și mai actuale, le pot dona la anumite puncte de colectare, de unde sunt preluate, recondiționate și donate mai departe către elevii defavorizați.          Un astfel de proiect similar este desfășurat în București de Asociația Ateliere fără frontiere, diferența față de proiectul din Spania constă în faptul că autoritățile noastre publice locale nu sunt interesate să se implice în dezvoltarea și extinderea acestui proiect și în alte orașe din țară.
    • Macerata Trashware (orașul Macerata, Italia): recuperarea computerelor vechi – Conform legii italiene, echipamentul informatic după cinci ani de la cumpărare are valoare de inventar zero. Administrațiile de stat trebuie să încerce să le vândă, însă dacă nu se găsește un cumpărător, acestea pot fi donate școlilor sau asociațiilor care le solicită.

=> Campanii de conștientizare pentru repararea DEEE-urilor

E-waste Race (Olanda) este o competiție între școli, unde copiii obțin puncte pentru colectarea și repararea micilor dispozitive electrice în centrele de tip „Repair Cafe” și pentru desfășurarea de campanii  pe această temă în cartierele lor. Inițiativa a colectat și trimis spre reciclare peste două milioane de dispozitive din 2014, cu o medie de 14.000 kg pe cursă.

În această campanie elevii nu sunt încurajați doar să repare obiectele ci și să devină niște mici „manageri de campanii”, să găsească soluții potrivite specificului cartierelor în care locuiesc pentru promovarea campaniei și creșterea gradului de colectare

=> Green Public Procurement (Malta)

Introducerea criteriilor de achiziții verzi în gestionarea DEEE în Malta s-a bazat pe rezultatele unui studiu LCA și au avut ca scop asigurarea managementului durabil al DEEE, reducerea emisiilor legate de colectarea deșeurilor și îmbunătățirea performanței de mediu a întregului lanț DEEE. Includerea criteriilor ecologice în licitații a condus la reducerea emisiilor de transport și la creșterea gradului de colectare a DEEE.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

Rata de reciclare in SUA a ajuns la 34.3%

DSCN1349

Locatie foto: Green Group Buzau

Potrivit unui raport publicat recent de Agentia de Protectie a Mediului din Statele Unite, rata medie de reciclare in 2013 a atins 34.3%, apropiindu-se de media europeana de 43%.

Statele Unite au generat 254.11 milioane de tone deseuri municipale solide in 2013 dintre care 87.18 milioane tone au fost recuperate prin compostare si reciclare.

Procentul de deseuri municipale solide generat in 2013 comparativ cu 2012 a crescut cu 1.22%; in medie, in 2013 un american a produs 1,8 kg de deseuri municipale/zi.

Ratele de reciclare pentru principalele categorii de deseuri municipale in 2013
• hartie si carton – 63.3 %
• sticla – 27.3 %
• plastic – 9,2%

Tonul raportului EPA (Environmental Protection Agency) arata o abordare „proaspata” asupra modului de gestionare a materialelor durabile, care are in vedere o mai buna utilizare a materialelor dincolo de ratele de recuperare si eliminare.

Titlul raportului din 2013 nu este ales tocmai intamplator. „Managementul materialelor durabile” sugereaza faptul ca EPA gandeste „dincolo de deseuri”, referindu-se la utilizarea si reutilizarea materialelor in modul cel mai productiv si sustenabil pe toata durata de viata. Anul trecut raport ul s-a numit „Generarea, reciclarea si eliminarea deseurilor municipale solide in SUA”.

Rata de recuperare a DEEE – 40%

In privinta ratei de recuperare pentru deseurile electrice, Statele Unite au atins in 2013 un procent de 40.4%, inregistrand o crestere de la 30.6% in 2012. In 2013, fluxul de deseuri municipale solide a inclus 3.14 milioane tone de DEEE, dintre care 1.27 milioane tone au fost recuperate.

Nu este insa clar daca aceasta crestere de 10 procente se datoreaza unei cresteri reale a cantitatilor reciclate sau este rezultatul imbunatatirii datelor colectate.

Articol preluat de pe environ.ro.

Puteti consulta raportul EPA aici.

Puteti citi si:

Românii aruncă miliarde de euro la gunoi

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Românii aruncă miliarde de euro la gunoi

 

Raul burtiera 1

Sursa: Digi 24

De ani de zile tot auzim ca România, una dintre cele mai sărace ţări ale Europei stă de departe, cel mai prost la reutilizarea resurselor.

Vecinii noştri, bulgarii şi maghiarii, au o rată de reciclare de 6 ori mai mare decât noi, arată datele Comisiei Europene.

Raul Pop, manager de programe in Ecoteca a fost invitat vineri in cadrul emisiunii Business Club (Digi 24), pentru a discuta despre problemele care plaseaza Romania de ani buni la coada Europei in ceea ce priveste managementul deseurilor:

Romania are probleme mari pe partea de reciclare si de asemenea are niste avantaje pe care nu le realizeaza din cauza asta. Spuneati in reportaj ca este vorba de materie prima care nu se recupereaza, este vorba de consum de energie, este vorba de locuri de munca, este vorba de bani, este vorba de sanatate publica s.a.m.d. Problema deseurilor nu este simpla, nimeni nu spune ca se poate rezolva peste noapte si intr-un mod facil. Si asta ne dovedeste insasi faptul ca exista atata legislatie, toata aliniata in directia potrivita dar care se aplica foarte slab la nivel de teritoriu.

Avem legi, avem penalizari, avem amenzi si ele nu se incaseaza, fie ca nu se aplica, fie ca nu se incaseaza efectiv (…) Contactul cetateanului cu deseul se transforma intr-o sarcina pentru primarie, care trebuie mai departe s-o indeplineasca cu ajutorul firmei de salubritate. Acest lucru nu se intampla dupa cum ne arata cifrele si problema este acolo. Nu se poate rezolva din cabinetul unui ministru din Bucuresti”.(…)

Pierderi anuale intre 1 miliard si 2 miliarde de euro

Estimarile sunt undeva intre 1 miliard si 2 miliarde de euro pe an pierderi financiare datorate faptului ca aceste resurse in loc sa genereze o activitate economica si o materie prima in final ajung intr-o groapa de gunoi si genereaza poluare.(…) Avem o problema majora pe raportari. Nu se pot verifica iar cei care le raporteaza nu au nici un fel de interes sa raporteze cat mai jos, dimpotriva”, explica Raul Pop.

Exista de un an si ceva in functiune la Ministerul Mediului, mai precis la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului un sistem de raportare national care este inca in faza de maturizare, are inca scapari, dar este pe calea potrivita. Este acel sistem de raportare care ne poate permite sa vedem foarte rapid, respectiv organul de control sa vada foarte rapid care dintre primarii nu-si face treaba, care valorificator raporteaza diferit fata de colectorii care spun ca i-au dus deseuri pentru valorificare pentru a se vedea automat unde sunt discrepante in sistem si ca sa se poata face reglaje in timp real. Asta este un pas extrem de important.(…)

Al doilea pas foarte important este acel „pay as you throw”, adica plateste proportional cu ceea ce arunci la gunoi, pe care l-am vazut in functiune in alte tari (…)”.

Cantitati semnificative de aur si argint aruncate la gunoi

În vreme ce electronicele vechi zac în gropi de gunoi, vest-europenii câştigă bani din ele. Cu o strategie de colectare bine pusă la punct, nemţii, francezii şi suedezii reuşesc să recupereze dintr-o sută de mii de aparate mai bine de două kilograme de aur. Datele Uniunii Europene arată că pe lângă aur se mai pot extrage alte 25 de kilograme de argint şi aproape o tonă de cupru din 100 de mii de electronice vechi.

România însă colectează mai puţin de un kilogram de componente pe cap de locuitor, de aproape 30 de ori mai puţin decât Suedia. Pe lângă deşeurile electronice, mai risipim şi plasticul, hârtia, aluminiul, sticla si alte deseuri reciclabile.

Gunoiul în sine poate fi o sursă importantă de energie. Din resturile alimentare, la rampa de gunoi se poate face energie din biomasă şi biogaz, dar în România această resursă este practic nevalorificată deși 10% din mâncarea cumpărată în ţară ajunge la gunoi…

Puteti urmari interviul aici.

Pe aceeasi tema:

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Până la 90% din deșeurile electronice generate la nivel mondial sunt aruncate anual la gropile de gunoi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Până la 90% din deșeurile electronice generate la nivel mondial sunt aruncate anual la gropile de gunoi

7ba40aaf-6238-4b85-a035-86085ae645c8-2060x1236

Sursa: Green Report

Anual, până la 90% din deșeurile electronice din lume, cu o valoare estimată la aproape 19 miliarde de dolari, se tranzacționează ilegal sau sunt aruncate la gropile de gunoi, potrivit unui raport realizat Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Potrivit raportului, din cele 41 de milioane de tone de deșeuri electronice generate la nivel mondial o componenta semnificativa o reprezinta calculatoarele și telefoanele inteligente uzate, iar pentru 2017 se estimează că această cantitate va depăși 50 de milioane de tone.

Deși exportarea deșeurilor periculoase din statele membre ale Uniunii Europene și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este interzisa, mii de tone de deșeuri electronice sunt declarate în mod fals bunuri second-hand și sunt exportate în țările în curs de dezvoltare. Aceste exporturi includ baterii, declarate ca plastic sau fier vechi mix, precum și tuburi și monitoare de calculatoare, declarate ca deșeuri metalice.

Multe țări asiatice și africane, cum ar fi Ghana, Nigeria, China, Pakistan, India și Vietnam, au fost transformate în hub-uri pentru deșeurile ilegale, care ocolesc piața mondială a reciclării legitime, estimată la 410 miliarde de dolari anual.

UNEP avertizează că volumele tot mai mari de deșeuri electronice, deșeuri municipale, deșeuri alimentare, produse chimice scoase din uz și pesticide contrafăcute au un impact deosebit asupra mediului înconjurător și economiei. De asemenea, metodele de evitare a pieței de reciclare cauzează pierderi semnificative resurselor de metale rare, cupru și aur.

UNEP recomandă tuturor țărilor să-și consolideze legislația națională și să diversifice metodele de recuperare a metalelor prețioase și a altor resurse blocate în interiorul produselor electronice.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Puteti citi si:

Spania – prima țară din UE care impune reutilizarea “deşeurilor” electrice

Ce „surprize” aduce Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania

DSCN1267Vineri, 9 mai am avut ocazia sa vizitam fabricile de reciclare Green Group Buzau.

In „mini-excursia” noastra am cooptat 32 de studenti si profesori de la Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) si Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Un „maraton” prin 5 fabrici de reciclare

1. Vizita noastra a inceput cu GreenWEEE International cea mai mare fabrica integrata de tratare a deseurilor provenite din echipamente electrice si electronice (DEEE) din Romania si una dintre cele mai mari din Europa. Green WEEE are o capacitate de procesare de 50 000 tone/an, utilizand 5 linii de tratare si o linie de dezasamblare.
Aici am vazut cum sunt tratate aparatele frigorifice si de aer conditionat, electrocasnicele de mici si mari dimensiuni, echipamentele IT si de telecomunicatii, placile de circuite imprimate, cablurile si conductorii, tuburile catodice din monitoare si televizoare, bateriile portabile. Mai multe informatii despre modul de tratare al acestor deseuri gasiti aici.

DSCN1293

Locatie foto: GreenLamp

2. A urmat vizita la Fabrica GreenLamp, singura unitate de tratare a deseurilor de echipamente de iluminat uzate din Romania. Fabrica are o capacitate de tratare de 3600 t/an, in cadrul acesteia fiind valorificate aparate de iluminat pentru lampi fluorescente, lampi fluorescente drepte, lampi fluorescente compacte, lampi cu vapori de sodiu la joasa presiune s.a.

3. Cea de-a treia fabrica vizitata a fost GreenTech, unul dintre cei mai importanti reciclatori de mase plastice din sud-estul Europei si totodata pionierul reciclarii deseurilor din plastic in Romania. Societatea deschisa in 2002, a fost prima fabrica infiintata de Green Group; ea detine in prezent instalatii de reciclare in Romania la Buzau si Iasi dar si in tarile vecine: Macedonia, Serbia, si Grecia.

DSCN1393

Locatie foto: GreenTech

In cadrul fabricii sunt prelucrate deseuri de tip PET si transformate in fulgi de inalta puritate sau granule rPET; acestea sunt folosite ulterior in productia de fibre poliesterice, de ambalaje, de banda si folii PET.

Un aspect de retinut – Aproximativ 27 de miliarde de PET-uri sunt reciclate lunar in cadrul fabricii Greentech (peste 300 de miliarde de sticle anual)!

4. Vizita a continuat cu fabrica de reciclare GreenFiber International  singurul producator de fibra sintetica poliesterica si banda PET din Romania; acesta detine unitati de productie la Buzau si Iasi.

DSCN1423

Granule rPET

Aici am avut ocazia sa vedem cum sunt transformati fulgii PET (rezultati in cadrul procesului de reciclare din fabrica Green Tech) in fibre poliesterice, benzi PET si granule rPet. Puteti vedea si dvs. procesul aici.
Mai multe informatii despre produsele Green fiber si aplicatiile lor in diferite industrii gasiti aici.

Inainte de a „bifa” ultima fabrica am facut o scurta oprire la SIGUREC  Buzau – Statia inteligenta de colectare a deseurilor, pentru a „scapa” de deseurile de ambalaje acumulate pe parcursul vizitei.

Cu siguranta ati vazut prin marile hypermarketuri aparate „inteligente” sau statii de preluare a deseurilor care te recompenseaza cu vouchere de cumparaturi atunci cand depui separat deseurile. Statiile Sigurec au fost implementate de Green Group in colaborare cu mai multi parteneri privati si autoritati publice.

DSCN1430

Statia SIGUREC din Buzau

In acest moment, sistemul SIGUREC mai este prezent in parcarile Carrefour din Bucuresti, Brasov, Sibiu, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Iasi, Suceava, Focsani, Braila, Pitesti si Ploiesti. La sfarsitul anului 2015 statiile SIGUREC vor fi prezente in 25 de orase din Romania Puteti consulta harta punctelor SIGUREC aici.

5. Ultima fabrica vizitata, dar nu cea din urma, a fost RomCarbon, un important procesator de mase plastice din Romania cu puncte de lucru operationale in Buzau, Bucuresti, Stefanesti si Iasi. Printre produsele companiei se numara filtre auto, produse din polietilena, produse din polistiren, suporti trafic rutier din PVC s.a. Mai multe informatii despre produsele RomCarbon gasiti aici.

Le multumim reprezentantilor Green Group pentru disponibilitate si pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei!

Ii multumim de asemenea, domnului Clement Hung, CEO & Presedinte Green Group fiindca ne-a povestit despre sistemul de reciclare din Taiwan si practicile bune de aici, care l-au inspirat sa investeasca in industria de reciclare din Romania. Despre o parte dintre aceste practici v-am povestit si noi in urma cu cateva saptamani.

Ne bucuram ca viitorii specialisti de la Facultatea de Chimie si cei de la Facultatea de Hidrotehnica au avut ocazia sa vada procesele de reciclare ale principalelor fluxuri de deseuri municipale si sa afle informatii utile din domeniu direct de la sursa!

Ne bucuram si mai mult ca exista fabrici performante care contribuie la cresterea gradului de colectare si reciclare si in Romania!

Puteti citi si:

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Spania – prima țară din UE care impune reutilizarea “deşeurilor” electrice

weee_waste_pile_flickr_mnemonic-720x482

Sursa: RREUSE

Zilele trecute “ne bucuram” ca legiuitorii nostri au hotarat dupa tergiversari de ani de zile, sa transpuna in legislatia nationala Directiva 2012/19/UE privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE).

“Fratii” nostri spanioli care aveau aceeasi problema au reusit in urma cu putin timp, nu doar sa transpuna noua directiva ci si sa-i aduca niste imbunatatiri semnificative.

Astfel, Spania este prima tara europeana care impune ca o parte din deseurile electrice si electronice sa fie pregatite pentru reutilizare si nu reciclate sau incinerate, cum se intampla in prezent in mai toate statele europene (cu mici exceptii locale, desigur).

În mod tradițional, obiectivele UE și naționale nu au făcut distincție între reutilizare și reciclare. Acest lucru a determinat construirea unor statii de tratare care sunt total nepotrivite pentru pregatirea bunurilor pentru reutilizare.

Un exemplu poate fi aruncarea unui computer intr-un container industrial dintr-o statie de tratare locala, fapt care distruge instantaneu potentialul de reutilizare si revanzare.

Un nou Decret regal spaniol solicita ca 2% din aparatele electrocasnice mari si 3% din echipamentele IT sa fie pregatite pentru reutilizare din 2017. Obiectivele se vor ridica la 3% și respectiv 4% din 2018.

3,4 milioane de tone de DEEE tratate in UE in 2010

În 2010, 3,4 milioane de tone de DEEE au fost colectate și tratate în UE, potrivit datelor Comisiei Europene.

Asta se traduce in 7 kg/persoana – echivalentul a două sau trei laptop-uri care sunt aruncate de un european în fiecare an. Aproape toate sunt reciclate sau arse pentru producerea de energie, în ciuda statisticilor care arată că până la 25% din produsele electrice aruncate sunt potrivite pentru reutilizare.

Michal Len, Director RREUSE, rețeaua europeana a intreprinderilor sociale de reutilizare si reciclare a declarat:

Acesta este un pas mic, dar foarte important în lupta de a reduce munții de deșeuri electronice aruncate în Europa în fiecare an. Obiectivele ar fi putut fi mai mari, iar gama de produse vizate este prea mica – dar progresul este un progres. Spania a transmis un semnal pentru restul Europei, acela ca a venit timpul sa punem “mana a doua” pe primul loc.”

“Urmatorul pas “impune” Comisiei Europene să introducă obiective obligatorii de reutilizare in pachetul revizuit al Economiei Circulare. Comisia a promis un pachet mai puternic, aceasta este o mare oportunitate de a demonstra ca incurajeaza domeniul”.

Pe langa obiectivele de reutilizare, Spania promoveaza si urmatoarele aspecte:

• imbunatatirea sistemului de monitorizare, trasabilitate si supraveghere a activitatilor de gestionare a deseurilor de catre administratiile publice;

• dezvoltarea unor condiții de colectare separată, transport și depozitare care sa permita pregătirea adecvată pentru reutilizare și sa previna distrugerea si pierderea de materiale;
de exemplu, punctele de colectare trebuie să aibă un spațiu dedicat bunurilor reutilizabile;

• recunoașterea rolului actorilor economiei sociale în colectarea și tratarea deșeurilor, precum și posibilitatea de predare a DEEE-urilor acestor entități. Decretul stabilește, de asemenea, cerințele de functionare pentru centrele de reutilizare pentru ca acestea să poata desfasura activitatile de verificare, separare, reparatii (etc.);

• se recunoaște potențialul de creare de locuri de muncă in domeniul reutilizarii resurselor: 4.700 de locuri de muncă, potrivit proiectului “Biodiversitate – Job-uri Verzi” desfasurat in perioada 2007-2013;

• oferă autorităților locale posibilitatea de a include clauze sociale în contractele de achiziții publice și parteneriate pentru a acorda prioritate actorilor economiei sociale in activitățile de gestionare a deșeurilor;

• evidentiaza importanța promovării produselor ușor reparabile și reutilizabile, precum și obligația producătorilor de a furniza informațiile necesare centrelor de pregatire pentru reutilizare pentru a stimula astfel, aceste “afaceri”.

Puteti consulta Decretul regal aici.

Puteti citi si:

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE, o transpunem si noi mai cu talent?

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor

UseTogether – un pas concret spre acelasi obiectiv: consum responsabil, reducere-reutilizare-reciclare