Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

Am fost in vizita la Statia de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzau.

Si am fost plăcut surprinsi de ce am vazut acolo, comparativ cu ce se întâmplă la stația de epurare Glina care colecteaza apele uzate provenite din sistemul de canalizare al Bucureștiului. Aproape 250 de milioane de metri cubi de apă uzată trec prin stația de epurare Glina în fiecare an. Stația are capacitatea de a curăța doar 50% din această cantitate. Prin urmare, 100 de milioane de metri cubi pe an trec doar printr-o curățare mecanică, nu și chimică.

3-4 metri cubi în fiecare secundă ies aproape la fel cum pleacă din toaletele și canalizările bucureștenilor și colorează Dâmbovița într-un gri-pământiu urât mirositor care se varsă în Argeș.

Lucrările la extinderea stației au ajuns la peste 72%, iar în iunie 2022 trebuie să fie gata, pentru a stopa definitiv dezastrul ecologic din prezent.

Situația este diferită în cazul stației de epurare din Buzău care reușeste să proceseze mecanic si chimic toată cantitatea de apă uzată deversată de buzoieni.

Localizată in partea de Sud-Est a orasului, langa Raul Buzau, statia a fost proiectata să proceseze apele uzate deversate de 235 000 de locuitori (671l/s). In prezent acoperă nevoile a 135 000 de locuitori. (potrivit ultimului recensământ din 2011 Buzăul are o populatie de 115 494 locuitori.)

Aceasta are la baza tehnologia conventionala de epurare cu namol activ. Procesul de tratare cuprinde: pretratare, tratare primară şi tratare biologică.

Statia a fost pusa in functiune in anul 1965 (linia de epurare veche), respectiv 1985 (linia de epurare noua), functiona la un debit mediu de 640 l/sec, avea o treapta de epurare mecanica si doua trepte de epurare biologica iar eficienta era:

  • pentru substante organice (CCO-Cr): 51-54%
  • pentru CBO5 (continutul biochimic de oxigen dizolvat dupa 5 zile): 53-54%
  • pentru suspensii: 50-55% (Materiile totale in suspensie (MTS) reprezinta substantele insolubile din apa uzata care se pot separa prin filtrare, centrifugare sau sedimentare (cu dimensiuni de max. 2 mm))

In perioada 2004-2010 statia a fost modernizata prin programul ISPA. Modernizarea staţiei a cuprins:

  • reabilitarea structurilor existente şi construirea unor structuri noi;
  • înlocuirea tuturor echipamentelor mecanice şi electrice;
  • întroducerea unui sistem de monitorizare şi control al operarii staţiei – SCADA;
  • tratarea şi deshidratarea nămolului;
  • producerea de energie electrică şi termică prin cogenerare – utilizând biogazul rezultat în procesul de fermentare a nămolului;
  • laborator nou, utilat complet.

Cum functioneaza pe scurt, statia de epurare

  1. Reteaua de canalizare a Buzaului este realizata in sistem mixt:
  • In zonele de locuinte exista o retea unitara, atat pentru ape uzate menajere, cat si pentru ape pluviale
  • In zona industriala, in partea de sud, exista 2 retele pentru ape uzate menajere: una pentru ape uzate menajere si industriale pre-epurate, cealalta pentru ape conventional curate si ape pluviale.

Orasul dispune de 4 colectoare principale, construite in sistem unitar. Acesta se formeaza in partea de N-V a municipiului si se termina in partea de S-E.

Apele menajere, pluviale si cele industriale pre-epurate sunt pompate in statia de epurare si trec in prima etapa printr-un camin de colectare prevazut cu o sita care retine deseurile voluminoase care ajung in canalizare.

  1. Treapta de epurare mecanica:

    Gratare rare

  • Intrare apa uzata menajera (denumita influent)
  • Degrosisare (din caminul de colectare apa este pompata prin niste gratare rare care retin suspensiile si corpurile plutitoare)
  • Deznisipare si separare grasimi (statia are 2 deznisipatoare/separatoare de grasimi rectangulare)
  • Decantare primara

Deznisipatorul statiei de epurare inainte de reabilitare. Sursa foto: Compania de Apa Buzau

Deznisipatorul/separatorul grasimi al statiei de epurare dupa modernizarea statiei

  1. Treapta de epurare biologica:
  • Denitrificare
  • Nitrificare
  • Decantare secundara
  • Evacuare apa epurata

In bazinele componente ale treptei biologice, substantele organice sunt eliminate cu ajutorul unor microorganisme specializate.

Apa ajunge in mai multe bazine de decantare secundare; aici in urma mai multor procese de decantare este separata apa epurata de namol.

Bazin decantare secundar folosit in perioadele cu ploi abundente

4. Treapta de tratare a namolului

  • Colectare namol primar si secundar
  • Ingrosare dinamica namol (se realizeaza in cadrul unui ingrosator static de namol)
  • Incalzire si recirculare namol
  • Fermentare namol (se realizeaza in 2 fermentatoare mezofilice -2 metatancuri (recipiente cilindrice imense, din beton armat cu volum 2 X 4000 mc in care are loc fermentarea namolului, datorata unor bacterii anaerobe (cele care nu folosesc oxigen în procesele lor metabolice), a caror actiune este optima la temperatura de cca 33˚C; ulterior namolul digerat este stocat in 2 rezervoare)
  • Stocare biogaz
  • Deshidratare mecanica namol (se realizeaza in 2 instalatii de deshidratare namol prin centrifugare – Namolul rezultat in urma centrifugarii are o concentratie de materie solida uscata de minimum 25%. Instalatiile de deshidratare si tratare functioneaza fara intrerupere)
  • Centrala de cogenerare

Bazin de stocare temporara namol

Namol deshidratat

In general namolul poate fi stocat in incinta statiei de epurare timp de cateva luni. In urma analizelor de laborator se decide ulterior daca namolul poate fi imprastiat pe terenurile agricole sau trebuie eliminat prin depozitare (fiindca depaseste concentratiile maxime de metale grele admise pentru a fi utilizat in agricultura).

Biogazul rezultat din fermentarea namolului este stocat intr-un rezervor de biogaz, nou (un recipient cilindric din beton armat, cu volumul de 1000 mc numit gazometru). Langa rezervorul de biogaz este instalat un echipament pentru arderea gazului in exces iar pentru transferul biogazului catre cogenerator a fost construita o mica incapere unde sunt instalate compresoarele de biogaz.

In unitatea de cogenerare se produce energie electrica si termica utilizand biogazul. Energia produsa este utilizata intern in cadrul statiei de epurare; pe perioada verii statia de epurare reuseste sa fie independenta energetic de sistemul de termoficare a orasului.

Metatancuri mezofilice unde are loc fermentarea namolului

Gazometru – aici este stocat biogazul inainte de a fi transferat catre centrala de cogenerare.            Sursa foto: Compania de Apa Buzau

Dupa toate procesele de mai sus, apa epurata (numita efluent) ajunge in ultimul bazin de colectare de unde este ulterior deversata in raul Buzau.

Sursa foto: Compania de Apa Buzau

Raul Buzau

Mai multe informatii despre statia de epurare gasiti aici.

Multumim Asociatiei Parteneriat pentru Proiecte si Fonduri Europene (APFE), conducerii si personalului statiei de epurare pentru organizarea vizitei si furnizarea tuturor informatiilor relevante despre functionarea statiei de epurare!

Desi pare un loc destul de neprietenos, consideram ca oricine ar trebui sa viteze o statie de epurare pentru a constientiza efectul deseurilor „nevazute” care ajung in canalizari si ulterior in statiile de sortare, de la grasimi, uleiuri pana la deseuri reciclabile, nereciclabile, obiecte voluminoase care nu provoaca doar pagube semnificative acestor instalatii de tratare ci afecteaza poate mai rau mediul inconjurator decat „deseurile vizibile”, aruncate la suprafata.

Totodata, este un bun exercitiu pentru a observa eforturile care se fac pentru a reduce efectele nocive ale acestor deseuri si pentru a le neutraliza si reintoarce intr-o forma sau alta in circuitul economic.

Pentru mai multe informatii legate de pagubele provocate de grasimi si alte deseuri care ajung in canalizari si implicit in statiile de epurare puteti citi articolul Deseurile nevazute – Razboiul oraselor cu grasimile din canalizari.

Pentru a reduce poluarea cu gaz metan (sau „clasicul” miros de canalizare) in incinta statiei de epurare au fost plantati numerosi pomi.