Într-un vot decisiv desfășurat marți, 23 aprilie, Parlamentul European a adoptat o nouă directivă care consolidează așa-numitul “drept la reparare”, un pas major pentru consumatori și o victorie semnificativă în lupta împotriva schimbărilor climatice. Directiva a fost adoptată cu o largă majoritate de 584 voturi pentru, trei împotrivă și 14 abțineri.
Noua legislație impune producătorilor obligații clare: trebuie să ofere servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile, și să informeze consumatorii despre drepturile lor. Interesant este că bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire a garanției legale cu un an, stimulând consumatorii să opteze pentru reparare în locul înlocuirii produselor.
Impactul asupra bunurilor de uz casnic
După expirarea garanției, producătorii sunt totuși obligați să repare produsele casnice reparate din punct de vedere tehnic, cum ar fi mașinile de spălat, aspiratoarele și telefoanele mobile. Consumatorii vor avea, de asemenea, opțiunea de a împrumuta un dispozitiv în timp ce al lor este în reparare sau de a alege un produs recondiționat.
Iată câteva exemple concrete de aparate de uz casnic care intră sub incidența noii directive europene “dreptul la reparare”:
mașini de spălat,
aspiratoare,
telefoane mobile – deși nu sunt tradițional considerate aparate de uz casnic, sunt incluse în directive datorită utilizării lor extensive în fiecare casă,
frigidere,
cuptoare cu microunde,
aparate de aer condiționat.
Toate aceste aparat vor avea asigurat accesul la servicii de reparații și piese de schimb, făcându-le mai durabile și reducând astfel impactul asupra mediului.
Simplificarea accesului la reparații
Un nou formular european de informații va ajuta consumatorii să evalueze și să compare serviciile de reparare. Mai mult, o platformă europeană online va centraliza informațiile, oferind acces ușor la ateliere locale, vânzători de bunuri recondiționate și inițiative de reparare comunitare.
Stimulente economice și reducerea costurilor
Noile reglementări vizează nu doar ușurarea reparațiilor, ci și reducerea costurilor pentru consumatori. Producătorii sunt obligați să furnizeze piese de schimb la prețuri rezonabile și să permită utilizarea componentelor second-hand sau imprimate 3D. De asemenea, campanii de informare și vouchere pentru reparații vor fi implementate pentru a promova reparațiile la nivelul UE.
Nicolae Trofin, Chief Sales Business Partnerships la Flip.ro, un promotor activ al bunurilor electronice recondiționate, a salutat adoptarea directivei:
“Salutăm noua directivă europeană ‘Right to repair’ care cu siguranță va avea un impact pozitiv atunci când va fi implementată în legislația fiecărei țări. La Flip, avem misiunea de a face electronicele recondiționate o opțiune obișnuită, susținând consumatorii să cumpere smart. Astfel, e nevoie ca dispozitivele să dureze mai mult, și să fie mai ușor de reparat, reutilizat.”
Impactul economic și de mediu
Comisia Europeană a indicat că noua legislație ar putea genera 4,8 miliarde EUR în creștere economică și investiții, reducând în același timp consumul de resurse și producția de deșeuri. Aceasta vine ca răspuns la solicitările cetățenilor exprimate în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, vizând consumul sustenabil și combaterea obsolescenței planificate.
Următorii pași
După aprobarea oficială de către Consiliu și publicarea în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea 24 de luni pentru a transpune directiva în legislația națională, marcând un capitol nou în politica de consum și protecția mediului la nivelul Uniunii Europene.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2024/04/service-maintenance-worker-repairing-scaled.jpg17072560Zaharia Cosminhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgZaharia Cosmin2024-04-24 19:35:572024-04-24 19:35:59Schimbare majoră pentru consumatori: Parlamentul European consolidează dreptul la reparare
În 2021 au fost introduse pe piața națională 345,5 mil kg EEE (Echipamente electrice și electronice) și au fost colectate 127,2 mil kg DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice)
În 2022 au fost introduse pe piața națională 326,5 mil kg EEE și au fost colectate 139,9 mil kg DEEE.
Situația DEEE-urilor e mai complicată decât situația ambalajelor, iar reprezentanții producătorilor și OTR-urilor au tot semnalat în ultimii ani că țintele de colectare sunt prea mari și nu pot fi atinse.
În România ținta de colectare separată a DEEE, calculată ca procent din media cantității de echipamente electrice și electronice (EEE) puse pe piață în cei 3 ani anteriori a crescut de la 45% (în 2020) la 65%(începând cu 2021).
Conform statisticilor oficiale (Eurostat), în 2019România avea cea mai slabă rată de colectare a DEEE din Europa, respectiv 3,3 kg/ locuitor.
La fel ca în cazul ambalajelor, România nu a raportat cantitatea de DEEE colectată în anul 2020.
Media anilor 2019-2020-2021 a fost de aproximativ 300 mii tone EEE, ceea ce presupune că în anul 2022 România ar trebui să colecteze aproximativ 195 mii tone de DEEE.
Conform datelor publicate de ANPM, în 2019 s-a atins un grad de colectare a DEEE de 37.6%, cu 10% mai ridicat decât cel publicat de către Eurostat, de 27.3%.
În continuare apar diferențe semnificative (în acest caz e vorba de 10 procente) între raportarea internă și raportarea către Uniunea Europeană fapt ce ridică un semn de întrebare asupra gradului de acuratețe a datelor.
„Teoretic” în cazul bateriilor, situația stă mai bine, ne apropiem ușor-ușor de ținta de colectare de 45% (existentă din 2016)
Din 7,3 mil kg de baterii introduse pe piața națională în 2021 au fost colectate 42,57%.
În schimb, în 2022, din 8 mil kg de baterii introduse pe piața națională au fost colectate 43,42%.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpg00Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2023-02-20 12:05:232023-04-10 18:57:58Evoluția DEEE puse pe piață și colectate în perioada 2019 -2022 în România
Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”
„În 2021 operatorii din București au raportat că au gestionat 780 000 de tone de deșeuri municipale, din acestea 40% fiind încredințate spre valorificare iar 60% spre depozitare.(…)
În ceea ce privește instrumentul economic „plătește pentru cât arunci”, avem Sectorul 2, Sectorul 3 și Sectorul 6 care ne spun că au îndeplinit acest obiectiv. Sectorul 5 ne spune că a prevăzut în contractul de delegare dar nu este implementat.
La obiectivul „Amendarea contractelor de delegare și a regulamentului de salubrizare în vederea introducerii colectării reciclabilelor pe trei fracții”(n. red. din Planul de Gestionare a Deșeurilor din Municipiul București), la nivelul anului 2021 Sectorul 3 ne spune că are implementat un sistem de colectare pe 3 fracții iar Sectorul 6 are de asemenea colectarea pe 3 fracții: umedă, uscată și sticlă. Așa stau lucrurile conform declarațiilor pe care chiar colegii noștri le fac”, a declarat Roxana Șunică, Director executiv, Direcția Servicii Publice, Primăria Municipiului București în cadrul conferinței „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”, organizată de DC News Media Group.
Ecoteca a participat la conferință și am fost surprinși de raportările transmise de reprezentanții sectoarelor 2, 3 și 6.
Ni se par incredibile (ca să nu spunem cel puțin, incomplete sau parțial adevărate) aceste raportări, în condițiile în care:
deși obligativitatea implementării unui sistem de colectare separată pe 4 fracții la nivel național (hârtie, plastic, metal, sticlă) a fost introdusă acum 11 ani, nu este implementat un sistem unitar de colectare separată la nivelul fiecărui bloc și casă din București ci doar PROIECTE PILOT în anumite zone (spre exemplu, sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6,1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat, restul asociațiilor au contracte cu alți operatori – deci sistemul nu a fost implementat la nivelul întregului sector, cum au raportat reprezentanții Sectorului 6)
majoritatea blocurilor dețin încă ghene cu tubulatură funcționale care sabotează orice încercare de a implementa un sistem de colectare separată în aceste locații
clopotele stradale sau containerele îngropate sunt amplasate sporadic și sunt insuficiente raportate la populația Bucureștiului
Trecând peste aceste raportări care ne-au lăsat un gust amar, avem și o veste bună venită din partea Consiliului Județean Ilfov:
„Am aprobat un acord de asociere cu ADI București (n. red. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București) în vederea unui parteneriat și anume construirea unui CMID, unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor, fiind în prezent în analiză și întocmindu-se un studiu de oportunitate în vederea construirii unei stații de sortare și nu în ultimul rând, găsirea unei soluții de eliminare prin depozitare, ca urmare a tratării cantităților de deșeuri rezultate de la populația din București și Ilfov”, a declarat Ștefan Rădulescu, Vicepreședinte, Consiliul Județean Ilfov. Totodată, dl Rădulescu a menționat că în județul Ilfov se lucrează la finanțarea pentru 4 CAV-uri (Centre de Colectare cu Aport Voluntar)
Sursa foto: Ecoteca
Provocări în gestionarea ambalajelor
În cadrul conferinței au participat și OIREP-uri și reprezentanți ai producătorilor care introduc pe piață bunuri ambalate, care au contestat:
prevederea adusă de OUG 125/2022 care modifică OUG 196/2005 privind fondul pentru mediu, respectiv cea privind plata contribuției 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate.Noua prevedere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
Obligativitatea producătorilor de a acoperi eventualele fraude făcute de OIREP-uri, colectori sau reciclatori
Totodată, au semnalat încă o dată că mai sunt necesare clarificări și completări legislative pentru pregătirea și implementarea Sistemului Garanție –Returnare (SGR).
Provocări în gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE)
Valentin Negoiță, Președinte Ecotic, sursa foto: captura Ecoteca
Valentin Negoiță, Președintele Organizației Ecotic (organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor de echipamente electrice și baterii) a amintit câteva dintre provocările sectorului DEEE:
ținta de colectare de 65% nu poate fi atinsă și nu a fost atinsă nici de majoritatea statelor europene
43,1% a fost rata de colectare a DEEE-urilor în 2021
în ciuda eforturilor și campaniilor de conștientizare și colectare derulate de Ecotic, UAT-urile livrează doar 3% din DEEE-urile colectate de Ecotic
principala sursă de colectare pentru Ecotic rămâne în continuare sectorul retail
peste 30% din DEEE-urile generate se pierd în fluxuri paralele: gropi de gunoi, exporturi de fier vechi ș.a.m.d
Alexandra C. Ghenea, Director Executiv Coaliția Pro DEEE, sursa foto: Ecoteca
Alexandra Ghenea, Director Executiv, Coaliția Pro DEEE (organizație care reunește cele mai mari OTR-uri de DEEE din piață – Ecotic, Environ și RLG Group) a precizat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea managementului DEEE-urilor: înființarea unui Clearing Housepentru OTR-urile de DEEE-uri (avem termen pentru înființarea lui până la 5 ianuarie 2023), actualizarea OUG 5/2015 privind DEEE-urile pentru aplicarea prevederilor privind pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice:
„În Franța au fost alocate 410 milioane EUR pentru următorii 6 ani pentru reparații din scheme de EPR (de răspundere extinsă a producătorului), se vor acorda vouchere de 10-45 euro pentru repararea electronicelor și electrocasnicelor, AFM ar putea lua în calcul acest exemplu pentru a adapta Programul Rabla pentru electrocasnice astfel încât să devină „Rabla pentru reparații”, mai ales, în contextul economiei circulare.”
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/11/1-1.jpg4381172Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-11-24 12:27:422022-11-24 14:56:38Ce se raportează în București privind gestionarea deșeurilor versus realitatea din teren
Un studiu realizat de Ecotic, cea mai mare organizație din România de transfer de responsabilitate a producătorilor de echipamente electrice, arată că 10,5% din echipamentele de mici dimensiuni aflate în casele românilor sunt păstrate chiar dacă sunt nefolosite sau stricate.
Studiul a analizat:
care sunt echipamentele electrice mici din casele românilor,
când au fost achiziționate și în ce manieră (noi sau la mâna a doua),
câte dintre acestea sunt funcționale sau nefuncționale și
care este intenția consumatorului în ceea ce privește debarasarea ulterioară.
Sondajul s-a bazat pe un eșantion de 11 echipamente electrice și electronice (EEE) de mici dimensiuni (vezi imaginea de mai jos).
Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic
Dragoș Călugăru, Director General Organizația Ecotic, sursa foto: Ecoteca
Dragoș Călugăru, Director General Organizația Ecotic:
„La nivel național rata de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) este de aproximativ 40%, în ceea ce privește DEEE-urile mici rata de colectare este de 19% (…) nici o țară din Europa nu a reușit să atingă ținta de 65% impusă de UE. (…) Din păcate, se întâmplă frecvent ca deșeurile electrice să fie colectate de colectorii informali de fier vechi, este un fenomen cronic (…) ajung să fie tratate ca fier, eventual se mai recuperează cuprul, de cele mai multe ori sunt vandalizate iar substanțele toxice ajung în natură (…)
O treime din populație nu știe cum să gestioneze deșeurile electronice. 17 000 tone de DEEE-uri se află în „hibernare” în gospodării, doar jumătate dintre acestea sunt funcționale.”
De ce păstrează românii echipamentele electrice uzate de mici dimensiuni?
42% din aceștia își doresc să aibă echipamente de rezervă sau le atribuie o valoarea sentimentală (media europeană este de 68%).
În același timp, 32% nu știu ce trebuie să facă cu ele sau unde ar trebui duse.
Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic
Care sunt obiceiurile de debarasare ale populației?
Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic
O treime din populația României participă activ la conceptul de economie circulară prin alegerea de a da către rude sau a vinde echipamentele funcționale pe care nu le mai utilizează. Această deprindere este destul de populară în România, față de celelalte țări unde acest obicei are o pondere mult mai mică.
Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic
În ceea ce privește obiceiurile de debarasare a deșeurilor de echipamente electrice doar 8,4 % din gospodării s-au debarasat corect, iar 4550 de tone au fost date împreună cu deșeurile menajere, colectorilor informali de fier vechi sau pur și simplu abandonate pe spațiul public. Acest lucru este cauzat de un grad de conștientizare încă scăzut și mai ales de lipsa infrastructurii de colectare. Doar 29% din cetățeni cunosc un punct de colectare deșeuri electrice.
Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic
Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic
Care sunt soluțiile corecte de debarasare?
Schimbul 1 la 1: atunci când achiziționezi un echipament nou poți preda echipamentul similar vechi.
La punctele/centrele de colectare: întâlnim la tot pasul puncte de colectare dedicate deșeurilor electrice, în mod special în magazinele tip retail. Harta cu punctele de colectare ECOTIC este disponibilă pe ecotic.ro/puncte-de-colectare
Preluare de la domiciliu: ECOTIC poate asigura în anumite condiții preluarea echipamentelor voluminoase.
Soluțiile detaliate sunt disponibile pe fiiintara.ecotic.ro sau la 021 9641.
Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic
Găsiți în imaginile de mai jos 2 exemple de puncte de colectare:
punct de colectare pentru deșeuri de echipamente electrice medii și mici aflate în interior (ex. mixer, telefon, fier de călcat, becuri, baterii) și
container aflat în exterior pentru deșeuri de echipamente electrice mari (exemplu: aragaz, mașină de spălat, televizor etc)
Punct de colectare aflat în interior pentru becuri, baterii, electronice mici – Sursa foto: Dedeman
Container exterior pentru colectare deșeuri electronice medii și mari (ex tv, masina de spalat, frigider etc), Sursa foto: Dedeman
ECOTIC (www.ecotic.ro) este prima organizație a producătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electronice (EEE) din România, fondată în anul 2006 și licențiată pentru ECOTIC pentru gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) în numele a aproximativ 700 de producători și importatori afiliați
Lansarea rezultatelor acestui studiu face parte dintr-o serie mai largă de acțiuni dezvoltate de ECOTIC în direcția promovării colectării separate a deșeurilor de echipamente electrice. Cu ocazia Zilei Internaționale a Reciclării Deșeurilor Electrice, în luna octombrie, se desfășoară campanii de colectare în Rădăuți, Giurgiu, Botoșani, Buftea, Popești-Leordeni, Galați, Găești, Chiajna, Reșita, Arad, Cluj Napoca, Iași și Brașov (detaliile sunt disponibile pe www.ecotic.ro). De asemenea, școlile implicate în campaniile ECOTIC vor dezvolta acțiuni dedicate acestei zile. Pentru promovarea reciclării acestor tipuri de deșeuri, ECOTIC a organizat și o vizită a jurnaliștilor la cea mai mare fabrică de reciclare a echipamentelor electrice din S-E Europei, GreenWEEE Buzău.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/10/1.jpg6311201Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-10-17 15:15:022022-10-17 16:42:53Studiu Ecotic: Doar 8,4% din gospodării se debarasează corect de aparatele electrocasnice mici uzate
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Am fost în vizită la fabrica de reciclare Green WEEE International din Buzău, cea mai mare fabrică de reciclare deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) din România și una dintre cele mai importante din Europa Centrală și de Sud Est.
Înființată în 2007, Green WEEE face parte din Green Group, cel mai mare parc din industria reciclării din România. Acesta mai cuprinde încă 6 organizații:
Green Fiber (Buzău) – singurul producător de fibre poliesterice sintetice din România și cel mai mare producător de fibre din Europa, obținute din fulgi PET reciclați 100%
GreenTech (Buzău) – cel mai mare reciclator de plastic PET din Europa și un important producător de fulgi, bandă PET și granule r-PET.
GreenLamp (Buzău) – utilizează cele mai noi tehnologii pentru tratarea și reciclarea echipamentelor de iluminat
GreenGlass (Popești- Leordeni, Ilfov) – una dintre cele mai moderne și eficiente facilități de reciclare a deșeurilor din sticlă din România și Sud-Estul Europei.
Green Resources Management S.A. (București) – organizatie de implementare a răspunderii extinse a producătorului (OIREP) pentru deșeurile de ambalaje
Eltex Recycling (Oradea) – oferă servicii integrate de management al deșeurilor, de la organizarea fluxurilor pentru colectarea deșeurilor din producție, organizarea procesului de colectare până la identificarea soluțiilor de reciclare, tratare și valorificare
În 2017 Green Weee a înființat a doua fabrică în Câmpia Turzii iar în 2021 a început construcția celei de-a treia fabrici de reciclare DEEE. Noua fabrică amplasată în Buzău, pe platforma industrială Frasinu, va fi operațională în luna decembrie a acestui an. La finalizarea proiectului, GreenWEEE va avea peste 325 de angajați în România, iar capacitatea totală de reciclare va crește cu 30%, însumând și operațiunile celorlalte două fabrici existente.
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
DEEE – urile reprezintă fluxul de deșeuri cu cea mai avansată creștere din lume, mai mult de 56,2 milioane de tone fiind generate în piață în fiecare an. Mai puțin de 20% dintre acestea sunt reciclate oficial, restul de 80% ajungând fie la groapa de gunoi, fie în fluxuri informale.
În fabricile din Buzău și Câmpia Turzii, peste 100.000 de tone de echipamente electrice și electronice devin, în fiecare an, sursă de materii prime secundare.
În cadrul fabricilor sunt recuperate peste 98% din materiale, contribuind la conservarea resurselor naturale și promovarea economiei circulare. Deșeurile electronice devin din ce în ce mai valoroase, fiind utilizate drept materie primă secundară la fabricarea de noi produse.
Marius Costache, General Manager Green WEEE, Sursa foto: Linked in
Marius Costache, General Manager Green WEEE:
„Dintr-o tonă de minereu de cupru scoți 0,5% materie primă, în jur de 5kg de cupru, (…) cu investiții semnificative și un impact uriaș asupra mediului în timp ce cablurile conțin 10% cupru (…) dintr-o tonă de cabluri se recuperează 100 kg de cupru. (…)
În telefoanele mobile se regăsesc în jur de 70 de elemente din tabelul lui Mendeleev care pot fi recuperate, (…)
Din 2001 până în prezent Green Group a investit peste 250 milioane de euro în industria de reciclare, atât în România cât și în alte 2 țări din Europa (Lituania și Slovacia) unde mai deține 2 fabrici de reciclare (n. red. similare ca activitate cu GreenTech).”
Ce categorii de DEEE-uri sunt reciclate în cadrul GREEN WEEE
aparate de uz casnic mari (frigidere, congelatoare, mașini de spălat, aragazuri)
aparate de uz casnic de mici dimensiuni (aspiratoare, fiare de călcat, filtre de cafea, cântare etc)
echipamente informatice și de telecomunicații (calculatoare, imprimante, telefoane, faxuri)
echipamente de larg consum (televizoare, aparate radio, camere foto și video)
jucării, echipamente sportive și de agrement (mașinuțe electrice, jocuri video, console)
unelte electrice și electronice (ferăstraie, echipamente de strunjit, frezat, șlefuit)
instrumente de supraveghere și control (detectoare de fum, termostate, aparate de măsurat)
dispozitive medicale (echipamente de dializă)
distributoare automate (de băuturi, alimente, bani)
cabluri
baterii și acumulatoare
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Cum sunt reciclate DEEE-urile în cadrul Green WEEE
COLECTARE
Majoritatea DEEE-urile care sunt predate în cadrul punctelor de colectare autorizate din magazine (ex. retailerii de echipamente electrice și electronice) sau colectate de la populație/organizații prin serviciile oferite de Primării, firme de salubrizare sau colectori privați (autorizați pentru colectarea DEEE) sunt transportate la fabrica de reciclare Green WEEE.
Din păcate, se întâmplă frecvent ca deșeurile să fie predate unor colectori neautorizați sau să fie aruncate împreună cu deșeurile menajere, iar în acest caz fie ajung să fie tratate ca deșeuri de fier (și se pierd astfel, componente importante ca aur, argint, cupru, etc și totodată prin tratarea necorespunzătoare, sunt eliminate în natură componente toxice ca mercur, freon), fie ajung la gropile de gunoi.
Pentru a fi siguri că DEEE-urile ajung la fabrica de reciclare vă recomadăm să le predați doar la punctele autorizate din magazinele de profil, să întrebați reprezentanții Primăriei sau firmei de salubrizare din zona dvs, dacă oferă serviciul de preluare DEEE și dacă nu oferă acest serviciu, să vă recomande cel mai apropiat punct de colectare.
Green WEEE oferă și serviciul de colectare DEEE. Găsiți mai multe informații aici.
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
2. SORTARE
În momentul în care ajung la fabrica de reciclare Green WEEE, deșeurile sunt sortate pe categorii (ex. mașini de spălat, frigidere, baterii și acumulatori, cabluri, electronice mici, televizoare etc) și sunt depozitate în containere separate/pe platforme diferite înainte de a fi preluate pe benzile de dezasamblare și tratare.
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
3. TRATARE ȘI RECICLARE
În funcție de categoria din care fac parte deșeurile, acestea sunt urcate pe diferite linii de dezasamblare și tratare de unde rezultă mai multe categorii de materii prime secundare care pot fi transportate ulterior către topitorii sau producători din diverse industrii:
cupru: granule și fire din prelucrarea cablurilor, piese din cupru, părți din cabluri de cupru
aluminiu: granule de aluminiu rezultate din procesarea cablurilor, aluminiu mărunțit din frigidere, mașini de spălat, din diverse DEEE-uri
fier mărunțit din frigidere, din diverse DEEE-uri
fracții de materiale neferoase reprezentând soclul lămpilor
plăci de circuite imprimate, mărunțite din DEEE – conțin cupru și metale prețioase (aur, argint, paladiu)
radiatoare (conțin cupru, aluminiu și fier)
material mix din DEEE – conține cupru și metale prețioase (aur, argint, paladiu)
motoare electrice
diverse tipuri de plastic mărunțit (ABS, Polipropilenă -PP, PVC, Polietilenă – PE etc)
sticlă din DEEE, sticlă din lămpi
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – granule de cupru rezultate din procesarea cablurilor electrice
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – plăci de circuite mărunțite din DEEE conțin cupru și metale prețioase (aur, argint, paladiu)
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – aluminiu mărunțit din diverse DEEE-uri
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – materii prime secundare rezultate din diverse categorii de DEEE-uri
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – sticlă rezultată din DEEE-uri
Deșeurile periculoase ca mercurul, freonul sunt recuperate în fluxul de reciclare și transportate către stațiile care asigură stocarea acestora.
Mai multe informații despre materiile prime secundare obținute în cadrul Green WEEE găsiți în broșura de pe site – aici.
Mai multe detalii despre modalitatea de reciclare a DEEE-urilor în cadrul Green WEEE găsiți în filmulețul de pe youtube – aici.
Mulțumim Green Weee pentru găzduire și Ecotic pentru organizarea vizitei!
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/10/310693222_8835154326498471_8876311371565328896_n.jpg11231738Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-10-14 11:34:012022-10-14 22:40:14Vizită Ecoteca – Cum sunt reciclate deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) în cadrul fabricii Green WEEE din Buzău
Potrivit Eurostat, în 2018, sectorul reparațiilor computerelor și al bunurilor personale și de uz casnic a reprezentat 0,3 % din totalul locurilor de muncă din UE și 0,8 % din numărul total de întreprinderi din UE.
În 2019, au fost generate la nivel mondial generat 53,6 milioane de tone de deșeuri electronice, echivalentul greutății a 350 de nave de croazieră. Între timp, doar 15-20% din DEEE sunt reciclate.
Dacă la nivel european, centrele de reparații EEE (echipamente electrice și electronice) și repair cafe-urile (locuri publice unde cetățenii se întâlnesc să repare diverse produse din locuință) se dezvoltă din ce în ce mai repede (găsiti cateva exemple aici Alelyckan Recycling Park in Gothenburg, Suedia , RECOSI – o franciză socială în reutilizarea EEE – prezentă în Irlanda, SUA, UK, Slovenia), în România astfel de inițiative sunt puține și se străduiesc cu greu să supraviețuiască. (vezi programul Educlick dezvoltat de Asociația Ateliere fără Frontiere, ETI PC – proiecte de colectare echipamente IT, de reparații și donații către instituții de învățământ și persoane defavorizate).
Care sunt principalele provocări în gestionarea unui centru de reparații EEE
Sursa foto: Linked in
Alex Laibăr, director executiv Coaliția pentru Economie Circulară – CERC și fost fundraising manager Ateliere fără Frontiere ne-a explicat care sunt principalele provocări în gestionarea unui astfel de centru: „începând cu gradul de reparabilitate al echipamentului – dacă acesta a fost proiectat să poată fi reparat sau dimpotrivă, a fost proiectat să își încheie ciclul de viață cât mai rapid, continuând cu disponibilitatea pieselor de schimb și prețul acestora – care poate fi prohibitiv în mod intenționat, ca să descurajeze repararea și să forțeze o nouă achiziție.
Lipsa schemelor de reparare conținute în manualele tehnice poate de asemenea să îngreuneze acest proces. Cel mai important aspect dintre cele de mai sus este gradul de reparabilitate care este determinat de designul produsului. Dacă acesta a trecut printr-un proces de ecodesign, care a exclus din start obsolescența programată, există șanse mari ca el să poată fi reparat, reutilizat, refolosit sau remanufacturat cu costuri accesibile și folosind tehnologii normale la care are acces orice atelier specializat.
Bineînțeles că există și aspecte de eficiență economică într-o astfel de afacere care se adresează pe de o parte unei piețe sociale, prin prețuri mai accesibile si pe de alta parte unei piețe verzi, a consumatorului educat, care alege să plătească un preț corect pentru un echipament recondiționat care beneficiază de o garanție anume si a cărui folosință este predictibilă în timp.”
Ce măsuri legislative sau de altă natură sunt necesare pentru stimula deschiderea mai multor centre de reparații EEE la nivel național
Avem nevoie de transpunerea de urgență a standardului „SR EN 50614:2020 – Cerințe privind pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice”, elaborat de ASRO cu sprijinul Coaliției pentru Economia Circulară – CERC și al Asociației ECOTIC, într-un document legislativ care să conțină si norme de aplicare, astfel încât să putem da un impuls dezvoltării acestor centre de reparații la nivel național, prin oferirea unui cadru legal complet, care va duce la crearea de noi locuri de muncă, apariția de noi afaceri circulare și chiar sociale, reducerea cantității de deșeuri și a emisiilor de carbon.
Standardul se aplică proceselor referitoare la pregătirea pentru reutilizarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, susține încurajarea reutilizării deșeurilor electrice și electronice așa cum se specifică în Directiva DEEE (2012/19/UE) și creează toate premisele unui cadru care să garanteze consumatorilor și altor părți interesate securitatea echipamentelor și calitatea pregătirii acestora pentru o nouă viață. Mai este nevoie de foarte puțin pentru a face foarte mult, pentru mediu și societate!, a mai subliniat Alex Laibăr.
Vă reamintim că standardul SR EN 50614:2020 a fost aprobat „teoretic”- prin Ordinul nr. 417/2021 pentru aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standardele europene din domeniul tratării, inclusiv valorificării, reciclării şi pregătirii pentru reutilizare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice dar ordinul menționat cuprinde doar lista celor 16 standarde din domeniul valorificării și reutilizării DEEE, nu conține detaliile tehnice și alte informații necesare pentru implementarea acestor standarde.
Right to Repair – „dreptul la reparații” trebuie să acopere proiectarea de produse de lungă durată care pot fi reparate, precum și o etichetare mai complexă și drepturi de garanție extinse
regulamentul propus privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile (ESPR)
strategia UE pentru textile sustenabile și circulare
revizuirea Regulamentului privind produsele pentru construcții
propunere legislativă de consolidare a rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi
Noile propuneri fac parte din Pactul verde european și au scopul de a asigura faptul că produsele sustenabile devin normă în UE, că sunt stimulate modelele de afaceri circulare iar consumatorii au legitimitate să se implice mai mult în cadrul tranziției catre economia circulară.
Ulterior, pentru a sprijini aceste măsuri, Parlamentul a adoptat la începutul lunii apriliea acestui an, cererile pentru o viitoare propunere a Comisiei Europene privind dreptul la reparație, planificată mai târziu în 2022.
Membrii Parlamentului au convenit că un drept efectiv la reparare ar trebui să abordeze ciclul de viață al unui produs și să ia în considerare:
designul produsului,
producția etică,
standardizarea
informarea consumatorilor, inclusiv etichetarea privind reparabilitatea
achizițiile publice. Ar trebui să încurajeze o utilizare mai eficientă a resurselor, să reducă deșeurile și să încurajeze o utilizare extinsă a produselor.
Parlamentul a promovat dreptul consumatorilor la repararea produselor, de peste un deceniu și a adoptat două rezoluții care conțin o serie de propuneri concrete pentru a face reparațiile sistematice, eficiente din punct de vedere al costurilor și atractive.
Dreptul la reparații reprezintă un pas cheie în realizarea planurilor de economie circulară în cadrul Pactului ecologic european. Comisia a anunțat că va depune o propunere de modificare a Directivei privind vânzarea de bunuri și că ia în considerare o propunere legislativă separată privind dreptul la reparație, în trimestrul al treilea din 2022.
Ce ar trebui să includă o viitoare lege privind „dreptul la reparare”?
stimulente pentru consumatori să aleagă repararea în locul înlocuirii, cum ar fi garanții extinse sau primirea unui dispozitiv de înlocuire pe durata unei reparații;
reguli armonizate pentru informarea consumatorilor la punctul de vânzare, inclusiv „scoruri de reparații”, durata de viață estimată, piese de schimb, servicii de reparații și disponibilitatea actualizărilor software;
posibilă etichetare inteligentă, cum ar fi coduri QR sau pașapoarte digitale pentru produse;
posibil mecanism comun de răspundere producător-vânzător pentru neconformitatea produselor;
cerințele de durabilitate și reparații incluse într-o viitoare directivă de proiectare ecologică
În ceea ce privește dispozitivele digitale, parlamentarii susțin că actualizările de software ar trebui să fie reversibile și să nu conducă la scăderea performanței, de exemplu, a smartphone-urilor. Acestea ar trebui să fie disponibile pentru o perioadă minimă de timp, iar consumatorii ar trebui să fie pe deplin informați în momentul achiziției despre disponibilitatea actualizărilor.
Practicile care constrâng în mod nejustificat dreptul de a repara sau duc la deteriorare programată ar putea fi considerate „practici comerciale neloiale” și interzise de legislația UE.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/Reparatii-EEE.jpg7201142Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-05-02 08:00:542022-05-02 20:13:45De ce nu avem mai multe centre de reparații echipamente electrice și electronice (EEE) în România – provocări și soluții
Sursa foto: Ecoteca – platformă colectare DEEE din România
În 2015 era transpusă în România cu un an întârziere, Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice –Directiva 19/2012 prinOUG 5/2015.
La 7 ani de la adoptarea OUG 5/2015 încă mai sunt numeroase nereguli privind gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE).
Cum sunt colectate și reciclate DEEE-urile în România
În continuare sunt foarte puține puncte de colectare DEEE implementate de autoritățile publice locale. Campanii de colectare se organizează sporadic și doar în anumite zone. Unele firme de salubrizare asigură la cerere colectarea deșeurilor electronice de la domiciliu dar acest serviciu nu este foarte cunoscut la nivelul populației și, desigur, nu există nicăieri date disponibile pentru a vedea ce cantități se colectează.
Un aspect important – populația nu este suficient informată cu privire la substanțele periculoase pe care le conțin deșeurile electronice, la riscurile de mediu și de sănătate publică la care suntem supuși în momentul în care deșeurile electronice sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere.
Majoritatea retailerilor de produse electronice și electrocasnice au organizat puncte de colectare în incinta magazinelor pentru deșeurile de baterii, becuri și corpuri de iluminat, electronice mari și mici. O parte dintre ei oferă și posibilitatea returnării anumitor deșeuri electronice prin programul buy-back sau în timpul campaniilor „Rabla pentru electrocasnice”.
Totodată, aceștia organizează sporadic campanii de colectare în parteneriat cu ONG-uri sau asociații colective de transfer de responsabilitate a producătorilor în instituții de învățământ sau campanii de colectare la domiciliu.
Printre puținele inițiative de recondiționare și donare a echipamentelor electrice către instituțiile de învățământ și persoane defavorizate se numără Asociația Ateliere fără Frontiere, ETIC PC.
Deșeurile colectate în cadrul magazinelor/campaniilor ajung în general fie la fabricile de reciclare Green WEEE din Buzău (înființată în 2009) și din Câmpia Turzii – deschisă în 2017 (care au o capacitate de tratare DEEE de 100 000 tone/an), fie sunt exportate către fabricile de reciclare din străinătate.
În decembrie 2021, reprezentanții companiei au anunțat că urmează să construiască a treia fabrică de reciclare DEEE în Buzău iar capacitatea sa totală de reciclare va crește cu 30%.
Așa cum e cazul și altor categorii de deșeuri generate în țara noastră, instalațiile de reciclare sunt implementate respectând standardele europene însă, infrastructura de colectare este insuficientă și nu acoperă capacitatea de reciclare.
Punctele de colectare organizate de retaileri nu sunt suficiente, sunt necesare mai multe puncte publice de colectare care ar trebui asigurate de autoritățile publice locale în parteneriat cu firmele de salubrizare și alți colectori care asigură colectarea deșeurilor generate de populație; în lipsa acestor puncte de colectare, mare parte din deșeurile electronice sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere; deșeurile de dimensiuni mici ajung în depozitele de deșeuri, altele ajung prin intermediul colectorilor informali fie la centrele de colectare fier vechi unde o parte din componente sunt distruse pentru recuperarea fierului, fie sunt arse ilegal iar resturile nemetalice sunt abandonate în natură (provocând pagube semnificative mediului înconjurător, sănătății populației și nu în ultimul rând, prejudicii economice, pierzându-se componente valoroase care nu mai pot fi recuperate în urma incinerării).
Cum poate fi îmbunătățit sistemul de gestionare a deșeurilor electronice
Conform art. 115 alin. 7 din Constituția României, Parlamentul trebuia să aprobe OUG 5/2015 prin lege. Cu toate acestea, Proiectul de Lege pentru aprobarea OUG 5/2015 (PL-x nr. 451/2015) se află în dezbatere, de mai bine de 7 ani, aflându-se în acest moment în camera decizională, cea a Deputaților.
înființarea punctelor de colectare separată cu aport voluntar care au fost prevăzute de actele normative – acestea ar contribui semnificativ la atingerea țintelor de colectare;
măsuri de control pentru evaluarea implementării obligațiilor de colectare ale unităților administrativ-teritoriale (UAT);
înființarea unui Clearing House, o organizație centrală, privată, declarată de interes public, care să asigure împărțirea responsabilităților între organizațiile de transfer de responsabilitate, obiectiv asumat de către țara noastră prin Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, ce trebuia atins încă din anul 2018.
transparentizarea procesului, de la colectare la reciclare/valorificare, prin măsuri precum: prevenirea tratării necorespunzătoare prin stabilirea și aplicarea de obligații mai stricte, precum obligativitatea prezentării actelor de proveniență de la colectori autorizați, implementarea măsurilor de trasabilitate a DEEE, efectuarea și evidențierea, într-o manieră compatibilă cu libera concurență, a unui calcul transparent al costurilor gestionării DEEE, așa-numitul „timbru verde”.
În 2020, ECOTIC şi Coaliţia pentru Economie Circulară (CERC) au făcut paşi temeinici în promovarea reparării și reutilizării echipamentelor electrice şi electronice prin susţinerea şi sprijinirea tehnică a Organismului Naţional de Standardizare din România (ASRO) în vederea transpunerii în limba română a standardului internaţional de reparare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice – EN 50614: 2020. Acest standard se aplică proceselor referitoare la pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice şi electronice (EEE) uzate şi oferă un cadru care să garanteze consumatorilor calitatea şi siguranţa EEE recondiţionate.
Ținte de colectare versus statistici
Cu o rată anuală de creștere de 2%, deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) se numără printre fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere, după ce au urcat la 12 milioane de tone în 2020, la nivel european, conform estimărilor.
Acest flux de deșeuri conține un amestec complex de materiale, inclusiv cu conținut periculos, care necesită un management specific pentru a evita daune majore asupra mediului și sănătății. De asemenea, deșeurile electrice conțin materii prime de mare valoare, unele chiar critice. Câteva dintre ele pot fi văzute :
Sursa foto: elements
De exemplu, aproximativ 10% din aurul din întreaga lume este folosit pentru a produce electronice moderne.
Aruncarea materialelor din DEEE se traduce, de asemenea, în pierderi financiare semnificative pentru economia europeană. Se estimează că veniturile totale potențiale din reciclarea DEEE în UE s-ar putea ridica la 2,15–3,67 miliarde EUR (2020).
Ținta de colectare europeană stabilită la 45% pentru anul de referință 2016 a crescut la 65% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani începând cu anul de referință 2019. Însă, conform derogării prevăzute la articolul 7 punctul 3 din directiva DEEE, România a decis să amâne atingerea obiectivului de colectare până la 14 august 2021.
Astfel, în România ținta de colectare separată a DEEE, calculată ca procent din media cantității de echipamente electronice și electrocasnice (EEE) puse pe piață în cei 3 ani anteriori a crescut de la 45% (în 2020, cu o țintă națională de 118,330 tone, din care s-au colectat 92 mii tone, adică cca 35%), la 65%(în 2021, cu o țintă de colectare de aproximativ 195 mii tone de DEEE, din care s-au colectat conform datelor preliminare menționate la începutul lui decembrie într-o aproximativ 100 mii tone, adică cca 33%). Cu alte cuvinte, în 2021 ținta de colectare existentă la nivel național s-a îndeplinit numai pe jumătate.
Sursa foto: ANPM/Green-report
Din 2011 până în 2018, cantitatea de EEE introdusă pe piața din UE a evoluat de la 7,6 milioane de tone, în 2011, la 8,7 milioane de tone, în 2018. Conform statisticilor oficiale (Eurostat), în 2019România avea cea mai slabă rată de colectare a DEEE din Europa, respectiv 3,3 kg/ locuitor, penultima fiind Cipru cu 3,8 kg/locuitor, iar media UE era de 10 kg/locuitor. La polul opus se află țări precum Norvegia, cu 19,2 kg colectate pe locuitor sau Suedia cu 15,1kg/locuitor.
În 2019, trei state membre au atins obiectivul de 65 %stabilit pentru colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (Bulgaria, Croația, Polonia). 18 dintre statele membre UE au depășit rata de colectare de 45 %, aplicabilă până în anul de referință 2018.
Pentru România, ținta de colectare a fost de aproape 105 mii tone în 2019 și de aproximativ 118 mii tone în 2020. Gradul total de atingere al țintei, în 2019, a fost de 82,5% (la o țintă de colectare DEEE de 45% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani).
Media anilor 2019-2020-2021 a fost de aproximativ 300 mii tone EEE, ceea ce presupune că în anul 2022 România ar trebui să colecteze aproximativ 195 mii tone de DEEE.
Conform datelor publicate de ANPM, în 2019 s-a atins un grad de colectare a DEEE de 37.6%, cu 10% mai ridicat decât cel publicat de către Eurostat, de 27.3%.
In continuare apar diferențe semnificative (în acez caz e vorba de 10 procente) între raportarea internă și raportarea către Uniunea Europeană fapt ce ridică un semn de întrebare asupra gradului de acuratețe a datelor.
Bune practici europene privind gestionarea deșeurilor electronice – prevenire, reutilizare, reparare, reciclare- sustenabilitate
De la produse mult mai prietenoase cu mediul caFairphone – telefonul mobil circular, căștile Gerrard Street, la campanii/programe desfășurate de autoritățile publice în parteneriat cu organizațiile private, pentru colectare în vederea reciclării sau pentru suținerea unor programe extensive de reparare și reutilizare, în Europa sunt implementate numeroase bune practici de gestionare a DEEE care pot fi adoptate și în țara noastră.
=> programe de reutilizare DEEE
Reutilizarea DEEE este mai ecologică decât reciclarea, economisind 1,14 tone de CO2 pe tonă, comparativ cu 0,85 tone și are un potențial semnificativ de creare de locuri de muncă. Pregătirea pentru reutilizarea DEEE creează între 60 și 140 de locuri de muncă la 1.000 de tone. Mai multe informații și date de la întreprinderile sociale care creează locuri de muncă în sectorul utilizării găsiți aici.
Franța: cota de 5% din taxa EPR (Răspunderea Extinsă a producătorului) asigurată de stat pentru organizațiile care implementează programe de reutilizare DEEE.
Valonia (Belgia):2% din DEEE sunt pregătite pentru reutilizare începând cu ianuarie 2020, acoperind șase categorii de DEEE
proiectul 2Life implementat de RREUSE (o rețea internațională non-profit care sprijină dezvoltarea întreprinderilor sociale în economia circulară – formată din 31 de membri din 29 de țări) cu sprijinul Interreg Europe a testat și implementat câteva bune practici:
Donarea de obiecte în condiții bune care nu mai sunt necesare proprietarilor pentru a fi vândute în magazine second hand, realizând contractarea temporară a persoanelor în risc de excludere (regiunea Asturias din Spania)
RapacinOnline: reutilizarea calculatoarelor de către elevii cu puține resurse (Gijon, Spania) – Proiectul constă în crearea unei rețele formată din administrația publică, companii municipale, școli, organizații nonprofit și familii. Cetățenii care au echipamente informatice în stare bună de funcționare, dar care au fost înlocuite cu alte echipamente mai moderne și mai actuale, le pot dona la anumite puncte de colectare, de unde sunt preluate, recondiționate și donate mai departe către elevii defavorizați. Un astfel de proiect similar este desfășurat în București de Asociația Ateliere fără frontiere, diferența față de proiectul din Spania constă în faptul că autoritățile noastre publice locale nu sunt interesate să se implice în dezvoltarea și extinderea acestui proiect și în alte orașe din țară.
Macerata Trashware(orașul Macerata, Italia): recuperarea computerelor vechi – Conform legii italiene, echipamentul informatic după cinci ani de la cumpărare are valoare de inventar zero. Administrațiile de stat trebuie să încerce să le vândă, însă dacă nu se găsește un cumpărător, acestea pot fi donate școlilor sau asociațiilor care le solicită.
=> Campanii de conștientizare pentru repararea DEEE-urilor
E-waste Race (Olanda) este o competiție între școli, unde copiii obțin puncte pentru colectarea și repararea micilor dispozitive electrice în centrele de tip „Repair Cafe” și pentru desfășurarea de campanii pe această temă în cartierele lor. Inițiativa a colectat și trimis spre reciclare peste două milioane de dispozitive din 2014, cu o medie de 14.000 kg pe cursă.
În această campanie elevii nu sunt încurajați doar să repare obiectele ci și să devină niște mici „manageri de campanii”, să găsească soluții potrivite specificului cartierelor în care locuiesc pentru promovarea campaniei și creșterea gradului de colectare
Introducerea criteriilor de achiziții verzi în gestionarea DEEE în Malta s-a bazat pe rezultatele unui studiu LCA și au avut ca scop asigurarea managementului durabil al DEEE, reducerea emisiilor legate de colectarea deșeurilor și îmbunătățirea performanței de mediu a întregului lanț DEEE. Includerea criteriilor ecologice în licitații a condus la reducerea emisiilor de transport și la creșterea gradului de colectare a DEEE.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/03/Green-WEEE-_-Ecoteca-modif.jpg7101463Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-04-28 09:00:382022-04-28 13:22:21Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România
Potrivit unui raport publicat recent de Agentia de Protectie a Mediului din Statele Unite, rata medie de reciclare in 2013 a atins 34.3%, apropiindu-se de media europeana de 43%.
Statele Unite au generat 254.11 milioane de tone deseuri municipale solide in 2013 dintre care 87.18 milioane tone au fost recuperate prin compostare si reciclare.
Procentul de deseuri municipale solide generat in 2013 comparativ cu 2012 a crescut cu 1.22%; in medie, in 2013 un american a produs 1,8 kg de deseuri municipale/zi.
Ratele de reciclarepentru principalele categorii de deseuri municipale in 2013 • hartie si carton – 63.3 % • sticla – 27.3 % • plastic – 9,2%
Tonul raportului EPA (Environmental Protection Agency) arata o abordare „proaspata” asupra modului de gestionare a materialelor durabile, care are in vedere o mai buna utilizare a materialelor dincolo de ratele de recuperare si eliminare.
Titlul raportului din 2013 nu este ales tocmai intamplator. „Managementul materialelor durabile” sugereaza faptul ca EPA gandeste „dincolo de deseuri”, referindu-se la utilizarea si reutilizarea materialelor in modul cel mai productiv si sustenabil pe toata durata de viata. Anul trecut raport ul s-a numit „Generarea, reciclarea si eliminarea deseurilor municipale solide in SUA”.
Rata de recuperare a DEEE – 40%
In privinta ratei de recuperare pentru deseurile electrice, Statele Unite au atins in 2013 un procent de 40.4%, inregistrand o crestere de la 30.6% in 2012. In 2013, fluxul de deseuri municipale solide a inclus 3.14 milioane tone de DEEE, dintre care 1.27 milioane tone au fost recuperate.
Nu este insa clar daca aceasta crestere de 10 procente se datoreaza unei cresteri reale a cantitatilor reciclate sau este rezultatul imbunatatirii datelor colectate.
Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2016/10/DSCN1349-Copy.jpg600943Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-06-23 12:07:382022-03-18 17:57:04Rata de reciclare in SUA a ajuns la 34.3%
De ani de zile tot auzim ca România, una dintre cele mai sărace ţări ale Europei stă de departe, cel mai prost la reutilizarea resurselor.
Vecinii noştri, bulgarii şi maghiarii, au o rată de reciclare de 6 ori mai mare decât noi, arată datele Comisiei Europene.
Raul Pop, manager de programe in Ecoteca a fost invitat vineri in cadrul emisiunii Business Club (Digi 24), pentru a discuta despre problemele care plaseaza Romania de ani buni la coada Europei in ceea ce priveste managementul deseurilor:
„Romania are probleme mari pe partea de reciclare si de asemenea are niste avantaje pe care nu le realizeaza din cauza asta. Spuneati in reportaj ca este vorba de materie prima care nu se recupereaza, este vorba de consum de energie, este vorba de locuri de munca, este vorba de bani, este vorba de sanatate publica s.a.m.d. Problema deseurilor nu este simpla, nimeni nu spune ca se poate rezolva peste noapte si intr-un mod facil. Si asta ne dovedeste insasi faptul ca exista atata legislatie, toata aliniata in directia potrivita dar care se aplica foarte slab la nivel de teritoriu.”
„Avem legi, avem penalizari, avem amenzi si ele nu se incaseaza, fie ca nu se aplica, fie ca nu se incaseaza efectiv (…) Contactul cetateanului cu deseul se transforma intr-o sarcina pentru primarie, care trebuie mai departe s-o indeplineasca cu ajutorul firmei de salubritate. Acest lucru nu se intampla dupa cum ne arata cifrele si problema este acolo. Nu se poate rezolva din cabinetul unui ministru din Bucuresti”.(…)
Pierderi anuale intre 1 miliard si 2 miliarde de euro
„Estimarile sunt undeva intre 1 miliard si 2 miliarde de euro pe an pierderi financiare datorate faptului ca aceste resurse in loc sa genereze o activitate economica si o materie prima in final ajung intr-o groapa de gunoi si genereaza poluare.(…) Avem o problema majora pe raportari. Nu se pot verifica iar cei care le raporteaza nu au nici un fel de interes sa raporteze cat mai jos, dimpotriva”, explica Raul Pop.
„Exista de un an si ceva in functiune la Ministerul Mediului, mai precis la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului un sistem de raportare national care este inca in faza de maturizare, are inca scapari, dar este pe calea potrivita. Este acel sistem de raportare care ne poate permite sa vedem foarte rapid, respectiv organul de control sa vada foarte rapid care dintre primarii nu-si face treaba, care valorificator raporteaza diferit fata de colectorii care spun ca i-au dus deseuri pentru valorificare pentru a se vedea automat unde sunt discrepante in sistem si ca sa se poata face reglaje in timp real. Asta este un pas extrem de important.(…)
Al doilea pas foarte important este acel „pay as you throw”, adica plateste proportional cu ceea ce arunci la gunoi, pe care l-am vazut in functiune in alte tari (…)”.
Cantitati semnificative de aur si argint aruncate la gunoi
În vreme ce electronicele vechi zac în gropi de gunoi, vest-europenii câştigă bani din ele. Cu o strategie de colectare bine pusă la punct, nemţii, francezii şi suedezii reuşesc să recupereze dintr-o sută de mii de aparate mai bine de două kilograme de aur. Datele Uniunii Europene arată că pe lângă aur se mai pot extrage alte 25 de kilograme de argint şi aproape o tonă de cupru din 100 de mii de electronice vechi.
România însă colectează mai puţin de un kilogram de componente pe cap de locuitor, de aproape 30 de ori mai puţin decât Suedia. Pe lângă deşeurile electronice, mai risipim şi plasticul, hârtia, aluminiul, sticla si alte deseuri reciclabile.
Gunoiul în sine poate fi o sursă importantă de energie. Din resturile alimentare, la rampa de gunoi se poate face energie din biomasă şi biogaz, dar în România această resursă este practic nevalorificată deși 10% din mâncarea cumpărată în ţară ajunge la gunoi…
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/06/Raul-burtiera-1-.bmp7681366Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-06-02 13:24:072022-03-18 18:11:50Românii aruncă miliarde de euro la gunoi
Anual, până la 90% din deșeurile electronice din lume, cu o valoare estimată la aproape 19 miliarde de dolari, se tranzacționează ilegal sau sunt aruncate la gropile de gunoi, potrivit unui raport realizat Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).
Potrivit raportului, din cele 41 de milioane de tone de deșeuri electronice generate la nivel mondial o componenta semnificativa o reprezinta calculatoarele și telefoanele inteligente uzate, iar pentru 2017 se estimează că această cantitate va depăși 50 de milioane de tone.
Deși exportarea deșeurilor periculoase din statele membre ale Uniunii Europene și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este interzisa, mii de tone de deșeuri electronice sunt declarate în mod fals bunuri second-hand și sunt exportate în țările în curs de dezvoltare. Aceste exporturi includ baterii, declarate ca plastic sau fier vechi mix, precum și tuburi și monitoare de calculatoare, declarate ca deșeuri metalice.
Multe țări asiatice și africane, cum ar fi Ghana, Nigeria, China, Pakistan, India și Vietnam, au fost transformate în hub-uri pentru deșeurile ilegale, care ocolesc piața mondială a reciclării legitime, estimată la 410 miliarde de dolari anual.
UNEP avertizează că volumele tot mai mari de deșeuri electronice, deșeuri municipale, deșeuri alimentare, produse chimice scoase din uz și pesticide contrafăcute au un impact deosebit asupra mediului înconjurător și economiei. De asemenea, metodele de evitare a pieței de reciclare cauzează pierderi semnificative resurselor de metale rare, cupru și aur.
UNEP recomandă tuturor țărilor să-și consolideze legislația națională și să diversifice metodele de recuperare a metalelor prețioase și a altor resurse blocate în interiorul produselor electronice.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/05/7ba40aaf-6238-4b85-a035-86085ae645c8-2060x1236.jpeg384640Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-05-19 07:33:102022-03-18 18:12:44Până la 90% din deșeurile electronice generate la nivel mondial sunt aruncate anual la gropile de gunoi
Vineri, 9 mai am avut ocazia sa vizitam fabricile de reciclare Green Group Buzau.
In „mini-excursia” noastra am cooptat 32 de studenti si profesori de la Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) si Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.
Un „maraton” prin 5 fabrici de reciclare
1. Vizita noastra a inceput cu GreenWEEE International cea mai mare fabrica integrata de tratare a deseurilor provenite din echipamente electrice si electronice (DEEE) din Romania si una dintre cele mai mari din Europa. Green WEEE are o capacitate de procesare de 50 000 tone/an, utilizand 5 linii de tratare si o linie de dezasamblare. Aici am vazut cum sunt tratate aparatele frigorifice si de aer conditionat, electrocasnicele de mici si mari dimensiuni, echipamentele IT si de telecomunicatii, placile de circuite imprimate, cablurile si conductorii, tuburile catodice din monitoare si televizoare, bateriile portabile. Mai multe informatii despre modul de tratare al acestor deseuri gasiti aici.
Locatie foto: GreenLamp
2. A urmat vizita la Fabrica GreenLamp, singura unitate de tratare a deseurilor de echipamente de iluminat uzate din Romania. Fabrica are o capacitate de tratare de 3600 t/an, in cadrul acesteia fiind valorificate aparate de iluminat pentru lampi fluorescente, lampi fluorescente drepte, lampi fluorescente compacte, lampi cu vapori de sodiu la joasa presiune s.a.
3. Cea de-a treia fabrica vizitata a fost GreenTech, unul dintre cei mai importanti reciclatori de mase plastice din sud-estul Europei si totodata pionierul reciclarii deseurilor din plastic in Romania. Societatea deschisa in 2002, a fost prima fabrica infiintata de Green Group; ea detine in prezent instalatii de reciclare in Romania la Buzau si Iasi dar si in tarile vecine: Macedonia, Serbia, si Grecia.
Locatie foto: GreenTech
In cadrul fabricii sunt prelucrate deseuri de tip PET si transformate in fulgi de inalta puritate sau granule rPET; acestea sunt folosite ulterior in productia de fibre poliesterice, de ambalaje, de banda si folii PET.
Un aspect de retinut – Aproximativ 27 de miliarde de PET-uri sunt reciclate lunar in cadrul fabricii Greentech (peste 300 de miliarde de sticle anual)!
4. Vizita a continuat cu fabrica de reciclare GreenFiber International singurul producator de fibra sintetica poliesterica si banda PET din Romania; acesta detine unitati de productie la Buzau si Iasi.
Granule rPET
Aici am avut ocazia sa vedem cum sunt transformati fulgii PET (rezultati in cadrul procesului de reciclare din fabrica Green Tech) in fibre poliesterice, benzi PET si granule rPet. Puteti vedea si dvs. procesul aici. Mai multe informatii despre produsele Green fiber si aplicatiile lor in diferite industrii gasiti aici.
Inainte de a „bifa” ultima fabrica am facut o scurta oprire la SIGUREC Buzau – Statia inteligenta de colectare a deseurilor, pentru a „scapa” de deseurile de ambalaje acumulate pe parcursul vizitei.
Cu siguranta ati vazut prin marile hypermarketuri aparate „inteligente” sau statii de preluare a deseurilor care te recompenseaza cu vouchere de cumparaturi atunci cand depui separat deseurile. Statiile Sigurec au fost implementate de Green Group in colaborare cu mai multi parteneri privati si autoritati publice.
Statia SIGUREC din Buzau
In acest moment, sistemul SIGUREC mai este prezent in parcarile Carrefour din Bucuresti, Brasov, Sibiu, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Iasi, Suceava, Focsani, Braila, Pitesti si Ploiesti. La sfarsitul anului 2015 statiile SIGUREC vor fi prezente in 25 de orase din Romania Puteti consulta harta punctelor SIGUREC aici.
5. Ultima fabrica vizitata, dar nu cea din urma, a fost RomCarbon, un important procesator de mase plastice din Romania cu puncte de lucru operationale in Buzau, Bucuresti, Stefanesti si Iasi. Printre produsele companiei se numara filtre auto, produse din polietilena, produse din polistiren, suporti trafic rutier din PVC s.a. Mai multe informatii despre produsele RomCarbon gasiti aici.
Le multumim reprezentantilor Green Group pentru disponibilitate si pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei!
Ii multumim de asemenea, domnului Clement Hung, CEO & Presedinte Green Group fiindca ne-a povestit despre sistemul de reciclare din Taiwan si practicile bune de aici, care l-au inspirat sa investeasca in industria de reciclare din Romania. Despre o parte dintre aceste practici v-am povestit si noi in urma cu cateva saptamani.
Ne bucuram ca viitorii specialisti de la Facultatea de Chimie si cei de la Facultatea de Hidrotehnica au avut ocazia sa vada procesele de reciclare ale principalelor fluxuri de deseuri municipale si sa afle informatii utile din domeniu direct de la sursa!
Ne bucuram si mai mult ca exista fabrici performante care contribuie la cresterea gradului de colectare si reciclare si in Romania!
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/05/DSCN1267-scaled.jpg16132560Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-05-18 09:06:312022-03-18 18:13:00Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/04/646x404.jpg404646Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-04-29 15:02:052023-12-14 13:23:34Ce „surprize” aduce Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice
