Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare
Sursa foto: Ecoteca
Prezent ieri la o conferință privind pregătirea introducerii SGR în Bulgaria, Saulius Galadauskas, Președintele USAD, administratorul sistemului de garanție-returnare din Lituania și Președintele Asociației Berarilor din Lituania a prezentat pe scurt rezultatele la 6 ani de la extinderea SGR pentru ambalajele de băuturi de unică folosință:
- rata de returnare și reciclare în primul an – 74%;
- rata de returnare și reciclare în primul an – 74%;
- aproximativ 90% din ambalaje returnate folosind RVM-uri (23.000 de tone în 2018)
- în prezent rata de returnare a ajuns la 92%
- în 2006 când a fost implementat un sistem de garantie returnare doar pentru ambalajele reutilizabile (de sticlă) consumul de băuturi în ambalaje de sticlă a scăzut de la 214 milioane de sticle la 16 milioane de sticle până în 2016.
- în 2016, introducerea SGR și pentru ambalaje de unică folosință din plastic și metal, a „salvat” consumul de sticle reutilizabile de sticlă. În prezent acesta a rămas la aproximativ 16 milioane sticle/an.
- 97% dintre clienți sunt mulțumiți de sistem și consideră că este necesar
- investiții în infrastructura de colectare pentru SGR – aproximativ 30 milioane EUR pentru 3.200 de puncte de colectare
Cum funcționează SGR în Lituania
Sistemul Garanție Returnare (SGR) în Lituania a început în 2006 cu ambalaje reutilizabile (sticlă) și numai prin colectarea manuală în magazine.
În 2013 rata de reciclare a ambalajelor era de 53.8%, deși ținta de reciclare era de 60%. Pentru a atinge țintele de reciclare, la mijlocul lui 2014 legislația pentru introducerea SGR era pregătită. În 18 luni de la adoptarea legislației administratorul sistemului era creat și sistemul a fost pregătit.
Administratorul SGR este format din 3 organizații – Asociația Berarilor, Asociația Producătorilor de Ape minerale îmbuteliate (aceste 2 sectoare introduc reprezintă producătorii care introduc 70% din ambalajele puse pe piață în Lituania) și Asociația Retailerilor (acesta include aproximativ 90% din retailerii incluși în sistem).
În 2016 SGR a fost extins la ambalaje de unică folosință și în prezent are o rată de returnare de 90%.
Principalele prevederi legale, precum responsabilitățile, sunt stabilite prin lege; obiectivele de reciclare de către Guvern și alte detalii prin ordinele ministrului – rate de depozit, plan de organizare a sistemului, schema de finanțare și programul public de conștientizare.
SGR în Lituania se aplică plasticului (PET), sticlei și metalului, pentru recipientele de la 100 ml la 3 litri. Sistemul este voluntar pentru magazinele mici și obligatoriu pentru cele mai mari (de la 300 de mp în intravilan si 50 mp în mediul rural).
Pentru a facilita returnarea pentru clienți, Guvernul a ales un sistem de „returnare la vânzare cu amănuntul”, ceea ce înseamnă că magazinele care vând recipiente pentru băuturi trebuie să primească și containere folosite înapoi pentru reciclare. Depozitul se aplică ca reducere în magazin sau se returnează numerar.
Responsabilitățile pentru organizarea sistemului au fost repartizate astfel:
- Producători și importatorii de băuturi au obligația:
- de a marca ambalajul cu codul de bare și semnul de depozit
- să colecteze și să contabilizeze depozitul pentru fiecare unitate (0,10 EUR)
- organizează și finanțează SGR prin administrator
- păstrează evidența și raportează ambalajele pe care le pun pe piață
- Comercianții de băuturi:
- colectează și contabilizează depozitul pentru fiecare unitate (0,10 EUR)
- informează consumatorii asupra condițiilor de returnare a ambalajului
- Administratorul sistemului – entitate publică nonprofit:
- Funcționează numai cu planul organizatoric, schema de finanțare și programul de conștientizare a publicului agreat și cu un acord cu producătorii și importatorii de băuturi și vânzătorii de ambalaje
- Organizează returnarea ambalajelor și gestionarea acestora
- Oferă echipamentul necesar comercianților pentru punctele de colectare
- Selectează colectorii și reciclatorii de ambalaje prin proceduri de licitație publică
- Asigură îndeplinirea obiectivelor de colectare și reciclare în numele producătorilor și importatorilor de băuturi
- Organizează programele de conștientizare a publicului (cel puțin 1% din cifra de afaceri anuală)
Rezultate
- Investiții în infrastructura de colectare pentru SGR – aproximativ 30 milioane EUR pentru 3 200 de puncte de colectare
- Locuri de muncă create– aproximativ 1.200
- Costul sistemului estimat per cetățean – 4-5 EUR/an
- Retailerii nu au vrut să investească în aparate de colectare automată (Reverse Vending Machines –RVM) prin urmare investițiile au fost asigurate de Administratorul SGR -Automate de ambalaje amplasate– aproximativ 1.100
- În primul an de la implementare sistemului, administratorul SGR a prevăzut ca vor fi colectate 60% din ambalaje, ținta impusă de Guvern a fost de 50%, în realitate au fost colectate 74% din ambalajele incluse in sistem
- Sistemul are sprijinul populației, 97% dintre clienți sunt mulțumiți de sistem și consideră că este necesar, 93% au recunoscut că introducerea unui astfel de sistem i-a încurajat să-și trateze deșeurile în mod mai responsabil (în fiecare an are loc o cercetare care verifică gradul de satisfacție al consumatorilor privind SGR)
Beneficii
- Scăderea deșeurilor de ambalaje pentru băuturi în spații publice, gropi de gunoi, promovarea sortării
- Investițiile vor fi recuperate după cinci ani
- Aproximativ 70% din garanție este cheltuită în același magazin, se creează astfel loialitate pentru magazinul respectiv
- Permite returnarea a până la 95% din ambalaje, ambalaje mult mai curate și de o calitate superioară care reduc costurile de manipulare, sortare, spălare înainte de a fi reciclate
- Fără investiții publice, fără fonduri necesare; doar investiții private
- Creare de noi locuri de muncă
Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.
Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit
Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile
Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România
Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare
Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022
OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri
Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?
Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău
