A fost publicată Legea 17/2023 pentru aprobarea OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor – Ce modificări aduce
Deseuri de plastic balotate, aflate pe o platforma de sortare. Sursa foto: Ecoteca
În data de 9 ianuarie a fost publicată în Monitorul Oficial Legea 17/2023 care aprobă OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor.
Am realizat un tabel comparativ între Ordonanța Guvernului nr. 92/2021 și L17/2023, pentru a fi mai ușor de urmărit noile modificări. Îl puteți consulta aici.aici
Deși legea cuprinde majoritatea măsurilor impuse de OUG 92/2021 aduce și modificări în ceea ce privește transportul deșeurilor, amenzile și pedeapsa cu închisoarea pentru infracțiunile din sectorul gestionării deșeurilor.
În plus autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv a municipiului Bucureşti vor avea obligația să înființeze centre de colectare pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de uleiul vegetal uzat.(articolul 60, alineatul (1) punctul A, litera h)
Până acum aceste centre (care lipsesc „cu desăvârșire” în multe zone!) ar fi trebuit să ofere posibilitatea colectării de la populație a deşeurilor de hârtie şi carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori şi deşeuri voluminoase, inclusiv saltele şi mobilă.
Din fericire, centrele de colectare cu aport voluntar finanțate prin PNRR la nivel național vor reuși să acopere o parte din aceste nevoi.
Principalele prevederi:
- Pentru a putea fi folosite ca subproduse, substanțele sau obiectele rezultate din procesele de producție vor avea nevoie de un „contract ferm sau altă formă de garantare a utilizării acestuia pentru întreaga cantitate generată”(art.5, alin (1), lit. a)
- La articolul 16, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:
(21) Transportul deşeurilor se face numai cu autovehicule inscripţionate cu litera «D» la loc vizibil.
(22) Transportul/Transferul deşeurilor introduse pe teritoriul naţional se va face numai pe rute generice prestabilite prin dispoziţii ale administraţiei publice centrale.”
- La articolul 17 alineatul (5), literele a), i) şi l) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(5) „Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, au următoarele obligaţii:
a) să asigure colectarea separată cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă, iar până la data de 1 ianuarie 2025 şi pentru textile din deşeurile municipale, să stabilească dacă gestionarea acestor deşeuri se face în cadrul unui singur contract de delegare a serviciului de salubrizare sau pe mai multe tipuri de materiale/contract/contracte distincte pentru toate tipurile de materiale/pe tip de material şi să organizeze atribuirea conform deciziei luate;
. . . . . . . . . .
i) să stabilească şi să aprobe pentru beneficiarii serviciului de salubrizare taxe/tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), şi sancţiuni aplicabile în cazul în care beneficiarul serviciului nu separă în mod corespunzător fluxurile de deşeuri stabilite prin Legea serviciului de salubrizare a localităţilor 101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
. . . . . . . . . .
l) să stabilească prin contracte de delegare în sarcina operatorilor de salubrizare suportarea costurilor aferente achitării contribuţiei prevăzute la lit. j) şi k) pentru cantităţile de deşeuri municipale destinate a fi depozitate care depăşesc cantităţile corespunzătoare indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contracte;”.
- A fost reintrodusă obligația de a avea un specialist în managementul deșeurilor în cadrul tuturor organizațiilor.
Anterior obligația era valabilă doar pentru organizațiile/generatorii de deșeuri care dețineau autorizație de mediu.
În schimb, în cazul organizațiilor care dețin autorizație de mediu responsabilii de managementul deșeurilor desemnați trebuie să fie instruiți în domeniul prevenirii generării de deşeuri şi al managementului deşeurilor, inclusiv în domeniul substanţelor periculoase, ca urmare a absolvirii unor programe de perfecţionare şi specializare recunoscute la nivel naţional.
(articolul 23, alineatele (4) şi (5))
- A fost modificat articolul care obliga producătorii și deținătorii de uleiuri uzate persoane juridice să predea în mod obligatoriu, cu titlu gratuit uleiurile uzate
La articolul 31, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Producătorii şi deţinătorii de uleiuri uzate, cu excepţia persoanelor fizice, sunt obligaţi să predea întreaga cantitate numai operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate.”
- La articolul 34, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
(5) „Unităţile sau întreprinderile care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sunt obligate să depună la autoritatea competentă pentru protecţia mediului documentaţia completată conform prevederilor alin. (2) şi să solicite revizuirea autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu până la data de 1 februarie 2024.”
- La articolul 40 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
ARTICOLUL 40 > (2) Planurile de gestionare a deşeurilor prevăzute la alin. (1) conţin, după caz şi luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, următoarele, fără a se rezuma la:
e) informaţii privind măsurile pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de prevederile art. 7 (1)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor sau în alte documente strategice care acoperă întreg teritoriul naţional;”.
Art. 7. – (1) Autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului propune măsuri adecvate pentru promovarea reutilizării produselor şi activităţilor de pregătire a acestora pentru reutilizare, astfel încât începând cu anul 2030 să nu se mai accepte în depozite de deşeuri niciun deşeu care poate fi reciclat sau valorificat în alt fel, în special atunci când este vorba de deşeuri municipale, cu excepţia deşeurilor pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat în privinţa mediului, în conformitate cu art. 4 din Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive.
- Majoritatea amenzilor pentru contravenții au fost mărite. Amenzile contravenționale au fost mărite până la 45 000 lei pentru persoanele fizice și autoritățile publice locale și până la 60 000 lei pentru persoanele juridice. (articolul 62 alineatul (1), literele a)-e))
- La articolul 64, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
(11) „În cazul nerespectării dispoziţiilor art. 20 alin. (4) – (4) Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă. – se aplică sancţiunea contravenţională complementară de confiscare a deşeurilor care au valoare, deţinute, păstrate în afara spaţiilor autorizate şi/sau a căror provenienţă nu este dovedită, în condiţiile legii.”
- La articolul 66, partea introductivă şi literele b) şi g) ale alineatului (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
Art. 66. – (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte atunci când cantitatea sau impactul asupra mediului ori asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii persoanelor nu poate fi neglijată:
. . . . . . . . . .
- b) colectarea, transportul sau valorificarea de deşeuri, inclusiv controlul acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a spaţiilor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse de comercianţi sau brokeri în procesul de gestionare a deşeurilor, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu;
. . . . . . . . . .
- g) eliminarea, deţinerea, păstrarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate;”.
- De asemenea „abandonarea, aruncarea şi/sau ascunderea deşeurilor“ constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă (art. 66, alin. 1, lit. h)
- La anexa nr. 1, după punctul 11se introduc trei noi puncte, punctele 12-14, cu următoarele definiții.
- 12.ascunderea – aşezarea deşeurilor şi/sau substanţelor ori obiectelor într-un loc în care să nu poată fi văzute şi/sau găsite, alta decât îngroparea;
- 13.îngroparea – ascunderea sau încercarea de ascundere în sol a deşeurilor;
- 14.aruncarea – debarasarea de către o persoană fizică ori juridică a deşeurilor şi/sau substanţelor ori obiectelor în locurile sau spaţiile, altele decât cele special amenajate pentru colectarea, depozitarea şi tratarea acestora;”.
Puteți consulta Legea 17/2023 aici.
Dorești să implementezi un sistem de colectare separată la birou? Contactează-ne aici!
Puteți citi și:
Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?
Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor
OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022
Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR
Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR
Ce se raportează în București privind gestionarea deșeurilor versus realitatea din teren
Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”
„În 2021 operatorii din București au raportat că au gestionat 780 000 de tone de deșeuri municipale, din acestea 40% fiind încredințate spre valorificare iar 60% spre depozitare.(…)
În ceea ce privește instrumentul economic „plătește pentru cât arunci”, avem Sectorul 2, Sectorul 3 și Sectorul 6 care ne spun că au îndeplinit acest obiectiv. Sectorul 5 ne spune că a prevăzut în contractul de delegare dar nu este implementat.
La obiectivul „Amendarea contractelor de delegare și a regulamentului de salubrizare în vederea introducerii colectării reciclabilelor pe trei fracții”(n. red. din Planul de Gestionare a Deșeurilor din Municipiul București), la nivelul anului 2021 Sectorul 3 ne spune că are implementat un sistem de colectare pe 3 fracții iar Sectorul 6 are de asemenea colectarea pe 3 fracții: umedă, uscată și sticlă. Așa stau lucrurile conform declarațiilor pe care chiar colegii noștri le fac”, a declarat Roxana Șunică, Director executiv, Direcția Servicii Publice, Primăria Municipiului București în cadrul conferinței „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”, organizată de DC News Media Group.
Ecoteca a participat la conferință și am fost surprinși de raportările transmise de reprezentanții sectoarelor 2, 3 și 6.
Ni se par incredibile (ca să nu spunem cel puțin, incomplete sau parțial adevărate) aceste raportări, în condițiile în care:
- deși obligativitatea implementării unui sistem de colectare separată pe 4 fracții la nivel național (hârtie, plastic, metal, sticlă) a fost introdusă acum 11 ani, nu este implementat un sistem unitar de colectare separată la nivelul fiecărui bloc și casă din București ci doar PROIECTE PILOT în anumite zone (spre exemplu, sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6, 1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat, restul asociațiilor au contracte cu alți operatori – deci sistemul nu a fost implementat la nivelul întregului sector, cum au raportat reprezentanții Sectorului 6)
- majoritatea blocurilor dețin încă ghene cu tubulatură funcționale care sabotează orice încercare de a implementa un sistem de colectare separată în aceste locații
- clopotele stradale sau containerele îngropate sunt amplasate sporadic și sunt insuficiente raportate la populația Bucureștiului
Trecând peste aceste raportări care ne-au lăsat un gust amar, avem și o veste bună venită din partea Consiliului Județean Ilfov:
„Am aprobat un acord de asociere cu ADI București (n. red. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București) în vederea unui parteneriat și anume construirea unui CMID, unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor, fiind în prezent în analiză și întocmindu-se un studiu de oportunitate în vederea construirii unei stații de sortare și nu în ultimul rând, găsirea unei soluții de eliminare prin depozitare, ca urmare a tratării cantităților de deșeuri rezultate de la populația din București și Ilfov”, a declarat Ștefan Rădulescu, Vicepreședinte, Consiliul Județean Ilfov. Totodată, dl Rădulescu a menționat că în județul Ilfov se lucrează la finanțarea pentru 4 CAV-uri (Centre de Colectare cu Aport Voluntar)
Sursa foto: Ecoteca
Provocări în gestionarea ambalajelor
În cadrul conferinței au participat și OIREP-uri și reprezentanți ai producătorilor care introduc pe piață bunuri ambalate, care au contestat:
- prevederea adusă de OUG 125/2022 care modifică OUG 196/2005 privind fondul pentru mediu, respectiv cea privind plata contribuției 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate.Noua prevedere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
- Obligativitatea producătorilor de a acoperi eventualele fraude făcute de OIREP-uri, colectori sau reciclatori
Totodată, au semnalat încă o dată că mai sunt necesare clarificări și completări legislative pentru pregătirea și implementarea Sistemului Garanție –Returnare (SGR).
Provocări în gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE)
Valentin Negoiță, Președinte Ecotic, sursa foto: captura Ecoteca
Valentin Negoiță, Președintele Organizației Ecotic (organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor de echipamente electrice și baterii) a amintit câteva dintre provocările sectorului DEEE:
- ținta de colectare de 65% nu poate fi atinsă și nu a fost atinsă nici de majoritatea statelor europene
- 43,1% a fost rata de colectare a DEEE-urilor în 2021
- în ciuda eforturilor și campaniilor de conștientizare și colectare derulate de Ecotic, UAT-urile livrează doar 3% din DEEE-urile colectate de Ecotic
- principala sursă de colectare pentru Ecotic rămâne în continuare sectorul retail
- peste 30% din DEEE-urile generate se pierd în fluxuri paralele: gropi de gunoi, exporturi de fier vechi ș.a.m.d
Alexandra C. Ghenea, Director Executiv Coaliția Pro DEEE, sursa foto: Ecoteca
Alexandra Ghenea, Director Executiv, Coaliția Pro DEEE (organizație care reunește cele mai mari OTR-uri de DEEE din piață – Ecotic, Environ și RLG Group) a precizat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea managementului DEEE-urilor: înființarea unui Clearing House pentru OTR-urile de DEEE-uri (avem termen pentru înființarea lui până la 5 ianuarie 2023), actualizarea OUG 5/2015 privind DEEE-urile pentru aplicarea prevederilor privind pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice:
„În Franța au fost alocate 410 milioane EUR pentru următorii 6 ani pentru reparații din scheme de EPR (de răspundere extinsă a producătorului), se vor acorda vouchere de 10-45 euro pentru repararea electronicelor și electrocasnicelor, AFM ar putea lua în calcul acest exemplu pentru a adapta Programul Rabla pentru electrocasnice astfel încât să devină „Rabla pentru reparații”, mai ales, în contextul economiei circulare.”
Puteți urmări înregistrarea evenimentului aici.
Puteți citi și:
OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022
Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor
Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.
Studiu Ecotic: Doar 8,4% din gospodării se debarasează corect de aparatele electrocasnice mici uzate
Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR
Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR
Deșeurile voluminoase – cui le predăm și ce se întâmplă cu ele
Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit
Cristina Dan, designer „circular” – Rolul designului în reducerea deșeurilor textile
Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România
Cum contribuie echipamentele electrice și electronice (EEE) la reducerea plasticului
OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022
Sursa foto: Ecoteca
Guvernul a aprobat vineri, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
Marți a fost publicată în Monitorul Oficial OUG 125/2022 care modifică și completează OUG 196/2005.
Conform comunicatului transmis de Ministerul Mediului, Administrația Fondului pentru Mediu va implementa două programe de finanțare prevăzute în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv Programul „Prima conectare”, prin care va fi asigurată branșarea/racordarea gospodăriilor vulnerabile la sistemele de alimentare cu apă și de canalizare. De asemenea, AFM îi va reveni gestionarea unor lucrări de închidere și ecologizare a depozitelor de deșeuri neconforme, în baza unei Hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Ecoteca a realizat un tabel comparativ între OUG 196/2005 și toate modificările și completările din OUG 125/2022, pentru a putea urmări mai ușor modificările. Îl găsiți aici.
Principalele modificări aduse OUG 196/2005
Articolul 9, alin. 1:
- litera d se modifică: Producătorii vor plăti o contribuție de 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi de valorificare prin reciclare prevăzute în anexa nr. 3 şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare. Noua prevedere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
Articolul inițial prevedea ca această contribuție să fie plătită pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri de ambalaje corespunzătoare Anexei și cantitățile de deșeuri încredințate spre valorificare spre valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare.
OUG 196/2005, Anexa 3
- la lit. q se menționează că sunt exceptate de la plata ecotaxei (în valoare de 0,15 lei/bucată, aplicată tuturor pungilor de transport) pungile de uz casnic introduse pe piața națională de către operatorii economici, aceștia având obligația să le inscripționeze individual cu sintagma „pungi de uz casnic”; este interzisă comercializarea pungilor de uz casnic ca ambalaje la punctul de vânzare. Măsura se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
- v) se modifică astfel: Veniturile Fondului pentru Mediu se constituie din „o contribuţie de 2 lei/kg, datorată de către:
- operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului în domeniul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri corespunzătoare obiectivelor anuale, stabilite în Anexa 3 şi cantităţile efectiv valorificate, în limita garanției prevăzute la art. 16 alin. (8) lit. e) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje:
(L249/2015 Art 16 lit e) să constituie o garanţie în cuantum de două milioane lei în favoarea Administraţiei Fondului pentru Mediu, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare emis de către o societate bancară, valabilă pentru întreaga perioadă de autorizare, cu scopul garantării obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din OUG 196/2005(…)
- persoane juridice legal constituite, autorizate de Comisia Naţională pentru Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei pentru preluarea responsabilității pentru gestionarea deșeurilor de anvelope uzate, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantităţile corespunzătoare obiectivelor anuale de gestionare a deșeurilor de anvelope uzate, şi cantităţile efectiv gestionate. Măsura se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
- lit v1) o contribuţie de 2 lei/kg datorată de operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare/valorificare/salubrizare şi raportează deşeuri pentru contribuabilii prevăzuţi la lit. v) şi y) (nr. OIREP-uri de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri ), pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE), baterii, anvelope uzate, declarate ca fiind gestionate şi cantităţile de deşeuri constatate de Administraţia Fondului pentru Mediu se abrogă de la 1 ianuarie 2023.
Art. 91 – Administraţia Fondului gestionează un cont separat la Trezoreria Statului, în care se încasează, de la producătorii de echipamente electrice şi electronice, respectiv de la organizaţiile colective, sumele reprezentând garanţia constituită conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice se abrogă.
Articolul 10
- (21) Garanţia prevăzută la art. 16 alin. (8) lit. e) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje (n.r. două milioane lei), se execută de către Administraţia Fondului pentru Mediu ca urmare a neachitării la scadenţă de către debitori a obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) se abrogă.
- (22) Contribuţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) şi y) ) (nr. pentru OIREP-urile de ambalaje și anvelope și OTR-urile de DEEE-uri) nu se datorează pentru cantităţile de deşeuri pentru care au fost stabilite obligaţii de plată în baza prevederilor art. 9 alin. (1) lit. v1) se abrogă de la 1 ianuarie 2023
- este adăugat alin. (23) – „În cazul în care AFM constată ca nefiind colectate/valorificate/reciclate cantitățile de deseuri pe care persoanele juridice prevăzute la art. 9 alin. (1) lit.v) și y) ) (nr. OIREP-uri de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri) le-au contractat, acestea nu sunt luate în considerare la îndeplinirea obiectivelor.”
- alin (35) Operatorii economici prevăzuţi la art. 9 alin. (1) lit. v1) (n.r. operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare/valorificare/salubrizare şi raportează deşeuri pentru contribuabilii prevăzuţi la lit. v) şi y)- . OIREP-uri de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri) sunt obligaţi să declare semestrial, până la data de 25 a lunii următoare semestrului de raportare, cantităţile de deşeuri de ambalaje, DEEE, baterii, anvelope uzate, declarate ca fiind gestionate pentru contribuabilii prevăzuţi la lit. v) şi y) se abrogă de la 1 ianuarie 2023
- alin (9) se modifică: Aplicaţia informatică SIATD se utilizează de către OIREP-urile de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri, de către operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare/valorificare/salubrizare şi raportează deşeuri pentru aceste OIREP-uri și OTR-uri, precum și de către persoanele juridice ale căror costuri nete şi/sau costuri de colectare/valorificare/sortare/raportare sunt finanţate de către aceste OIREP-uri și OTR-uri
După alineatul 9 sunt adăugate articolele 10), 11), 12), 13):
(10) Persoanele juridice prevăzute alin. (9) trebuie să respecte termenele prevăzute în Instrucţiunile de utilizare a aplicaţiei informatice Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD), în vederea monitorizării şi verificării corectitudinii tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje, anvelope, echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori portabili în sistemul răspunderii extinse a producătorului, aprobate prin ordinul ministrului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
(11) Începând cu data de 1 ianuarie 2023, aplicația informatică SIATD se utilizează de către OTR-urile de anvelope, DEEE-uri și baterii și acumulatori.
Legiuitorul nu a menționat însă că această obligație se aplică și OIREP-urilor de ambalaje tot începând cu data de 1 ianuarie 2023 deși mai jos la articolul 12, alin. 8 se stipulează clar că „începând cu data de 1 ianuarie 2023, cantitățile de deșeuri de ambalaje care nu se regăsesc în aplicația informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor.”
(12) Începând cu 1 ianuarie 2024, aplicaţia informatică SIATD se utilizează de către persoanele juridice care gestionează deşeuri municipale. Instrucțiunile de utilizare a aplicației informatice SIATD de către persoanele juridice care gestionează deşeuri municipale se aprobă prin ordinul ministrului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, la inițiativa Administrației Fondului pentru Mediu, în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(13) Aplicaţia informatică SIATD se utilizează și de către operatorii economici care transferă transfrontalier deșeuri în vederea valorificării în România.
La articolul 11, alin. (21) se adaugă mențiunea că „Persoanele juridice vor declara trimestrial numărul de pungi de transport, fiecare material component al acestora, precum și grosimea peretelui respectivelor pungi.
La articolul 12 sunt adăugate următoarele alineate:
(8) Începând cu data de 1 ianuarie 2023, cantitățile de deșeuri de ambalaje care nu se regăsesc în aplicația informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor.
(9) Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cantitățile de deșeuri de anvelope, echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori portabili care nu se regăsesc în aplicația informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor.
ANEXA nr. 5: Contribuţia pentru echipamentele electrice şi electronice se modifică astfel:
| Categoria de echipamente electrice şi electronice (conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările și completările ulterioare) | Contribuţie (lei/kg) |
| categoriile 1-2, 4-6 din anexa nr. 2 la O.U.G. nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările și completările ulterioare | 4 |
| categoria 3 din anexa nr. 2 la O.U.G. nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările și completările ulterioare | 8 |
*intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023
După articolul 12 se introduce un nou capitol, capitolul III1: Garanții, cuprinzând articolele 121—123, cu următorul cuprins:
Articolul 121:
(1) Administrația Fondului gestionează un cont separat la Trezoreria Statului, în care se încasează de la producătorii de echipamente electrice și electronice, respectiv de la organizațiile colective sumele încasate din executarea garanției constituite potrivit prevederilor art. 29 și 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, cu modificările și completările ulterioare.
N.R. – OUG 5/2015 Art. 29.
(1) Pentru evitarea unor situaţii în care costurile de gestionare a DEEE provenite de la produse orfane să fie suportate de populaţie sau de producătorii care rămân în activitate, fiecare producător trebuie să asigure o garanţie la introducerea unui EEE pe piaţă, care să demonstreze că va fi finanţată gestionarea tuturor DEEE provenite de la EEE respective, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Garanţia finanţării operaţiunilor prevăzute la art. 28 alin. (1) şi (2) pentru producătorii de EEE constă în:
- a)scrisoare de garanţie bancară sau poliţă de asigurare de garanţie pentru reciclare la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu, denumită în continuare AFM, pentru perioada de garantare, a cărei valoare reprezintă costurile finanţării operaţiunilor prevăzute la alin. (1) pentru EEE introduse pe piaţa naţională, corectate cu dobânda ROBOR la an; sau
- b)aderarea la una dintre organizaţiile colective care acţionează în numele producătorilor, autorizate potrivit art. 25 (7).
N.R. – OUG 5/2015 Art. 29. Art. 30.
(1) Fiecare organizaţie colectivă care acţionează în numele producătorilor, autorizată conform art. 25 alin. (7), este obligată să constituie o garanţie de finanţare a operaţiunilor prevăzute la art. 28 alin. (1) şi (2), pentru DEEE provenite de la produsele aflate încă în perioada de garantare introduse pe piaţa naţională de către producătorii care au aderat la organizaţia colectivă şi care au încetat activitatea.
(2) Garanţia prevăzută la alin. (1) se constituie anual, până la data de 31 martie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau poliţe de asigurare de garanţie pentru reciclare la valoarea corespunzătoare sumelor plătite pentru EEE în cauză de către operatorii economici respectivi către organizaţia colectivă, corectate cu dobânda ROBOR la an la dispoziţia AFM.
(3) Beneficiarul garanţiei prevăzute la alin. (1) este AFM, în condiţiile legii, în caz de încetare a activităţii organizaţiei colective.
(2) Administrația Fondului verifică corectitudinea datelor raportate de către producători și organizații colective, precum și modul de calcul și de constituire a garanției prevăzute la alin. (1).
(3) Metodologia de constituire și gestionare a garanției financiare pentru producătorii de echipamente electrice și electronice și pentru organizațiile colective, precum și cu privire la utilizarea acesteia de către Administrația Fondului se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, la propunerea Administrației Fondului.
(4) Administrația Fondului execută garanția financiară constituită de către producătorul individual, după cum urmează:
- a) în cazul în care producătorul își încetează activitatea înainte de terminarea perioadei de garantare, pentru produsele introduse pe piața națională și rămase negestionate, pentru care a constituit garanția;
- b) în cazul în care producătorul, la sfârșitul perioadei de garantare, nu își îndeplinește obligația de finanțare a colectării, tratării, reciclării, valorificării și eliminării nepoluante a deșeurilor provenite de la echipamentele electrice și electronice introduse pe piața națională, pentru care a constituit garanția și care au rămas negestionate;
- c) în cazul neîndeplinirii obligațiilor de finanțare a colectării, tratării, reciclării, valorificării și eliminării nepoluante a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, pentru echipamentele electrice și electronice pentru care producătorul nu și-a îndeplinit obligațiile.
(5) Administrația Fondului execută garanția financiară constituită potrivit alin. (1) de către organizația colectivă în cazul în care:
- a) organizația colectivă urmează să își înceteze activitatea;
- b) se solicită intrarea într-o procedură de insolvență sau lichidare a organizației colective;
- c) organizației colective i se anulează licența de operare;
- d) organizația colectivă nu își îndeplinește obligațiile de finanțare a gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice.
(…)
(8) Administrația Fondului pentru Mediu autorizează utilizarea sumelor încasate ca urmare a executării garanțiilor financiare, pentru finanțarea proiectelor de colectare, transport, tratare, reciclare, valorificare și eliminare în condiții de protecție a mediului a deșeurilor de echipamente electrice și electronice provenite de la gospodăriile particulare.
(9) Sumele provenite din executarea garanției potrivit alin. (1) se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu
Articolul 122
(1) Garanția prevăzută la art. 16 alin. (8) lit. e) din Legea nr. 249/2015, cu modificările și completările ulterioare, se execută de către Administrația Fondului în cazul în care au fost stabilite obligații de plată în sarcina operatorilor economici prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje) și nu au fost stinse din garanția prevăzută la alin. (2).
În cazul în care obligația de plată depășește garanția, contribuția rămasă va fi datorată de către operatorii economici prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. d) (n.r. producători de ambalaje) care au încheiat contract cu organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorului pentru care au fost stabilite obligații de plată, în baza deciziei de impunere emise de Administrația Fondului.
(L249/2015 Art 16 alin. 8 lit e) să constituie o garanţie în cuantum de două milioane lei în favoarea Administraţiei Fondului pentru Mediu, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare emis de către o societate bancară, valabilă pentru întreaga perioadă de autorizare, cu scopul garantării obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din OUG 196/2005(…)
(2) Operatorii economici care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj și raportează deșeuri pentru contribuabilii prevăzuți la lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje) constituie o garanție în cuantum de 500.000 lei în favoarea Administrației Fondului, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanție bancară, valabilă pentru întreaga perioadă în care raportează deșeuri, cu scopul garantării obligațiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
(3) Garanția se actualizează începând cu anul următor cu un procent de 15% din valoarea serviciului prestat anul anterior către organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorului.
(4) Garanția prevăzută la alin. (2) se execută de către Administrația Fondului în cazul în care au fost stabilite obligații de plată în sarcina contribuabililor prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje) din culpa operatorilor economici care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj.
(5) În cazul în care operatorii economici care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj nu constituie garanția prevăzută la alin. (2), nu pot accesa sistemul SIATD și nu pot raporta cantități de deșeuri pentru operatorii economici prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje).
(6) Metodologia de constituire, gestionare și executare a garanțiilor financiare prevăzute la art. 122 alin. (1) și (2) se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, la propunerea Administrației Fondului.
(7) Sumele provenite din executarea garanției potrivit alin. (1) se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu.
Articolul 123
(1) Administrația Fondului gestionează garanția financiară de mediu constituită, potrivit prevederilor art. 13 și ale art. 40 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, de către proprietarii sau administratorii depozitelor.
OUG 2/2021 – Art. 13
(1) Solicitantul unei autorizaţii de mediu/autorizaţii integrate de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să facă dovada existenţei unei garanţii financiare de mediu, înainte de începerea operaţiilor de eliminare, pentru a asigura că sunt îndeplinite obligaţiile privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie, garanţie care este menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi monitorizare postînchidere a depozitului.
(2) Garanţia financiară de mediu este constituită înaintea începerii activităţii de depozitare, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau prin depunerea unei cote procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, într-un cont la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu, care constituie un fond specific, având ca destinaţie finanţarea proiectelor privind gestionarea deşeurilor, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
OUG 2/2021 – Art. 40. Pentru depozitele existente:
- a)garanţia financiară de mediu se constituie în termen de până la 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare prevăzut de lege, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau sub forma unei cote-părţi corespunzătoare din procentul de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, aferentă perioadei de operare rămase până la epuizarea capacităţii depozitului;
(2) Sumele reprezentând garanția prevăzută la alin. (1) se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu.
(3) Valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului se va actualiza anual.
(4) Administrația Fondului verifică corectitudinea modului de calcul și de constituire a garanției prevăzute la alin. (1).
(5) Metodologia de constituire, gestionare și utilizare a garanției financiare de mediu prevăzute la alin. (1) se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, la propunerea Administrației Fondului.
(6) Administrația Fondului execută garanția financiară de mediu sau fondul pentru închiderea și monitorizarea postînchidere a depozitului, constituite de către proprietarii sau administratorii depozitelor după cum urmează:
- a) garanția financiară de mediu, în cazul în care se constată neconformități privind cerințele de protecție a mediului și a sănătății populației și/sau cele din autorizația de mediu/autorizația integrată de mediu și acestea nu sunt remediate de către operator/titular sau administratorul depozitului;
- b) fondul pentru închiderea și monitorizarea postînchidere, în cazul în care, la finalul perioadei de operare a depozitului, nu sunt realizate lucrările de închidere sau cele referitoare la monitorizarea postînchidere, conform proiectului tehnic de închidere a depozitului;
- c) în cazul în care proprietarii sau administratorii depozitelor intră în procedura de faliment sau reorganizare judiciară.
(7) Sumele încasate de Administrația Fondului ca urmare a executării garanțiilor financiare de mediu rămân la dispoziția Administrației Fondului, iar după perioada de monitorizare post- închidere se utilizează pentru finanțarea proiectelor privind gestionarea deșeurilor.
(8) Verificarea valorii fondului pentru închiderea și monitorizarea postînchidere se va efectua în baza devizelor generale privind cheltuielile necesare realizării lucrărilor de închidere și pentru monitorizarea postînchidere a depozitului
Puteti consulta OUG 196/2005 cu noile modificări aici.
Articol scris în colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR
Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR
Pregătirea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în Scoția – ce poate fi adaptat la sistemul românesc?
Sursa foto: AHK Romania – Donald McCalman, Directorul Sistemului de Garanție-Returnare din Scoția
Prezent în cadrul „Econet meetings – oportunitățile și provocările implementării sistemului garanție-returnare în România” din data de 6 iulie 2022, un eveniment organizat de Higgins și Camera de Comerț Româno-Germană – AHK Romania în cadrul Hotspot Workhub,
Donald McCalman, Directorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) din Scoția a prezentat pașii de pregătire a SGR și a anunțat că Scoția va demara sistemul în august 2023.
În 2008, parlamentul britanic adopta Climate Change Act un document ambițios care impunea măsuri pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice.
Una dintre măsurile incluse în document era introducerea sistemului garanție-returnare.
În mai 2015 a fost demarat un studiu de fezabilitate privind implementarea SGR, urmat de anunțul oficial al guvernului scoțian din septembrie 2017 potrivit căruia Scoția va implementa SGR.
Etapele pregătirii SGR în Scoția
- Iunie 2018 – au fost demarate procedurile de fezabilitate și design ale SGR
- Aprilie 2019 – a fost stabilit un grup consultativ de implementare care conținea reprezentanți ai producătorilor și tuturor categoriilor de comercianți (mici, mijlocii și mari, cu ridicata, cu amănuntul)
- Mai 2019 – a fost anunțat tipul de model SGR ales
- Mai 2020 – regulamentele privind implementarea SGR au fost adoptate în Parlament; în aceeași perioadă a fost stabilit un grup de lucru al producătorilor. La această dată sistemul era prevăzut să fie demarat în iulie 2022
- Ianuarie 2021 a fost stabilită societatea „Circularity Scotland” care a fost selectată ca administrator ar sistemului în martie 2021
- Decembrie 2021 – o parte din reglementări au fost amendate în Parlament și s-a stabilit că sistemul va fi demarat în august 2023
Administratorul SGR în Scoția
Administratorul SGR în Scoția (Circularity Scotland) cuprinde: producători, comercianți cu amănuntul, angrosiști și asociații comerciale
- Producători >90% produse, comercianți cu amănuntul 85- 90% produse
- Calitatea de membru este atribuită în funcție de volumul de produse produse/vândute și numărul de puncte de returnare operate
- Asociațiile comerciale se asigură că vocea companiilor mai mici este auzită
- Consiliu (cu experiență în ceea ce privește producătorii, ospitalitate, retail, livrare) și echipă executivă
- Companie privată nonprofit operată FĂRĂ implicarea statului
Cum va arăta sistemul proiectat să deservească o populație de aproximativ 5,5 mil locuitori
- 2,85 miliarde de ambalaje de sticlă, metal, plastic de 50 ml până la 3l estimate
- 35 000 de puncte de returnare – nu există o scutire determinată de dimensiune, dar poate se aplica pentru scutiri pe baza proximității sau sănătății/siguranței
- Retailerii online trebuie să colecteze containerele goale de la domiciliu – se estimează că 10% din vânzări sunt online
- Geografie – de la magazine mici de pe o insulă la supermagazine care vând 100.000 produse pe săptămână
- 4.500 de producători vizați – 10 000 -15 000 unități de stocare (SKUs)
- Guvern descentralizat – nu poate aplica modificări etichetei
- Probabil cel mai complex DRS din lume …
Logistica si procesare
- Colectări zilnice, săptămânale, două săptămâni și la cerere pentru până la 35.000 de locații pe continent și pe insule
- 500 – 4.000 RVM-uri
- Peste 10 000 de organizații în sectorul ospitalității – se verifică metode eficiente de de ridicare a sticlei în vrac
- Este o rețea complexă de puncte de returnare – sistemul va fi proiecat pentru a eficientiza cât mai bine capacitatea punctelor de punctul de întoarcere și capacitatea/volumul, de unde nevoia de date flexibile
- 8 centre de încărcare și 3 centre de numărare
- Preluare online – trebuie stabilit cu retailerii, dar proiectarea serviciului este complexă
- Vânzarea de materiale înapoi în economia circulară a băuturilor, cu drept de prim refuz pentru producători
Dezvoltarea sistemului și implementare
Achiziții – cerințe
- Un partener cu cunoștințe despre DRS
- Nu pornind de la zero, având o platformă/arhitectură deja dezvoltată pentru DRS
Procesul de selecție
- Au selectat Reverse Logistics Group ca partener IT
- RLG avea deja în funcțiune un sistem modular cuprinzător, cu capacitatea de a dezvolta noi funcții și oferă performanța și securitatea necesare
Implementarea
- Echipa de utilizatori și analiști Circularity Scotland, echipa de proiectare și construcție RLG, comună
- Întâlniri regulate, ateliere – platformă comună de management de proiect
De reținut: diferențe în proiectarea sistemului în Scoția comparativ cu proiectarea sistemului în România
- Administratorul SGR în Scoția este o companie privată nonprofit operată FĂRĂ implicarea statului; în cazul nostru, tocmai implicarea statului în acționariatul administratorului este cauza principală pentru tergirversarea sistemului de luni bune
- Administratorul SGR în Scoția cuprinde: producători, comercianți cu amănuntul, angrosiști și asociații comerciale. Asociațiile comerciale se asigură că vocea companiilor mai mici este auzită
Feliciu Paraschiv – vicepresedinte, Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), organizație care nu a fost inclusă în societatea RetuRO a declarat în cadrul conferinței menționate la începutul articolului:
„Din aproximativ 88 000 de comercianți, 40 000 vor fi obligați să intre în SGR iar foarte mulți se vor alătura voluntar, (…) în principiu, estimăm că aproximativ 70 000 de comercianți vor fi angrenați în sistem.”
Cca 70 000 de comercianți aflați pe teritoriul național nu sunt reprezentați în cadrul societății RetuRO …
- Retailerii online trebuie să colecteze containerele goale de la domiciliu – se estimează că 10% din vânzări sunt online – în cazul nostru legea stipulează că magazinele online nu vor fi nevoite să colecteze ambalajele SGR
Sistemul DRS din Scoția va fi printre cele mai complexe din lume atunci când va fi implementat și considerăm că ar trebui să reprezinte un punct de referință în ceea ce privește pregătirea implementării SGR în România, mai ales în ceea ce privește componenta logistică a implementării sistemului.
Mai multe informații despre sistem găsiți aici.
Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică
Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.
Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum
Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.
Sursa foto: Ecoteca – Bandă de sortare manuală deșeuri reciclabile – Stația de sortare Urban SA
Ieri am fost în vizită la stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban SA, unul dintre colectorii autorizați pentru preluarea deșeurilor municipale din Sectorul 6 și orașul Otopeni.
În cadrul stației de sortare pe lângă deșeurile frecvente (hârtie, plastic de tip PET, metal, sticlă) sunt recuperate și alte categorii de deșeuri care sunt refuzate în general, de unii colectori și reciclatori, fiindcă nu au o valoare economică semnificativă.
Categoriile de deșeuri rezultate în urma sortării deșeurilor municipale:
- Hârtie/carton
- Plastic de tip PET
- Plastic de tip HDPE (de exemplu recipiente de șampoane, detergenți)
- Polistiren (caserole, resturi de polistiren folosite la ambalarea si transportul produselor, resturi de construcții etc.)
- Caserole din plastic
- Folie color, transparentă și pungi
- Lădițe de plastic
- Ambalaje de tip tetrapak
- Doze de aluminiu
- Metal
- Sticlă
- Deșeuri voluminoase
- Deșeuri de construcții
- RDF (deșeurile de tip RDF -Refused Derived Fuel sau combustibil derivat – sunt trimise pentru co-procesare în fabricile de ciment)
- Deșeuri vegetale provenite din parcuri și toaletări
- Anvelope
- Textile
- Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice (DEEE)
- Ulei alimentar uzat
- Deșeuri reziduale
Dan Ceaușescu, director comercial în cadrul Urban S.A.: „Datorită stației de sortare am reușit să reducem depozitarea la gropile de gunoi cu 37%, 27% din deșeurile sortate sunt trimise la fabricile de reciclare iar 10% din aceste deșeuri ajung la fabricile de ciment unde sunt folosite drept combustibil alternativ.”
Dan Ceaușescu, Director Comercial Urban SA
Cum funcționează stația de sortare
Deșeurile colectate de la populație din sectorul 6 (sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6, 1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat, restul asociațiilor au contracte cu alți operatori) și Otopeni sunt aduse la Stația de sortare de autogunoierele sau mașinile dedicate colectării deșeurilor reciclabile ale Urban, a completat dl. Ceaușescu.
- Deșeurile reciclabile și menajere ajunse la stația de sortare sunt cântărite înainte de a intra în stația de sortare (vezi imaginile 1 și 2)
- Deșeurile reciclabile sunt depozitate separat de deșeurile menajere pe platforma stației de sortare și sunt introduse în stația de sortare printr-un ciur rotativ care are rolul de a separa obiectele mici (metalice și nu numai) de restul ambalajelor mari (vezi imaginea 3)
- Deșeurile mici sunt colectate într-un container aflat sub ciur iar deșeurile mari ajung pe banda de sortare unde sunt sortate manual pe 14 categorii: folie color, folie incoloră,PET incolor, PET albastru, PET verde, hârtie, carton, doze aluminiu, metal, polistiren, caserole PET, PET alb (recipientele de iaurturi), tetrapak, plastic de tip HDPE. Pentru o sortare eficientă există un angajat aflat lângă banda de sortare pentru fiecare tip de material. Acesta are rolul de a prelua materialul de pe banda de sortare și de a-l depozita în containerul corespunzător pentru respectivul material (vezi imaginile 4 și 5).
- La sfârșitul benzii de sortare se află un magnet care are rolul de a prelua deșeurile metalice
- Deșeurile reciclabile sunt balotate pe tipuri de material și transportate la fabricile de reciclare (vezi imaginea 6).
- Deșeurile nereciclabile provenite din prima bandă de sortare sunt preluate pe a doua bandă de sortare; de aici ajung într-o presă unde sunt transformate în baloți. Aceste deșeuri denumite RDF -Refused Derived Fuel (combustibil derivat) sunt trimise pentru co-procesare în fabricile de ciment. Aici sunt incinerate pentru a înlocui combustibilul clasic (cărbuni, petrol). Cenușa rezultată în urma incinerării acestor deșeuri este tratată și introdusă în compoziția cimentului (vezi imaginile 7 și 8).
De reținut
- după sortare, deșeurile reciclabile sunt balotate si transportate către fabricile de reciclare
- deșeurile de sticlă sunt depozitate separat de restul deșeurilor reciclabile pe platforma stației de sortare pentru a nu se pierde pe benzile de sortare. Ulterior containerele cu deșeuri de sticlă sunt transportate la fabricile de reciclare
- deșeurile de tip Tetrapak sunt balotate separat de restul deșeurilor de carton fiindcă sunt formate din 3 materiale diferite (plastic, carton și aluminiu) și sunt trimise la fabrica Vrancart pentru reciclare
- deșeurile de tip RDF sunt transportate către fabricile de ciment pentru co-incinerare
- deșeurile vegetale provenite din parcuri și toaletări sunt transportate la o stație de tratare
- deșeurile reziduale care nu mai pot fi reciclate sau incinerate sunt transportate la gropile de gunoi
- deșeurile de construcții sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației și sunt transportate ulterior către firmele de construcții pentru a fi folosite la nivelarea drumurilor înainte de asfaltare
- deșeurile voluminoase sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației, sunt dezmembrate iar o parte dintre componente (metal și lemn) ajung la reciclare în timp ce resturile textile sunt valorificate energetic în fabricile de ciment
Ce trebuie să facem noi, cetățenii, pentru a facilita procesul de colectare și sortare
- În primul rând, să încercăm să reducem deșeurile pentru a nu mai fi nevoie să fie colectate și valorificate. Spre exemplu: să cumpărăm cât mai multe produse de la producători locali (pentru a reduce consumul de combustibil și alte costuri de distribuție) vrac, în săculeți, sacoșe și alte recipiente reutilizabile, să renunțăm la pungi și alte ambalaje de unică folosință, să evităm să aruncăm mâncarea etc. Din fericire, acum au apărut și magazine care vând produse vrac sau în ambalaje prietenoase cu mediul – fără plastic – ex. Magazin Zero Waste București, Ecoptimist.ro
- Dacă avem posibilitatea, să încercăm să colectăm separat resturile vegetale și alimentare și să le predăm pentru a fi transformate în compost (îngrășământ natural). Găsiți câteva locații aici.
- Să încercăm să refolosim cât mai mult unele ambalaje și produse (ex. borcane, sticle, caserole) și să le donăm atunci când nu le mai folosim (ex. pe grupuri de donații de tipul „freecycle” – facebook)
- Să evităm să folosim ambalajele nereciclabile sau greu de reciclat (de exemplu, pungile de chipsuri, sticle PET pentru iaurturi, caserolele transparente folosite pentru mezeluri, măsline, carne etc, plicurile de hrană pentru animale etc.)
- Să clătim cu apă ambalajele înainte de a le colecta separat – Pentru a preveni risipa de apă ambalajele pot fi clătite în apa rămasă după spălarea veselei
- Să nu separăm dopurile de sticlele de plastic atunci când le colectăm. Fiind de dimensiuni mici se pot pierde în procesul de sortare și nu mai ajung să fie reciclate
- Să presăm deșeurile pentru a reduce volumul.
- Să reparăm produsele (de exemplu, electrocasnice, electronice, hainele). Dacă sunt în stare bună, pot fi donate asociațiilor care sprijină persoanele defavorizate sau pe grupurile de donații de pe facebook.
- Să depunem eforturi să colectăm separat deșeurile pe minimum 2 fracții (uscat, umed) sau 4 fracții (hârtie, plastic, metal, sticlă) chiar dacă firma de salubrizare din sectorul nostru/orașul nostru nu oferă acest serviciu (din fericire, sunt multe supermarket-uri care colectează deșeurile reciclabile, există de asemenea și colectori mici, „de cartier” care oferă acest serviciu – îi puteți găsi pe harta reciclării sau colectaredeseuri.ro)
- Dacă locuiți în sectorul 6 sau Otopeni și nu beneficiați de programul de colectare separată contactați administratorul clădirii și reprezentanții Urban.
1. Deșeurile sunt cântărite la intrarea în stația de sortare
2. Cu aceste mașini sunt colectate deșeurile reciclabile de la asociațiile de proprietari și firmele care au ales să implementeze sistemul de colectare separată
3. Ciur rotativ – Stația de sortare Urban SA
4. Bandă de sortare manuală deșeuri reciclabile – Stația de sortare Urban SA
5. Container cu folie transparentă colectată de pe banda de sortare manuală
6. Presă balotare – în imagine baloți de plastic tip PET (sticle) pregătiți pentru a fi transportați la fabricile de reciclare
7. Deșeurile nereciclabile (tip RDF – combustibil derivat) sunt preluate pe a doua bandă de sortare, balotate și transportate către fabricile de ciment pentru a fi incinerate
8. Deșeuri de tip RDF care urmează să fie balotate și transportate la fabricile de ciment pentru incinerare
9. Baloți de plastic de tip HDPE (spre exemplu recipiente de șampoane, detergenți)
10. Baloți de polistiren
12. Caserole care nu se reciclează în România și ajung „în cel mai bun caz” la incinerare în fabricile de ciment
13. Baloți de hârtie urcați în tir pentru a fi transportați la o fabrică de reciclare
14. Baloți din doze de aluminiu
15. Sticle tip PET de culoare albă folosite pentru lactate – nu se reciclează în România și ajung „în cel mai bun caz” la incinerare în fabricile de ciment
16. Baloți din lăzi de plastic
17. Baloți din ambalaje de tip tetrapak
18. Container cu deșeuri metalice
19. Deșeurile de construcții sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației și sunt transportate ulterior către firmele de construcții pentru a fi folosite la nivelarea drumurilor înainte de asfaltare
Deșeurile voluminoase
Urban S.A. este una dintre puținele firme de salubrizare care sortează și dezmembrează deșeurile voluminoase și reușeste să trimită la reciclare o parte dintre componente.
Vom reveni cu mai multe detalii despre întregul proces în cadrul unui articol dedicat deșeurilor voluminoase.
Articol scris în colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR
Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?
Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică
Patrick Wiedemann, CEO RLG – Soluții pentru evitarea fraudării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România
Sursa foto: prezentare Patrick Wiedemann – Econet meetings
Acum ceva timp scriam un articol despre riscurile SGR prezentate de Gheorghe Loloiu, Director General Reverse Logistics Group (RLG) – România în cadrul Forumului pentru mediu și soluțiile propuse de RLG pentru îmbunătățirea sistemului.
Prezent în cadrul „Econet meetings – oportunitățile și provocările implementării sistemului garanție-returnare în România” din data de 6 iulie 2022, un eveniment organizat de Higgins și Camera de Comerț Româno-Germană – AHK Romania în cadrul Hotspot Workhub, Patrick Wiedemann, CEO Reverse Logistics Group a prezentat câteva dintre provocările implementării SGR în Germania și a oferit soluții concrete pentru reducerea acestor riscuri în România.
RLG face parte din Grupul Reconomy, lider în furnizarea de tehnologie bazată pe servicii centrate pe economia circulară. RLG va dezvolta sistemul IT pentru implementarea SGR în Scoția începând cu 1 ianuarie 2023 (termenul de finalizare a soluției IT este de 18 luni). Scoția va lansa Sistemul de Garanție-Returnare pe 16 august 2023. Acesta va fi primul program de acest fel lansat în Marea Britanie.
În România, RLG (anterior denumită CCR) este prezentă din anul 2008, asigurând servicii complete privind transferul de responsabilitate pentru producătorii de echipamente electrice și electronice, precum și de baterii și acumulatori.
Având în vedere realitatea românească în ceea ce privește pregătirea SGR:
- Termenul nerealist de demarare a sistemului – 1 octombrie 2022
- Obligativitatea introducerii codului unic de identificare a ambalajelor incluse de SGR
- Conform legislației în vigoare, doar retailerii cu spațiu mai mare de 200 mp vor fi obligați să asigure colectarea ambalajelor incluse în sistem SGR
- Există peste 80.000 de mici comerciați în țară (față de un total de 3.500 supermarketuri)
- Micile magazine ar trebui integrate în rețeaua de colectare SGR deoarece acoperă 50% din piață
- Comoditatea consumatorilor impune obligativitatea ca punctele de predare să se afle în proximitate/ să fie ușor accesibile pentru consumatori
Sursa foto: Ecoteca -Patrick Wiedemann – Econet meetings
Principalele provocări ale sistemului vor fi în viziunea dl Wiedemann:
- Logistica (mai ales în ceea ce privește colectarea manuală)
- Utilizarea limitată a RVM-urilor în unele zone
- Costurile ridicate de achiziționare și gestionare a acestora
- Riscuri ridicate de fraudare a sistemului
Sursa foto: captură prezentare Patrick Wiedemann – Econet meetings
Soluții oferite de RLG pentru reducerea fraudei în sistemul tradițional cu cod de bare
Utilizarea serviciilor IT de verificare, analiză și raportare oferite de Microsoft:
- Business Analytics
- Microsoft Power BI în combinație cu SSRS (SQL Server Reporting Services)
- Identificarea și abordarea fraudei în timp real datorită capabilităților Azure Analytics Services
Opțiune: SMART SGR pentru a preveni frauda
▪ Codul unic asigură autenticitatea produsului și protecția clienților
▪ Frauda zero (>99%) este posibilă numai cu o verificare în doi factori
(cod individual și marcaj de securitate)
▪ Codurile nu pot fi tipărite și scanate pentru a solicita rambursarea; sunt valabile doar o dată ce sunt înregistrate și puse pe piață
▪ Codarea unică asigură că sticlele pot fi returnate o singură dată
▪ Oferă un nivel de securitate ridicat împotriva unui potențial hacker: Frauda necesită nu numai manipularea datelor, ci și furtul fizic din containere cu un marcaj de securitate valabil.
▪ Depozitul este legat de un articol fizic, nu de o etichetă.
▪ Odată ce este detectată o practică necorespunzătoare, codul poate fi urmărit.
Sursa foto: captură prezentare Patrick Wiedemann – Econet meetings
Soluții oferite pentru mini-market-uri
Dispozitiv portabil (similar cu dispozitivul de scanare a produselor din supermarket-uri)
- Scanner de înaltă calitate și bazat pe camere de viteză
- Nu este necesar un efort semnificativ de dezvoltare
- Verificarea produsului în timp real (spre deosebire de verificarea bazei de date)
- Opțional – imprimanta de bonuri/bonoane
- Posibilitate opțională de a strivi ambalajele după scanare
Aplicație mobilă B2B
- Adaptat la orice mediu
- Verificarea produsului în timp real față de baza de date
- Personalizarea aplicației este necesară
- Posibilitate opțională de a strivi ambalajele după scanare
Beneficiile pentru mini-market-uri
- Validare la punctul de întoarcere, nu la centrul de numărare
- Posibilități de compactare
- Reducerea costurilor logistice
Altă soluție pentru mini-market-uri: plasarea de RVM-uri (Reverse Vending Machines) simplificate și adaptate la spațiul redus din cadrul acestor magazine.
Sursa foto: captură prezentare Patrick Wiedemann – Econet meetings
Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică
Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.
Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum
Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje
Sursa foto: Zero Waste Europe
În contextul adoptării Planului pentru acțiune circulară (iunie 2020) unul dintre principalele elemente constitutive ale Pactului verde european, Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (care reglementează introducerea pe piață a ambalajelor, precum și prevenirea și gestionarea deșeurilor de ambalaje) se află în revizuire și va fi adoptată de Comisia Europeană în acest an.
Inițiativa urmărește, de asemenea, angajamentul Strategiei pentru materiale plastice de a asigura faptul că ambalajul de plastic este reutilizabil sau reciclabil într-o manieră viabilă din punct de vedere economic până în 2030, iar Pactul Verde european extinde această obligație la toate ambalajele și se angajează să adopte măsuri suplimentare pentru prevenirea și reducerea supraambalajului și a deșeurilor de ambalaje.
Astfel, în revizuirea Directivei pentru ambalaje, Comisia Europeană are în vedere:
- îmbunătățirea designului ambalajului pentru a promova reutilizarea și reciclarea
- creșterea conținutului reciclat din ambalaje
- măsuri pentru reducerea ambalării excesive
- reducerea deșeurilor de ambalaje.
Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor
Atunci când ne referim la ambalaje, pare să existe o confuzie între acțiunile care se referă la reutilizare și la prevenire. În ciuda faptului că ambele contribuie la reducerea generării de deșeuri, din perspectiva elaborării politicilor, acestea ar trebui tratate ca 2 concepte diferite.
Având în vedere revizuirea Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWD), Zero Waste Europe a lansat la începutul lunii iunie împreună cu mai mulți parteneri documentul „Packaging Reuse vs. Packaging Prevention – Understanding which policy measures best apply”.
Această lucrare își propune să clarifice ceea ce ar trebui definit ca „reutilizarea ambalajelor” și ceea ce ar trebui definit ca „prevenirea deșeurilor de ambalaje” și care sunt măsurile de politică care le cuprind pe una și pe cealaltă.
Când folosim termenul de „ambalaj reutilizabil”, conceptul se referă de fapt la două tipuri de procese:
- acțiunea de a folosi un recipient care este deținut de consumator și care este fie reumplut în magazin sau reumplut acasă. În ambele cazuri, recipientul nu este de fapt un ambalaj, ci un produs și, prin urmare, această acțiune ar trebui să fie considerată ca prevenire a deşeurilor de ambalaje.
- acțiunea de utilizare a unui recipient care este un activ deținut de producător sau de un terț și/sau de colectare, spălare și reumplere de o terță parte. Acest proces este ceea ce ar trebui considerat ca ambalaj reutilizabil.
Prin urmare, trebuie făcută o diferențiere importantă între: prevenirea deșeurilor de ambalaje și sisteme de ambalare reutilizabile, deoarece măsurile și cerințele care ar trebui să se aplice fiecăruia dintre ele diferă (deși sunt foarte complementare) și această diferență trebuie clarificată în cadrul viitoarei revizuiri a Directivei
Definiția ambalajelor reutilizabile, în viziunea Zero Waste Europe și a partenerilor
„Ambalajele reutilizabile sunt ambalaje care sunt concepute pentru a fi reutilizate de mai multe ori în același scop după utilizare și a căror returnare și reutilizare efectivă este posibilă printr-o logistică adecvată și promovată de sisteme de stimulare adecvate, de obicei printr-un sistem depozit”.
De fapt, există câteva aspecte cheie care sunt cruciale pentru a fi încorporate în definiția unui sistem de reutilizare a ambalajului, punctate foarte bine de Zero Waste Europe:
- Existența infrastructurii și a logisticii inverse pentru preluarea efectivă, curățarea, reumplerea și redistribuirea ambalajelor (operată de producători și/sau de un terț).
- Un stimulent adecvat pentru returnarea ambalajului (de obicei un depozit, dar poate fi și un sistem în care consumatorul plătește o amendă atunci când ambalajul nu este returnat).
- O anumită cantitate de rotații minime, care ar trebui să fie cel puțin între 10-15 cicluri.
- O rată de colectare de cel puțin 90% din ambalaje.
Măsuri propuse de Zero Waste Europe și partenerii lor care sprijină prevenirea deșeurilor de ambalaje
- O țintă de prevenire a deșeurilor de ambalaje de 50% până în 2030, care să includă ca 30% să fie atinsă prin reutilizare
- Stabilirea unui plafon pentru ambalajul general de unică folosință introdus pe piață
- Aplicarea de taxe pe ambalajele de unică folosință
- Restricționarea utilizării ambalajelor de unică folosință pentru anumite aplicații, cum ar fi la fața locului unde se consumă alimente și băuturi
- Încurajarea alternativelor de ambalare reîncărcabile care să fie disponibile de către orice restaurant, cafenea sau magazin care vinde alimente sau băuturi de consumat „din mers”
- Încurajarea sau obligarea comercianților cu amănuntul care vând produse alimentare, băuturi și produse de curățare nepericuloase să accepte consumatorii să-și aducă propriul recipient (recipient spălat corespunzător)
- Încurajarea comercianților online să ofere clienților posibilitatea de a renunța la livrarea produselor în ambalaj suplimentar (pentru expediere) atunci când ambalajul propriu al produselor este deja potrivit pentru expediere.
Măsuri propuse de Zero Waste Europe și partenerii lor care sprijină reutilizarea ambalajelor
- Stabilirea unui obiectiv general de reutilizare de 50% până în 2030 pentru toate ambalajele introduse pe piața UE; trimițând astfel un semnal puternic tuturor sectoarelor de piață pentru a demara tranziția
- Stabilirea țintelor de reutilizare specifice sectorului sau țintelor dedicate pe tip de ambalaj
- Încurajarea schemelor de depozit-retur (DRS) pentru reumplere/reutilizare dincolo de ambalarea băuturilor
- Definirea cerințelor esențiale pentru sistemele de tip „pool”(vezi imaginea de mai jos sau citește mai multe informații despre aceste sisteme aici – și furnizarea de linii directoare privind configurarea acestora si functionare.
- Stabilirea parametrilor generali pentru alinierea standardizării designului ambalajului și returnării – Stimulente de returnare între mărci și companii într-un mod care să permită partajarea punctelor de colectare a recipientelor, instalații de spălare și logistică, inclusiv un număr minim de cicluri (reutilizări), etichetare, etichete digitale (coduri QR), simboluri de reutilizare, printre alte cerințe privind designul de produs.
Sursa foto: Zero Waste Europe
Principalele pericole semnalate de Zero Waste Europe și parteneri în gruparea celor 2 concepte -reutilizarea ambalajelor și prevenirea deșeurilor de ambalaje, în cadrul Directivei
- Lipsa stimulentelor pentru sisteme eficiente de reutilizare a ambalajelor
- Lipsa sprijinului pentru prevenirea generării deșeurilor
- Greenwashing/confuzia consumatorilor
- Magazine care vând produse reutilizabile, cum ar fi pungi de bumbac și pahare de cafea din oțel inoxidabil cu mâncare/băutură/cumpărături: Deși în acest caz, articolele sunt vândute către consumatori și nu sunt oferite gratuit, asta nu înseamnă că vor fi aduse înapoi pentru fiecare cumpărătură și, de asemenea, nu înseamnă că vor fi refolosite acasă. Mulți consumatori care și-au uitat propriile obiecte personale acasă o vor face cumpărând un alt articol reutilizabil sau vor reveni în schimb la ambalajul de unică folosință. Acest lucru nu s-ar întâmpla în cazul sistemelor de reutilizare în care articolele sunt preluate înapoi printr-un sistem adecvat de stimulare. Sistemele de ambalare reutilizabile fac acest lucru ușor și convenabil pentru participarea consumatorilor.
- „Sisteme de reîncărcare la domiciliu”: în acest caz, companiile etichetează ceva drept „reutilizabil/reîncărcabil”. deoarece consumatorii pot cumpăra un „articol reîncărcat (de exemplu, o sticlă)” pentru a-l reumple acasă. Pachetul de reîncărcare de unică folosință care este apoi cumpărat de la supermarket pentru a reumple containerul deținut de consumatori este încă ambalaj de unică folosință, adesea realizat din materiale cu reciclabilitate scăzută (vezi imaginea de mai jos).
Sursa foto: pg.de
Puteți citi documentul integral elaborat de Zero Waste Europe și partenerii lor, aici.
Puteti citi si:
Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile
Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică
Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?
Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)
Prezent în cadrul Forumului de Mediu, editia a VI-a, (organizat de Grupul editorial Universul Juridic, în parteneriat cu Universitatea Ecologica din Bucuresti, Organizația ECOTIC și Asociatia Romana de Mediu – 1998), Gheorghe Loloiu, Director General Reverse Logistics Group (RLG) – România, a atras atenția asupra a două aspecte foarte importante care privesc Sistemul Garanție-Returnare și care nu sunt atât de des dezbătute, respectiv riscul de fraudare al sistemului și gestionarea stocurilor de produse nevândute care nu vor conține simbolurile SGR (aplicate pe etichetă) în momentul demarării sistemului.
RLG face parte din Grupul Reconomy, lider în furnizarea de tehnologie bazată pe servicii centrate pe economia circulară. RLG va dezvolta sistemul IT pentru implementarea SGR în Scoția începând cu 1 ianuarie 2023 (termenul de finalizare a soluției IT este de 18 luni). Scoția va lansa Sistemul de Garanție-Returnare pe 16 august 2023. Acesta va fi primul program de acest fel lansat în Marea Britanie.
În România, RLG (anterior denumită CCR) este prezentă din anul 2008, asigurând servicii complete privind transferul de responsabilitate pentru producătorii de echipamente electrice și electronice, precum și de baterii și acumulatori.
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)
Riscurile de fraudare și cum pot fi evitate
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)
Gheorghe Loloiu: „În spatele sistemului este o armată întreagă de IT-iști care încearcă să evite această fraudă.(…) Până la demarare va trebui ca toți care pun pe piață bunuri ambalate să aibă un cod de bare național pentru că altfel procentul de fraudare poate ajunge la 10% și ne gândim dacă sistemul mai este eficient, dacă multiplicăm valoarea fraudei.”
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)
Dl Loloiu a amintit și de problema stocurilor de produse neetichetate conform SGR (vezi imaginea de mai jos) care nu vor mai putea fi comercializate. La o simulare de 4 săptămâni ar fi pierderi de 62 milioane EUR pentru neîncasarea garanției neluând în calcul pierderile financiare și de mediu dacă produsele nevândute ar trebui distruse. Dl Loloiu a avertizat că industria trebuie să găsească niște soluții tehnice împreună cu legiuitorul pentru a evita această situație dezastruoasă.
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)
Ce soluții propune RLG pentru reducerea fraudelor și eficientizarea procesului de numărare a ambalajelor
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)
Gheorghe Loloiu: „În Germania am avut 45 de centre de numărare în 2003. Mai avem 20 dintre ele. Dacă inițial 85 % din ambalaje ajungeau la centrele de numărare, în momentul de față ajung doar 5% din ambalaje. E o investiție care trebuie făcută, set-up-ul este la fel și pentru România, cu centre de numărare. Trebuie să ne gândim că în timp vom reduce din ele (n.r. după construirea acestor centre de numărare și implementarea sistemului, bineînțeles) în funcție de situația de la nivel local.”
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)
Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.
Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum
Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)
Prezenți în cadrul Forumului de Mediu, editia a VI-a, (organizat de Grupul editorial Universul Juridic, în parteneriat cu Universitatea Ecologica din Bucuresti, Organizația ECOTIC și Asociatia Romana de Mediu – 1998), reprezentanții RetuRO SA au anunțat că nu s-a finalizat procedura de desemnare oficială a administratorului SGR. În momentul de față compania pe acțiuni se află în etapa de integrare a Statului în acționariatul RetuRO, urmând ca ulterior să fie adoptată Hotărârea de Guvern care atestă licențierea oficială a administratorului.
Amintim că Societatea RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. s-a constituit conform cadrului legal ca administrator al sistemului și a depus dosarul de acreditare în termenul stabilit (4 martie a.c.).
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)
Sursa foto: captura Ecoteca
Av. Dr. Maria Maxim – Președintele Asociației Retailerilor pentru Mediu a amintit că până la desemnarea oficială a administratorului SGR mai sunt necesari niște pași care nu au fost prevăzuți în HG nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție – returnare pentru ambalaje.
Majoritatea membrilor din Asociația Retailerilor au început analiza proiectelor de investiții iar o parte dintre ei au achiziționat şi pus deja în funcțiune aparate de tip RVM (Reverse Vending Machine).
Implementarea acestor aparate nu este atât de simplă cum pare deoarece, pe lângă procedura de achiziție, presupune și obținerea avizelor și autorizațiilor necesare (de exemplu avize ISU, branşare suplimentară etc.)
Aspecte importante semnalate de dna Maxim:
- Necesitatea amplasării aparatelor în afara spațiului de vânzare ceea ce determină o investiție suplimentară,
- Spargerea ambalajelor de sticlă în momentul colectării, de nedorit dar deocamdată necesară pentru a evita fraudarea sistemului și eficientizarea costurilor de colectare si transport,
- Acoperirea costurile operaționale ale comercianților,
- Tarife de administrare care vor face obiectul unor ordine emise de minister,
- Din perspectiva comercianților dar și a producătorilor, pentru simbolurile SGR aplicate pe etichetă trebuie să existe o perioadă suficientă de tranziție (stoc de tranziție) – pentru a evita sincopele în lanțul de aprovizionare sau risipa de produse în stare bună care nu mai pot fi comercializate fiindca nu sunt purtătoare ale marcajelor corespunzătoare care le încadrează în sistemul SGR (identificatorul SGR și un cod de bare național).
Din HG 1074/2021 reiese că din momentul în care SGR este demarat produsele care nu sunt marcate cu aceste simboluri nu vor mai putea fi comercializate.
Dacă această perioadă de tranziție nu va fi stabilită, o eventuală distrugere a unor produse aflate în stare bună dar care nu mai pot fi comercializate din cauza etichetării ar provoca pagube uriașe pentru comercianți și producători.
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)
Sursa foto: captură Ecoteca
Julia Leferman, Director General al Asociației Berarii României pentru Mediu, a declarat în cadrul Forumului de Mediu:
„Sistemul Garanție Returnare nu are un cadru legislativ complet până în acest moment iar obiectivul nostru este ca acesta să fie finalizat și în vigoare o dată cu acordarea licenței oficiale pentru administratorul SGR – RetuRO; sunt necesare modificări suplimentare în legislația primară și cea fiscală:
- Adoptarea unui pachet legislativ care să permită ca SGR să fie integrat în sistemul de colectare a deșeurilor împreună cu sistemul actual de colectare care functionează după principiul EPR – răspunderii extinse a producătorilor – prin intermediul OIREP-urilor
- Este necesar să fie elaborată și adoptată o metodologie nouă de raportare – SGR vine cu un sistem de raportare diferit la nivel de unități de ambalaje (nu se va raporta în tone de material așa cum se procedează în prezent pentru restul tipurilor de deșeuri).
- În continuare sunt necesare clarificări fiscale, mai ales cum va fi tratată din punct de vedere fiscal valoarea garanției (în mod normal garanția nu ar trebui să fie purtătoare de TVA, model adoptat și în celelalte state care au implementat SGR).
Există prevederi legislative pentru ambalajele reutilizabile pentru care există o garanție și se află în circuitul economic, dar pentru a include și ambalajele în regim SGR care sunt de unică folosință a fost solicitată Ministerului Mediului și Ministerului Finanțelor o prevedere clară că această garanție nu va include TVA.
Dna Leferman a mai amintit că timp de 3 ani au fost făcute numeroase analize și studii de fezabilitate de către industrie pentru a găsi cele mai bune soluții de implementare a sistemului, ținând cont mai ales, de unele aspecte specifice doar României, care nu se regăsesc în alte SGR-uri implementate în străinătate (spre exemplu particularități privind anumite zone geografice, privind modul de distribuție al populației în mediile urban și rural).
Sursa foto: captură Ecoteca
Alice Nichita – Președinte al Asociației Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate:
„Campania de comunicare a acestui sistem este esențială. (…) Studiile pe care le-am făcut în rândurile consumatorilor arată că oamenii așteaptă cu nerăbdare acest sistem, să poată să aibă posibilitatea să returneze ambalajele și să se implice în acest sistem.”
Ce trebuie să știe consumatorii
Pentru a fi returnate, ambalajele vor trebui să fie:
- curate,
- să nu fie turtite și
- să aibă eticheta intactă si simbolurile SGR vizibile pentru a face diferența între ambalajele incluse în SGR și cele introduse pe piață înainte de demararea sistemului (pentru a putea fi detectate de aparatele de colectare sau de casa de marcat acolo unde se va returna ambalajul). Vor beneficia de rambursarea garanției doar ambalajele comercializate în România după data lansării oficiale a SGR.
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)
De ce termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea SGR nu poate fi realist
Alice Nichita a amintit încă o dată, toate eforturile care vor fi necesare pentru pregătirea, implementarea și administrarea sistemului:
- Infrastructura logistică foarte complexă: construcții, producție, echipamente, centre de numărare, toată infrastructura de transport pentru preluarea ambalajelor (de la magazine la centrele de sortare şi numărare iar apoi la fabricile de reciclare)
- Obținerea finanțărilor pentru implementarea investițiilor
- Dezvoltarea tuturor procedurilor administrative
- Angajarea personalului care va implementa sistemul
- Înregistrarea producătorilor și semnarea contractelor cu aceștia (100 000 de contracte care trebuie semnate în 90 de zile de la acordarea licenței de administrare)
- Dezvoltarea sistemului IT care va trebui să gestioneze în timp real o bază de date impresionantă și să asigure protecția acestor date.
Când va fi demarat sistemul în România?
Alice Nechita: Am construit un calendar în funcție de toate etapele menționate și acest orizont de 18 luni ține de momentul acreditării (mențiune – termenul de 18 luni a fost propus de luni bune de reprezentanții industriei) (…), preconizăm undeva la finalul anului 2023. (un termen ambițios de altfel, având în vedere termenele foarte strânse pentru pregătirea și implementarea sistemului).
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)
Va influența garanția unică modul de consum al consumatorilor?
Sursa foto: ecologic
Dragoș Doru, director general al Can Pack Recycling, cel mai important colector de doze de aluminiu din Romania, avertiza într-un interviu acordat revistei ecologic:
„Deşi CAN PACK susține introducerea SGR, este necesar un tratament echitabil pentru toate tipurile de ambalaje altfel riscăm să ne transformăm într-o țară a PET-urilor. Așa cum stau lucrurile acum, vom vedea la raft o taxă de 50 de bani pentru un ambalaj, indiferent de volum.
Deci un PET de 2,5 litri va avea taxa de 50 de bani, la fel ca o sticlă sau o doză de aluminiu de 0,5 sau 0,33 litri. Evident că oamenii vor prefera să plătească acei 50 de bani pentru o cantitate mai mare de bere, apă sau suc decât 2,50 sau chiar 4 lei pentru aceeaşi cantitate de bere ambalată în doze de aluminiu, ceea ce va duce la o creștere a consumului de PET în România.
Iar această creștere nu este în conformitate cu politica de reducere a consumului de plastic la nivel european sau cu spiritul directivei privind plasticul de unică folosință”.
Julia Leferman a explicat în cadrul Forumului de Mediu: „Am făcut un studiu de percepție la nivel de consumator să vedem dacă o garanție unică influențează obiceiul de consum și nu creează o migrație a consumului de la ambalajul mic la ambalajul mare sau chiar și între tipuri de ambalaje diferite iar pentru momentul actual nu am sesizat să existe un astfel de risc.(…)
Garanția unică este accesibilă pentru consumator și încurajează consumatorul să susțină sistemul (…) există sisteme în piață care au pornit cu garanții diferite pe tipuri de ambalaj și au ajuns la o garanție unică (cel mai recent exemplu, Estonia), noi susținem o valoare de garanție unică ceea ce nu exclude ca pe parcursul implementării sistemulului, la 2-3 ani după ce acesta va deveni funcțional și vom putea să analizăm ce implicații a avut, inclusiv pe zona aceasta, să poată fi avută în vedere și o altă abordare, inclusiv valoarea garanției. Ştim din experiența altor state că nu merge niciodată în jos dar ea poate crește dacă se dovedește că valoarea de 50 de bani nu încurajează suficient românii să returneze aceste ambalaje.”
Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.
Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum
Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare
Sursa foto: Ecoteca
Prezent ieri la o conferință privind pregătirea introducerii SGR în Bulgaria, Saulius Galadauskas, Președintele USAD, administratorul sistemului de garanție-returnare din Lituania și Președintele Asociației Berarilor din Lituania a prezentat pe scurt rezultatele la 6 ani de la extinderea SGR pentru ambalajele de băuturi de unică folosință:
- rata de returnare și reciclare în primul an – 74%;
- rata de returnare și reciclare în primul an – 74%;
- aproximativ 90% din ambalaje returnate folosind RVM-uri (23.000 de tone în 2018)
- în prezent rata de returnare a ajuns la 92%
- în 2006 când a fost implementat un sistem de garantie returnare doar pentru ambalajele reutilizabile (de sticlă) consumul de băuturi în ambalaje de sticlă a scăzut de la 214 milioane de sticle la 16 milioane de sticle până în 2016.
- în 2016, introducerea SGR și pentru ambalaje de unică folosință din plastic și metal, a „salvat” consumul de sticle reutilizabile de sticlă. În prezent acesta a rămas la aproximativ 16 milioane sticle/an.
- 97% dintre clienți sunt mulțumiți de sistem și consideră că este necesar
- investiții în infrastructura de colectare pentru SGR – aproximativ 30 milioane EUR pentru 3.200 de puncte de colectare
Cum funcționează SGR în Lituania
Sistemul Garanție Returnare (SGR) în Lituania a început în 2006 cu ambalaje reutilizabile (sticlă) și numai prin colectarea manuală în magazine.
În 2013 rata de reciclare a ambalajelor era de 53.8%, deși ținta de reciclare era de 60%. Pentru a atinge țintele de reciclare, la mijlocul lui 2014 legislația pentru introducerea SGR era pregătită. În 18 luni de la adoptarea legislației administratorul sistemului era creat și sistemul a fost pregătit.
Administratorul SGR este format din 3 organizații – Asociația Berarilor, Asociația Producătorilor de Ape minerale îmbuteliate (aceste 2 sectoare introduc reprezintă producătorii care introduc 70% din ambalajele puse pe piață în Lituania) și Asociația Retailerilor (acesta include aproximativ 90% din retailerii incluși în sistem).
În 2016 SGR a fost extins la ambalaje de unică folosință și în prezent are o rată de returnare de 90%.
Principalele prevederi legale, precum responsabilitățile, sunt stabilite prin lege; obiectivele de reciclare de către Guvern și alte detalii prin ordinele ministrului – rate de depozit, plan de organizare a sistemului, schema de finanțare și programul public de conștientizare.
SGR în Lituania se aplică plasticului (PET), sticlei și metalului, pentru recipientele de la 100 ml la 3 litri. Sistemul este voluntar pentru magazinele mici și obligatoriu pentru cele mai mari (de la 300 de mp în intravilan si 50 mp în mediul rural).
Pentru a facilita returnarea pentru clienți, Guvernul a ales un sistem de „returnare la vânzare cu amănuntul”, ceea ce înseamnă că magazinele care vând recipiente pentru băuturi trebuie să primească și containere folosite înapoi pentru reciclare. Depozitul se aplică ca reducere în magazin sau se returnează numerar.
Responsabilitățile pentru organizarea sistemului au fost repartizate astfel:
- Producători și importatorii de băuturi au obligația:
- de a marca ambalajul cu codul de bare și semnul de depozit
- să colecteze și să contabilizeze depozitul pentru fiecare unitate (0,10 EUR)
- organizează și finanțează SGR prin administrator
- păstrează evidența și raportează ambalajele pe care le pun pe piață
- Comercianții de băuturi:
- colectează și contabilizează depozitul pentru fiecare unitate (0,10 EUR)
- informează consumatorii asupra condițiilor de returnare a ambalajului
- Administratorul sistemului – entitate publică nonprofit:
- Funcționează numai cu planul organizatoric, schema de finanțare și programul de conștientizare a publicului agreat și cu un acord cu producătorii și importatorii de băuturi și vânzătorii de ambalaje
- Organizează returnarea ambalajelor și gestionarea acestora
- Oferă echipamentul necesar comercianților pentru punctele de colectare
- Selectează colectorii și reciclatorii de ambalaje prin proceduri de licitație publică
- Asigură îndeplinirea obiectivelor de colectare și reciclare în numele producătorilor și importatorilor de băuturi
- Organizează programele de conștientizare a publicului (cel puțin 1% din cifra de afaceri anuală)
Rezultate
- Investiții în infrastructura de colectare pentru SGR – aproximativ 30 milioane EUR pentru 3 200 de puncte de colectare
- Locuri de muncă create– aproximativ 1.200
- Costul sistemului estimat per cetățean – 4-5 EUR/an
- Retailerii nu au vrut să investească în aparate de colectare automată (Reverse Vending Machines –RVM) prin urmare investițiile au fost asigurate de Administratorul SGR -Automate de ambalaje amplasate– aproximativ 1.100
- În primul an de la implementare sistemului, administratorul SGR a prevăzut ca vor fi colectate 60% din ambalaje, ținta impusă de Guvern a fost de 50%, în realitate au fost colectate 74% din ambalajele incluse in sistem
- Sistemul are sprijinul populației, 97% dintre clienți sunt mulțumiți de sistem și consideră că este necesar, 93% au recunoscut că introducerea unui astfel de sistem i-a încurajat să-și trateze deșeurile în mod mai responsabil (în fiecare an are loc o cercetare care verifică gradul de satisfacție al consumatorilor privind SGR)
Beneficii
- Scăderea deșeurilor de ambalaje pentru băuturi în spații publice, gropi de gunoi, promovarea sortării
- Investițiile vor fi recuperate după cinci ani
- Aproximativ 70% din garanție este cheltuită în același magazin, se creează astfel loialitate pentru magazinul respectiv
- Permite returnarea a până la 95% din ambalaje, ambalaje mult mai curate și de o calitate superioară care reduc costurile de manipulare, sortare, spălare înainte de a fi reciclate
- Fără investiții publice, fără fonduri necesare; doar investiții private
- Creare de noi locuri de muncă
Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.
Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit
Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile
Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România
Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare
Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022
OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri
Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?
Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău