Deseuri – Schimbari majore privind gestionarea deseurilor municipale de catre primarii

11 septembrie 2018

Finalul de an 2018 vine cu o serie de schimbari majore privind gestionarea deseurilor municipale de catre primarii. Ele se concretizeaza – deocamdata, atentie! – in prevederile OUG 74/2018.

Impunerile la nivelul Uniunii Europene trebuie respectate fara echivoc si de Romania; reglementarile ar trebui sa tina cont atat de specificul national (infrastructura, nivel de performanta, cadru institutional, obiceiuri de consum etc.) cat si de directia generala de politica publica comunitara, marcata de dificultatile majore in a recicla deseuri si a reduce depozitarea. Ar trebui. Acum haideti sa vedem ce se intampla in mod concret.

Autoritatilor locale, fie ca sunt ele primarii sau ADI-uri, li se atribuie o serie de obligatii importante, unele cu efect imediat, altele incepand cu anul viitor. Chiar si pentru acele masuri care urmeaza sa-si creeze efecte incepand cu 1 ianuarie 2019, pregatirea implementarii acestora trebuie sa se realizeze inca de pe acum.

Iata cateva dintre provocari:

Asigurarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor municipale generate de populatie (cel putin pentru hartie si carton, metale, plastic si sticla);
Atingerea tintei de reciclare a deseurilor municipale produse (minim 50% din masa totala generata pana la 30 decembrie 2020);
Contributia pentru economia circulara (suportata de salubristi) (de la 1 ianuarie 2019), pentru cantitatile de deseuri care ar fi trebuit valorificate dar nu au fost;
Includerea tarifelor distincte pentru gestionarea deseurilor colectate selectiv, in caietele de sarcini si in contractele de delegare a serviciului de salubrizare (de la 1 ianuarie 2019);
Respectarea indicatorilor de performanta pentru activitatile din cadrul serviciului de salubrizare si aplicarea de penalitati pentru nerealizarea lor (de la 1 ianuarie 2019);
Respectarea instrumentului economic “plateste pentru cat arunci”, pe baza volumului de deseuri, a frecventei de colectare, greutatii si/sau numarului de saci de colectare personalizati; Tarifele si sanctiunile asupra beneficiarului serviciului de salubrizare sunt stabilite de catre Primarie (de la 1 ianuarie 2019);
Respectarea principiului “Raspunderea extinsa a producatorului”, concretizat in finantarea la bugetul local pentru acoperirea costurilor de colectare si valorificare a deseurilor din ambalaje din partea organizatiilor producatorilor de produse ambalate (de la 1 ianuarie 2019).

Asadar, modificarile din sistemul de gestionare a deseurilor presupun atentie si implicare din partea Primariilor. Dupa cum puteti vedea din formularea obligatiilor legale de mai sus, detaliile si eforturile de implementare sunt lasate la interpretarea si decizia primariilor, in calitatea lor de furnizori – directi sau indirecti – de servicii publice catre populatie si de beneficiari ai contractelor de salubrizare, in timp ce controlul periodic al implementarii masurilor se va realiza de catre comisii din cadrul autoritatilor competente.

Nerespectarea obligatiilor de mediu va atrage sanctiuni si amenzi care pot fi evitate insa necesita know-how, organizare si decizii. Cele mai recente obligatii provin, cum spuneam la inceputul articolului, din prevederile OUG 74/2018, pentru modificarea si completarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si a OUG 196/2015 privind Fondul pentru mediu. Varianta integrala a normativului o gasiti aici.

Articol realizat cu sprijinul colegilor de la Green Business Management www.raportare-mediu.ro

De ce sustinem respingerea “legii ambalajelor”

20 octombrie 2016

Inca din luna aprilie a acestui an au fost facute presiuni pentru modificarea legii 249/2015 privind gestionarea deseurilor de ambalaje si a OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu in favoarea marilor producatori.

Noua propunere legislativa (420/27.06. 2016) initiata de 10 senatori PSD, PNL si UNPR solicita reducerea penalităţilor aplicate producătorilor care nu ating ţintele anuale de colectare de la 2 lei/kg la 0,7 lei/kg, masura dezastruoasa care ar bloca indeplinirea tintelor anuale de colectare si reciclare a deseurilor de ambalaje.

Noile propuneri vizeaza pe langa deseurile de ambalaje si deseurile de anvelope.

Acţiunea senatorilor a trecut de comisiile de specialitate, cu modificarea penalităţii de la 0,3 lei/kg, cât au cerut iniţiatorii, la 0,7 lei/kg. Legea 420/2016 a fost pusă marţi pe ordinea de zi a Senatului însă nu a fost votată din lipsă de cvorum, fiind amanata pentru data de luni, 24 octombrie 2016.

Daca nu vom actiona rapid legea va fi aprobata tacit in data de 15.11.2016!

Salutam demersul de-clic.ro pentru blocarea propunerii legislative si solicitam societatii civile sa sprijine initiativa prin transmiterea de scrisori de respingere a propunerii legislative catre Comisia de Mediu din Camera Deputatilor!

Toate eforturile depuse pana acum de autoritati pentru imbunatatirea performantelor de colectare si valorificare a deseurilor (OUG nr. 38/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, OUG nr. 39/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, OUG pentru completarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor) risca sa fie boicotate de noua lege.

Din fericire, respingerea legii este sustinuta si de Ministerul Mediului:
„Ministerul Mediului cere respingerea acestui proiect de lege, deoarece creează prejudicii financiare grave autorităţilor publice locale, precum şi colectorilor şi reciclatorilor de ambalaje. În ultimă instanţă cetăţenii vor trebui să suporte aceste costuri suplimentare prin taxe şi impozite locale mărite semnificativ. Se pun în pericol programe de succes precum Rabla şi Casa Verde“, a declarat Raul Pop, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru capital.

Potrivit ecologic, pana in prezent s-au încasat aproximativ 60 de milioane de euro din penalităţile pentru neatingerea ţintelor de reciclare a deşeurile de ambalaje. Daca propunerea legislativa va fi aprobata penalitatile vor scadea iar producatorii nu vor mai avea nici o motivatie pentru colectarea si reciclarea ambalajelor puse pe piata, cu atat mai putin in gasirea unor solutii pentru reducerea acestora (vanzari la vrac, investitii in eco-design, campanii de constientizare privind reciclarea ambalajelor).

Sa ne aducem aminte ca aceeasi discutie a fost si in 2013 cand s-a decis sa se renunte la taxa de 2 lei/kg pentru neindeplinirea tintelor de valorificare a uleiurile minerale in favoarea unei taxe de 0,3 lei/kg aplicată o singură dată cantităţilor de uleiuri datorată de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de produse.

La vremea respectiva Ecoteca impreuna cu Coalitia pentru Mediu a sustinut in nenumarate randuri mentinerea taxei de 2 lei/kg.

Ne aflam in aceeasi situatie de boicotare a unor obligatii de colectare si reciclare a deseurilor, dar speram ca de aceasta data, nu se va repeta greaseala facuta in urma cu 3 ani.

Sa nu uitam ca aceasta criza a reciclarii ambalajelor dateaza inca din octombrie anul trecut, cand controalele AFM au depistat fraude in valoare totala de 54 mil. EURO pe piata deseurilor de ambalaje.

Autoritatile au rezistat presiunilor producatorilor pana in prezent, trebuie sa le solicitam sa nu cedeze si sa respecte cerintele europene privind colectarea si reciclarea deseurilor!

Puteti citi si:

Scandalul reciclarii ambalajelor: Este legitima scumpirea produselor alimentare cu 30%?

OUG pentru modificarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor – Autoritățile locale vor aplica opțional principiul “Plăteşti pentru cât arunci”

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Retrospectiva: topul masurilor privind managementul deseurilor in 2015

11 ianuarie 2016

Sursa: Eco Business

În acest an, politicile au jucat un rol foarte important în gestionarea deșeurilor. De la risipa alimentara la deșeurile din plastic, noile reglementări indică în mod clar „mult discutata” direcție: tranziția spre o economie circulară.

1. Risipa alimentara

În Franța, o lege privind risipa alimentara va intra in vigoare incepand cu aceasta luna in timp ce Consumer Goods Forum, o retea de 400 de retaileri globali de produse alimentare si bauturi, cu sediul la Paris, s-a angajat sa reduca alimentele aruncate la jumatate pana in 2025.

Totodata, in Singapore guvernul a pilotat un sistem de colectare a deseurilor alimentare pentru transformarea lor in compost. De asemenea, a investit intr-un nou proiect care vizeaza producerea de biogaz pentru energie electrica; pentru a realiza acest lucru, deseurile alimentare colectate vor fi amestecate cu namolurile provenite de la statia de epurare Ulu Pandan, situata in sudul tarii.

„Trendul” incepe sa prinda in cat mai multe orase din intreaga lume. New York City intentioneaza sa oblige in august restaurantele, hotelurile, producatorii de alimente si furnizorii sa recicleze deseurile alimentare.

Daca va fi adoptata, masura va contribui cu siguranta la indeplinirea obiectivelor orasului, de reducere a depozitarii deseurilor cu 90% pana in 2030. Cativa pasi au fost facuti: au fost interzise ambalajele din polistiren, au fost demarate proiecte pilot de colectare a deseurilor in sistem dual, a fost lansata o noua strategie de reciclare; cu siguranta in viitorul apropiat vom vedea si alte masuri care sa sustina acest target.

Din pacate, mai apar uneori si piedici in calea initiativele de reducere si reciclare a deseurilor. Culmea este atunci cand piedicile vin din partea …. autoritatilor! care ar trebui sa fie primele care sa sustina si sa demareze astfel de actiuni.

In Melbourne, Australia, guvernul a decis sa inchida un restaurant local care urmarea sa reduca deseurile. Motivul: proprietarul acestuia a refuzat sa plateasca 12 500 $ autoritatilor, „taxa” impusa fiindca si-a plasat composterul in spatele restaurantului.

2. Deseurile de plastic

Mai multe inovații în rezolvarea problemei deșeurilor de plastic au apărut în acest an. Adidas a lansat Shoemaker un nou brand de pantofi realizat din deseurile de plastic colectate din oceane, în timp ce un student la Inginerie aerospațiala, olandezul Boyan Slat a inceput o campanie pentru a curăța oceanele lumii. The Ocean Cleanup este un sistem inovator, care utilizează bariere plutitoare pentru a colecta și recicla deșeurile de plastic din oceane. Sistemul dezvoltat de olandez urmeaza sa fie lansat in acest an in Marea Japoniei, care desparte Coreea de Sud de Japonia, dupa o prima etapa de testare ce va avea loc in Marea Nordului.

Între timp, unele orașe și regiuni au interzis utilizarea de pungi de plastic, cum ar fi Kathmandu în Nepal, Montreal în Canada, statul Uttar Pradesh din India, Malacca în Malaezia si numeroase orase din SUA. O coalitie de grupuri ce militeaza impotriva deșeurilor la nivel mondial a cerut interzicerea totală a pungilor de plastic în luna iulie, pentru a reduce poluarea din oceane și depozitele de deșeuri.

Miscarea a fost sustinuta si de un nou raport al Programului ONU pentru Mediu, care arata inca o data, ca prima solutie pentru rezolvarea problemei deseurilor de plastic este reducerea acestora; totodata, in cadrul studiului s-a demonstrat ca plasticul etichetat ca fiind biodegradabil se dezintegreaza rar in oceane, deoarece necesita anumite procese industriale si expunere prelungita la temperaturi ridicate pentru a se descompune.

3. Stimularea economiei circulare

Comisia Europeana a adoptat la inceputul lunii decembrie un nou pachet al economiei circulare, care impune tinte ambitioase tuturor statelor membre UE: sa recicleze 65% din deseurile municipale, 75% din deseurile de ambalaje si sa reduca depozitarea cu 10%; toate aceste tinte si multe alte masuri trebuie indeplinite pana in 2030.

Prin implementarea unor masuri inovatoare de reducere a deseurilor, design sustenabil sau reutilizare a materialelor, programul CE ar putea genera economii de 600 de miliarde EUR organizatiilor din UE si ar duce la scaderea emisiilor cu 2-4%.

În Australia, conceptul de economie circulară câștigă teren. Programul „Wealth to Waste”, un program de cercetare realizat prin colaborarea mai multor universitati australiene, a lansat un raport in luna iunie; acest raport prezinta australienilor noi solutii de refolosire a resurselor existente.

4. Singapore intensifica eforturile

În Singapore, guvernul se foloseste de un audit de deseuri pentru a accelera practicile durabile de gestionare a deseurilor. Un nou mandat intrat in vigoare in acest an solicita organizatiilor sa-si raporteze deseurile si activitatile de reciclare. Aproximativ 250 de mall-uri si hoteluri trebuie sa furnizeze date cu privire la deseurile generate, inclusiv date privind cantitatile depozitate si cele trimise catre reutilizare si reciclare.

Carcotasii vor spune ca la noi exista obligatia legala de raportare a deseurilor generate de organizatii de cativa ani … suntem curiosi cate mall-uri si hoteluri romanesti au auzit de ea, nu mai vorbim de indeplinirea ei …

Agentia Nationala de Mediu din Singapore a anuntat in noiembrie ca va extinde programul de audit si in 300 de gospodarii pentru a identifica si stabili noi politici de reducere a acestui fenomen.

5. Deseurile canadienilor aruncate in Filipine

Dupa mai multi ani de „conflict” intre Canada si Filipine cu privire la o cantitate semnificativa de deseuri menajere de contrabanda canadiene blocate intr-un port din Filipine, guvernul din urma a acceptat sa proceseze deseurile in depozitele sale. Grupurile de mediu au vazut aceasta masura ca o incalcare a dreptului international – în special a Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora. Dar guvernele din Filipine și Canada au ignorat legea.

Cu toate acestea, incidentul a avut si un impact pozitiv: a determinat revizuirea legislatiei canadiene privind transportul deseurilor, „oferind” guvernului canadian mai multa putere pentru pedepsirea companiilor iresponsabile.

Mai multe povesti importante din 2015 gasiti aici.

Puteti citi si:

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

8 decembrie 2015

Sursa: CBC News

Un nou raport al Organizației Națiunilor Unite arata ca plasticul etichetat ca fiind biodegradabil se dezintegreaza rar in oceane, deoarece necesita anumite procese industriale si expunere prelungita la temperaturi ridicate pentru a se descompune.

Deșeurile din plastic reprezinta o problema serioasă pentru oceanele lumii; 20 de milioane de tone de plastic ajung aici anual, potrivit celor mai recente estimari ale Programului de Mediu al Organizatiei Natiunilor Unite (UNEP).

Materialele plastice biodegradabile au fost create pentru a contribui la reducerea deșeurilor. Cu toate acestea, raportul publicat luna trecuta, arata ca unii polimeri trebuie să fie expusi o perioada indelungata la temperaturi de peste 50 °C pentru a se dezintegra.

Aceste condiții sunt greu de gasit in natura, spune Peter Kershaw, unul dintre autorii studiului.

„Când ajung în ocean, ratele de degradare sunt chiar mai mici, deoarece razele UV patrund mai greu aici” , a spus Kershaw.

„E frig, e mai puțin oxigen. Deci, după ce ajunge în mare, ramane acolo o perioada lunga de timp…În esență oceanul este folosit ca un coș de gunoi”. Kershaw spune ca ar putea dura doi sau trei ani pentru unele materiale plastice biodegradabile să se dezintegreze.

„Uita” de reciclare

„Dacă reciclezi plastic nu vrei să ai nimic de-a face cu materiale plastice biodegradabile”, spune Kershaw. „Dacă se amestecă plasticul standard cu cel biodegradabil se pot compromite proprietățile plasticului original.”

Chiar și atunci când plasticul biodegradabil se dezintegreaza, fragmentele pot reprezenta o amenințare pentru ocean.„Fiecare dintre aceste fragmente, se comportă atunci exact la fel ca o piesă standard de polietilenă”, adaugă Kershaw.

Obiectele pot dezintegra, dar raman o multime de microplastice iar acestea au propriile probleme legate de impactul asupra mediului.
Ingestia microplasticelor obtinute fie in procesul de fabricare fie in urma descompunerii plasticului, a fost des raportata in organisme marine, inclusiv păsări, pește, midii, viermi și zooplancton.

Unele dovezi sugerează de asemenea, că etichetarea produselor ca „biodegradabile” creste tendinta oamenilor de a arunca deseurile pe jos, crezand ca de fapt, nu genereaza deseuri.

Un alt studiu realizat de UNEP și partenerii sai in 2014 estimează că aproximativ 280 de milioane de tone de plastic sunt produse la nivel global in fiecare an si doar un procent foarte mic este reciclat. În schimb, cantitati semnificative de plastic ajung în oceanele lumii, provocand daune de miliarde de dolari ecosistemelor marine.

Cum putem contribui noi la reducerea acestei probleme? Este simplu … Trebuie sa incercam sa consumam cat mai putin plastic (putem incepe foarte usor, cu reducerea pungilor de unica folosinta pe care le cumparam de la supermarketuri) si sa incercam sa reciclam cat mai mult.

Gasiti raportul integral aici.

Puteti citi si:

Pungile din plastic biodegradabil, o minciună?

„Sticla” de apa comestibila – o solutie pentru reducerea deseurilor de plastic

Hawaii – primul stat american care a interzis pungile de plastic in magazinele alimentare

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

Un roman a inventat ambalajul alimentar biodegradabil care ne protejeaza de microbi

Un cercetator spaniol transforma crusta insectelor in bioplastic

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

Legea 249/2015 – O nouă lege în domeniul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje

3 noiembrie 2015

Sursa: regimuldeseurilor.ro

La inceputul lunii iulie va anuntam ca Guvernul a aprobat un proiect de lege privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, act normativ care va transpune in legislatia nationala Directiva europeana revizuita din acest domeniu, respectiv Directiva 2013/2/UE.

Este vorba de Legea nr. 249/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 809 din 30 octombrie 2015 și a intrat în vigoare ieri; noua lege abrogă prevederile HG 621/2005.

Legea are ca obiect crearea cadrului legal unitar privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor provenit din ambalaje. În prezent, legislația națională a rămas în urma în ceea ce privește adaptarea la reglementările europene din domeniu. România a depășit termenul de transpunere în legislația națională a Directivei 2013/2/UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

Prevederile noii legi privind ambalajele și deșeurile de ambalaje vizează „toate ambalajele introduse pe piață, indiferent de materialul din care au fost realizate și de modul lor de utilizare în activitățile economice, comerciale, în gospodăriile populației sau în orice alte activități, precum și toate deșeurile de ambalaje, indiferent de modul de generare” și vor trebui respectate de persoanele fizice, cele juridice, precum și de instituțiile publice.

Actul normativ proaspăt intrat în vigoare stabilește măsurile destinate refolosirii sau a reciclării ambalajelor, normează cerințele necesare introducerii pe piață a ambalajelor, introduce cerințe de standardizare care trebuie respectate și obligațiile care trebuie îndeplinite de către operatorii economici care produc ambalaje, le gestionează și le comercializează.

Această lege reformulează politica națională privind implementarea Directivei 94/62/CE și aduce clarificări în anumite aspecte.

Cel mai important subiect este legat de obiectivele anuale de valorificare sau incinerare respectiv reciclare, așa cum sunt prezentate în art. 14, precum și modalitățile în care aceste obiective sunt împărțite spre îndeplinire către operatorii economici care introduc sub o formă sau alta ambalajele în piața națională. Indeplinirea obiectivelor se poate face in continuare, în mod individual sau prin transfer de responsabilitate, către operatori economici autorizați.

Legea 249/2015 la art. 14. – (1) prevede că: obiectivele anuale privind valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie şi, respectiv, reciclarea deşeurilor de ambalaje, care trebuie atinse la nivel naţional, sunt următoarele:

a) valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie a minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje;

b) reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje, cu realizarea valorilor minime pentru reciclarea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaje.

(2) Valorile obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt următoarele:
a) 60% din greutate pentru sticlă;
b) 60% din greutate pentru hârtie/carton;
c) 50% din greutate pentru metal;
d) 15% din greutate pentru lemn;
e) 22,5% din greutate pentru plastic, considerându-se numai materialul reciclat sub formă de plastic.

In plus, operatorii economici care comercializează către consumatorii/utilizatorii finali produse în structuri de vânzare cu suprafaţă medie şi mare, prevăzute la art. 4 lit. m) şi n) din OG nr. 99/2000, au obligaţia să asigure pentru aceştia posibilitatea de a se debarasa de ambalajele produselor cumpărate, fără a le solicita plată. (Art. 16. (7)).

Se interzice condiţionarea, sub orice formă, a drepturilor legale ale consumatorilor referitoare la produsul cumpărat de păstrare a ambalajului.

Colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie se face prin:
a) sistemele de colectare selectivă, pe tipuri de materiale a deşeurilor reciclabile din deşeurile municipale, de către operatorii prevăzuţi în Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, republicată;
b) sistemele de colectare distinctă a deşeurilor de ambalaje înfiinţate de operatorii economici care deţin autorizaţie de mediu pentru desfăşurarea acestei activităţi.

Autorităţile executive ale unităţilor administrativ- teritoriale au obligaţia să încheie contracte/parteneriate sau alte forme de colaborare, în condiţiile legii, cu toţi operatorii economici interesaţi prevăzuţi la alin. (2) lit. b) pentru a asigura valorificarea deşeurilor de ambalaje colectate de la populaţie, astfel încât contribuţia acestora să fie direct proporţională cu cantitatea de ambalaje primare preluată de la operatorii economici prevăzuţi la alin. (1).

Legea 249/2015 reglementează de asemenea regimul ambalajelor reuilizabile. Sunt multe prevederi și în acest domeniu. Unul este important de cunoscut: „Art. 11. – Operatorii economici care produc produse ambalate în ambalaje reutilizabile sunt obligaţi să marcheze sau să înscrie pe ambalaj ori pe etichetă sintagma „ambalaj reutilizabil„.

Inițiatorii noii legi, care a dus la abrogarea HG nr. 621/2005, au menționat în expunerea de motive depusă la momentul înscrierii proiectului de act normativ la Senat, în vara acestui an, că, în prezent, există un dezechilibru între gradul de colectare a deșeurilor de ambalaje menajere și cel corespunzător deșeurilor de ambalaje. „Dacă în cel de-al doilea caz se obțin procente de reciclare de peste 80%, în cazul deșeurilor de ambalaje care se regăsesc în deșeurile municipale acest procent este sub 15%”, au explicat acestia.

25.000 de lei, cea mai mare amendă prevăzută de noua legislație

Nerespectarea dispozițiilor legii privind ambalajele și deșeurile de ambalaje va fi sancționată cu amenzi care pornesc de la 400 de lei și pot ajunge la 25.000 de lei.

Mai exact, persoanele fizice vor fi amendate cu o sumă între 400 și 800 de lei dacă nu vor depune deșeurile de ambalaje ale produselor cumpărate în spațiile special destinate acestora din cadrul spațiilor comerciale, în timp ce operatorii economici vor fi sancționați cu o amendă între 10.000 de lei și 20.000 de lei dacă nu vor asigura clienților, fără niciun cost, posibilitatea de a se debarasa de ambalaje.

Cu o amendă de la 2.000 de lei la 4.000 de lei vor fi sancționați operatorii economici care nu marchează sau înscriu pe ambalaj faptul că acesta poate fi reutilizat. În plus, aceștia trebuie să asigure preluarea ambalajelor reutilizabile încă șase luni de la data încetării utilizării lor.

O amendă între 10.000 de lei și 20.000 de lei va fi plătită în cazul în care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu va primi, anual, informații cu privire la gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje de la operatorii economici.

Nerespectarea prevederii care impune colectarea selectivă de la populație prin sisteme de colectare selectivă, pe tipuri de materiale, de către operatorii de salubritate publică, precum și cele înființate de operatori economici care au o autorizație de mediu pentru desfășurarea acestei activități va fi sancționată tot cu o amendă între 15.000 și 25.000 de lei. De asemenea, aceeași sancțiune se aplică și în cazul amestecării ambalajelorcolectate selectiv.

Mai multe informatii despre sanctiuni gasiti aici.

Ca orice lege din domeniul gestionarii ambalajelor si legea 249/2015 are „obiective” mari …asteptam sa vedem cum va fi aplicata si daca vor exista schimbari reale in gestionarea ambalajelor generate de operatorii economici si mai ales, in cazul celor generate de populatie.

Gasiti textul integral al legii aici.

Sursele articolului: regimuldeseurilor.ro, avocatnet.ro

Puteti citi si:

Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

Consultari publice pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

La inceput de an, o repetitie cu Legea 211/2011

Draftul proiectului de lege pentru Biomasă și Biogaz este finalizat

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Panou solar din PET-uri – inventia unui pensionar folosita de mii de brazilieni

24 august 2015

Sursa: cocoon.ro

Sistemele de incalzire solare sunt probabil cele mai raspandite produse solare la nivel global, mai ales in regiunile din Asia si in tarile in curs de dezvoltare.

Acum cativa ani, inventia unui pensionar brazilian, Jose Alano, tinea prima pagina a publicatiilor dedicate ecologiei: fostul mecanic reusise sa construiasca un panou de incalzire solara din pet-uri. La scurt timp, zeci de mii de locuinte din Brazilia aveau sa beneficieze de inventia simpla si ieftina a lui Alano, gratie implicarii guvernului, dar si a firmelor private si ONG-urilor. In unele localitati, consilierii locali au decis sa foloseasca acest tip de panou solar pentru a produce energie termica necesara in institutiile administrative.

Cum i-a venit ideea

Ideea i-a venit dupa ce a observat ca avea curtea plina de pet-uri si cutii de lapte pe care le strangea din dorinta de a recicla. Folosindu-se de cunostintele lor elementare despre sistemele termosolare, el si sotia lui au construit un panou alternativ format din 100 de pet-uri si 100 de cutii de lapte. Desi e patentata, Alano a decis sa permita oricui sa foloseasca inventia in scopuri non-profit si de aici a aparut si explozia de panouri solare alternative in toata Branzilia.

Cum functioneaza sistemul?

Pensionarul a folosit aceasi tehnologie folosita in multe sisteme termo-solare si anume, termosifonul. Este vorba despre o instalatie de incalzire gravitationala in baza careia apa circula datorita diferentei de densitate –apa calda care este mai putin densa se ridica in timp ce apa rece, mai densa si mai grea coboara. Conform calculelor elementare facute de Alamo, pentru a incalzi apa necesara unei singure persoane este nevoie de un panou cu suprafata de doar un metru patrat.

Alamo a folosit un butoi pe post de rezervor de apa rece prin care alimenta panoul din pet-uri. Apa se incalzeste de la soare si apoi urca in partea superioara unde se afla tevile la care e conectat dusul. Cutiile de carton precum si tevile de PVC prin care circula apa au fost vopsite in negru pentru a atrage caldura.Panoul trebuie sa fie la o diferenta de nivel de cel putin 30 cm fata de baza rezervorului de apa.

Alamo recomanda schimbarea sticlelor de plastic o data la 5 ani pentru ca ele devin in timp opace.

Materiale necesare pentru construirea panoului

Sticle 2L plastic (60)
Cutii de carton (50)
Țeavă 100mm PVC (70 cm)
Țeavă 20mm PVC (11.7m)
Coturi PVC de 90 de grade de 20 mm PVC (4)
T-conectori PVC 20mm (20)
capace PVC de 20mm (2)
adeziv PVC
vopsea neagră mată
pensula
șmirghel
bandă de auto-fuzionare
instrumente – ciocan de cauciuc, lemn sau alte materiale pentru susținere. Articol preluat de pe cocoon.ro
Mai multe informatii despre proiect gasiti in video-ul de mai jos.

Puteti citi si:
Sticlele PET transformate in hartie rezistenta la apa de o companie mexicana

Centru comunitar construit din peste 40 000 de PET-uri in Columbia

Acoperisuri din PET-uri in Ecuador – o solutie pentru reducerea deseurilor

Sticlele de unica folosinta – motiv de disputa intre Germania si Coca-Cola

Coca-Cola a introdus ambalajul eco in Romania

Reciclare & Caritate: O asociatie din Cipru colecteaza doze de aluminiu pentru a sprijini copiii din spitale

14 august 2015

Sursa foto: Cans for Kids

Cans for Kids („Doze pentru copii”), o asociatie non-profit din Cipru strange fonduri pentru spitalele de copii prin colectarea si vanzarea dozelor goale de aluminiu.

Organizatia a reusit sa colecteze 25 de milioane de doze de aluminiu de la lansarea ei in 1990.

Pana acum spitalul Makarios din Nicosia, cel mai mare spital pediatric din Cipru a fost dotat cu aparatura medicala in valoare de 260 000 de euro, bani proveniti din vanzarea dozelor colectate la nivelul tarii de organizatie.

Prin schema de colectare „Cans for Kids” sunt colectate si reciclate 10% din dozele de aluminiu generate in Cipru; organizatia detine 60 de puncte de colectare in toata tara. Cca 2 000 000 de doze sunt colectate si reciclate anual in cadrul proiectului.

In fiecare zi, zeci de voluntari sorteaza si preseaza dozele de aluminiu la Centrul de colectare detinut de organizatie. In final, dozele sunt balotate si trimise la fabricile de reciclare. In Cipru, un balot de doze de aluminiu este platit cu 12 euro de reciclatori.

Proiectul a fost recunoscut pentru eforturile sale in 2013 cand a castigat „Oscarul” pentru mediu „The Energy Globe Award”, la categoria „Tineret”.

Cateva repere legate de activitatea organizatiei gasiti in video-ul de mai jos.

Studiu Zero Waste Europe: Schemele actuale de raspundere extinsa a producatorului trebuie restructurate

11 august 2015

Sursa foto: Upstream

Aceasta modalitate de finantare acopera – si deci va afecta – administrarea obligatiilor privind deseurile din ambalaje, echipamentele electrice si electronice, baterii, anvelope si – intr-un viitor apropiat – si uleiurile minerale. Plus alte categorii propuse pentru includere.

Un nou studiu comandat de Zero Waste Europe arata ca majoritatea deseurilor generate in Europa nu sunt acoperite de schemele colective de raspundere extinsa a producatorului (EPR) si solicita UE restructurarea acestor scheme pentru a trece la o economie circulara.

Studiul realizat in 15 orase europene prezinta dovezi clare ca actualele scheme au o eficienta scazuta. In rezumatul studiului lansat luna trecuta se arata ca 70% din deseurile municipale provin de la producatori. Dintre acestea, doar 45% sunt cuprinse intr-o schema de colectare, in timp ce numai 18% din aceste deseuri sunt colectate cu ajutorul schemelor actuale de colectare.

Reprezentantii Zero Waste Europe anunta ca vor lansa studiul complet in luna septembrie, urmand a fi incluse si recomandari detaliate pentru Comisia Europeana in vederea imbunatatirii mecanismelor actuale de raspundere extinsa a producatorului si implementarii unor scheme eficiente care sa serveasca intr-adevar ca „o strategie de protectia mediului care sa urmareasca un impact cat mai scazut al unui produs asupra mediului” (dupa cum afirma Thomas Lindhqvist, „tatal responsabilitatii extinse a producatorului”).

Sursa: Zero Waste Europe

Pentru integrarea schemelor de raspundere colectiva in economia circulara este nevoie de o colaborare mai stransa intre managerii responsabili cu gestionarea deseurilor si producatori dar si de introducerea unor obligatii legislative cu privire la design-ul sustenabil al proceselor de productie si al produselor, considera reprezentantii Zero Waste Europe.

Studiul vine intr-un moment important pentru Comisia Europeana, perioada in care se revizuieste politica si legislatia de deseuri.

Obiectivele promovate de Comisie sunt „transformarea Europei intr-o economie circulara, cresterea gradului de reciclare, securizarea accesului la materiile prime, crearea de noi locuri de munca si cresterea economica”. Reprezentantii Zero Waste Europe considera ca aceste obiective ambitioase nu pot fi atinse fara existenta unor protocoale puternice de extindere a responsabilitatii producatorilor.

„Acest studiu ofera dovezi noi despre potențialul de imbunatatire a schemelor EPR în Europa și necesitatea de a utiliza viitorul pachet al economiei circulare ca reper pentru supravegherea producatorilor si stimularea acestora pentru a-si restructura sistemele si produsele”, considera Joan-Marc Simon, director Zero Waste Europe.

In Romania, schemele colective de raspundere extinsa a producatorului acopera in principal deseurile din ambalaje, electronice, baterii si anvelope. In Bucuresti, asociatiile colective care preiau responsabilitatea producatorilor reusesc sa acopere doar 25% din deseurile municipale generate, potrivit studiului. Daca asa sta situatia in Bucuresti, nu vrem sa stim ce se intampla in alte orase mai putin dezvoltate…

Deși este clar că sistemele EPR din Europa nu reușesc să ajungă la majoritatea producătorilor există un potențial real în actuala revizuire pentru a reforma practica actuala iar Zero Waste Europe speră că reprezentantii Comisiei vor lua in considerare aceste constatari.

Zero Waste Europe („Zero Deșeuri Europa”) este o organizație „umbrelă” care ajuta comunitatile să-și „regândească” relația lor cu resursele. Aceasta reunește grupuri locale axate pe o politica „zero risipa” si municipalitati din 20 de tari membre UE. Printre obiectivele organizatiei se numara trecerea la o economie circulara, reducerea generării de deșeuri si creșterea ocupării forței de muncă.

Puteti consulta rezumatul studiului aici.

Puteti citi si:

Consultari publice pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Marea Britanie se opune „pachetului” de economie circulara propus de UE

Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

15 iulie 2015

image-2009-04-21-5616597-41-problema-deseurilor-poate-rezolva-fie-prin-coercitie-fie-prin-recompensa

Sursa: Hot News

Guvernul a aprobat miercuri un proiect de lege privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, act normativ care va transpune in legislatia nationala Directiva europeana revizuita din acest domeniu, respectiv Directiva 2013/2/UE.

Sa ne amintim ca la sfarsitul lunii aprilie Comisia Europeană trimitea România în fața Curții de Justiție a UE (CJUE) tocmai pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în dreptul său intern aceasta directiva.

Proiectul de lege adoptat miercuri de Guvern stabileste urmatoarele obiective anuale privind valorificarea sau incinerarea in instalatii si, respectiv, reciclarea deseurilor de ambalaje, care trebuie atinse la nivel national:

 Valorificarea sau incinerarea in instalatii de incinerare cu valorificare de energie a minimum 60% din greutatea deseurilor de ambalaje;

 Reciclarea a minimum 55% din greutatea totala a materialelor de ambalaj continute in deseurile de ambalaje, cu realizarea urmatoarelor valori minime pentru reciclarea fiecarui tip de material continut in deseurile de ambalaje:
• 60% din greutate pentru sticla;
• 60% din greutate pentru hartie/carton;
• 50% din greutate pentru metal;
• 15% din greutate pentru lemn;
• 22,5% din greutate pentru plastic, considerandu-se numai materialul reciclat sub forma de plastic.

Guvernul aminteste ca pentru indeplinirea acestor obiective, operatorii economici sunt responsabili sa asigure gestionarea ambalajelor devenite deseuri pe teritoriul national fie individual (pentru deseurile de ambalaje rezultate de la propriile produse pe care le introduc pe piata nationala), fie prin intermediul unui operator economic autorizat.

Operatorii economici care comercializeaza catre consumatorii/utilizatorii finali produse in structuri de vanzare cu suprafata medie si mare (definite potrivit legii) au obligatia sa le asigure gratuit posibilitatea de a se debarasa de ambalajele produselor cumparate. De asemenea, se interzice conditionarea, sub orice forma, a drepturilor legale ale consumatorilor (inclusiv acordarea garantiei) referitoare la produsul cumparat de pastrare a ambalajului.

Spre deosebire de legislatia in vigoare, proiectul de lege defineste mai clar, oferind exemple, cu privire la definirea ambalajelor.

Astfel, constituie ambalaje: cutiile pentru dulciuri; foliile care invelesc carcasele de compact discuri; pungile in care se expediaza cataloage si reviste, cu o revista inauntru; servetele dantelate pentru prajituri, vandute impreuna cu prajiturile; rolele, tuburile si cilindrii in jurul carora este infasurat un material flexibil ca de exemplu, folie de plastic, folie de aluminiu, hartie, cu exceptia rolelor, tuburilor si cilindrilor destinati a fi parti ale unor echipamente de productie si care nu se utilizeaza cu scopul de a prezenta un produs ca unitate de vanzare; ghivecele pentru flori destinate exclusiv vanzarii si transportarii plantelor si care nu sunt destinate pastrarii impreuna cu planta pe parcursul vietii acesteia; flacoanele din sticla pentru solutii injectabile; suporturile pentru compact discuri, vandute impreuna cu compact discurile si care nu sunt destinate utilizarii ca mijloc de depozitare; umerasele pentru haine, vandute impreuna cu un articol de imbracaminte; cutiile de chibrituri; sistemele de izolare sterila de exemplu: pungi, tavi si materiale necesare mentinerii sterilitatii produsului; capsulele pentru bauturi de exemplu: cafea, cacao, lapte, care raman goale dupa utilizare; buteliile din otel reincarcabile, utilizate pentru diferite tipuri de gaz, cu exceptia extinctoarelor.

De asemenea, constituie ambalaje, daca au fost concepute pentru a fi umplute la punctul de vanzare: pungile din plastic sau din hartie; farfuriile si paharele de unica folosinta; folia alimentara aderenta; pungile pentru sandviciuri; folia de aluminiu, husele din folie de plastic pentru protejarea hainelor curatate in curatatorii. Lista detaliata a acestor exemple a fost introdusa in legislatia nationala prin preluarea Directivei europene in domeniu, document comunitar modificat la solicitarea operatorilor economici.

Produsele obtinute din materiale reciclate prioritare in achizitiile publice

Proiectul de lege include, totodata, o prevedere conform careia achizitiile de produse din fonduri publice se fac cu acordarea de prioritate pentru produsele obtinute din materiale reciclate sau ale caror ambalaje sunt obtinute din materiale reciclate.

Proiectul de lege privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje preia legislatia aflata in prezent in vigoare (Hotararea de Guvern 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare).

Bineinteles, datele despre cantitatile de ambalaje si deseurile de ambalaje reciclate trebuie raportate in continuare anual de fiecare operator economic catre autoritatile de mediu.

Ca si pana acum, ambalajele reutilizabile vor fi marcate special cu sintagma „ambalaj reutilizabil” si trebuie produse din materiale care corespund unor reutilizari multiple.

Operatorii care produc si/sau comercializeaza produse ambalate in ambalaje reutilizabile vor fi obligati sa aplice sistemul depozit in vederea asigurarii unui numar optim de cicluri de utilizare a acestora. De asemenea, operatorii economici vor fi in continuare obligati sa organizeze un sistem de colectare in vederea reutilizarii multiple a ambalajelor.

Sistemul de colectare poate fi organizat fie prin operatorii economici care comercializeaza aceste produse, fie prin centrele specializate de colectare a acestor tipuri de ambalaje. In plus, operatorii economici vor avea in continuare obligativitatea sa informeze consumatorii asupra sistemului depozit si asupra sistemului de colectare a ambalajelor reutilizabile in vederea asigurarii reutilizarii multiple. Firmele care comercializeaza produse ambalate in ambalaje reutilizabile sunt obligate sa primeasca ambalaje reutilizabile la schimb sau sa ramburseze, la solicitarea cumparatorului, valoarea depozitului.

Noul proiect de lege va mentine nivelul sanctiunilor aflat in vigoare pentru nerespectarea prevederilor legale, respectiv intre 600 de lei si 25.000 de lei, in functie de infractiunea savarsita.

Cum mai stam la „capitolul” statistici

Daca in cazul deseurilor de ambalaje care se regasesc in deseurile municipale gradul de reciclare este sub 15%, in cel al deseurilor rezultate din circuite comerciale sau industriale autoritatile „se lauda” cu procente de peste 80% (asa sa fie?). De asemenea, potrivit datelor raportate de operatorii economici care preiau obligatiile producatorilor de ambalaje si produse ambalate s-a observat o stagnare a procentelor de valorificare, inclusiv prin reciclarea deseurilor de ambalaje.

La intrarea in vigoare a actului normativ adoptat miercuri, va fi abrogata Hotararea de Guvern 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare.

Puteti citi si:

România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru deșeurile de ambalaje

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

Hawaii – primul stat american care a interzis pungile de plastic in magazinele alimentare

3 iulie 2015

Sursa: Huffington Post

Dupa interzicerea pungilor de unica folosinta in magazinele alimentare din orasele San Francisco, Los Angeles, Seattle si Portland, a venit randul statului Hawaii sa adopte aceasta masura.

Astfel, Hawaii devine primul stat american care impune aceasta interdictie. California a adoptat recent o lege care impune magazinelor sa introduca taxe pentru pungile reutilizabile, dar măsura a fost pusa în așteptare pana la un referendum care va avea loc in noiembrie. Spre deosebire de interdicția din California, care a fost adoptată de către legiuitori, masura din Hawaii a fost instituita la nivel administrativ.

Masura a intrat in vigoare in aceasta saptamana. Interdicția are si cateva excepții pentru anumite pungi de plastic, incluzand pungile biodegradabile și cele utilizate în cadrul magazinelor de articole vrac sau cele folosite în scopuri medicale sau sanitare.

„Acest lucru nu a fost făcut printr-o legislatie, ci prin intermediul celor 4 Consilii Judetene”, a declarat Surfrider Foundation, organizaţia de advocacy, care a propus această iniţiativă în 2012. Membrii organizatiei considera ca aceasta masura reprezinta un exemplu foarte bun de colaborare intre activistii locali si factorii de decizie pentru rezolvarea unei probleme importante de mediu.

Initiativa este laudabila mai ales daca luam in calcul ca SUA reprezinta unul din marii „contribuabili” la „gropile” de deseuri din oceane.

Si Europa este „atenta” la pungile de plastic

Asa cum va povesteam in urma cu cateva luni, in aprilie Parlamentul European a votat o nouă Directivă prin care se încearcă limitarea consumului de pungi de plastic foarte subţiri (cu o grosime mai mică de 50 de microni), folosite pentru ambalarea alimentelor uscate, în vrac.

Noua lege impune guvernelor sa aleaga fie introducerea unei taxe pe pungile usoare de unica folosinta pana la sfarsitul lui 2018, fie sa ia masuri pentru a reduce utilizarea lor.
Daca vor alege ce-a de-a doua optiune, utilizarea anuala a acestor pungi va trebui sa fie redusa la o medie de 90 de pungi/persoana pana la sfarsitul anului 2019 si la 40 de pungi/persoana pana la sfarsitul lui 2025 (comparativ cu media de 176 de pungi/persoana inregistrata in 2010).

Puteti citi si:

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

Rata de reciclare in SUA a ajuns la 34.3%

New York City planuieste sa reduca depozitarea deseurilor cu 90% pana in 2030

Studiu de caz: San Francisco – cel mai mare oras din lume care a adoptat obiectivul Zero Waste

Pungile din plastic biodegradabil, o minciună?

3 iunie 2015

Sursa: Ecologic.rec.ro

Materiale biodegradabile sunt prezentate deseori ca o soluție ecologică pentru protejarea mediului înconjurător. Există însă unele studii care contrazic „beneficiile extraordinare“ pe care le aduc ambalajele biodegradabile.

Se poate spune că termenul de pungă din material biodegradabil este unul destul de elegant. Microorganismele pot să descompună materialele plastice biodegradabile în apă, dioxid de carbon, precum şi biomasă fără resturi chimice. Cu toate acestea, există o mulţime de confuzii privind aceste materiale plastice „ecofriendly“.

Unele pungi biodegradabile nu se descompun daca nu sunt expuse la lumina sau oxigen

Pungile din plastic biodegradabil sunt create folosind materiale care se vor descompune complet după o anumită perioadă de timp. Cele mai multe pungi din plastic biodegradabil se spune că se descompun în trei ani sau chiar mai devreme. Pungile nu lasă nici o urmă vizibilă şi sunt complet inofensive pentru mediu. Acestea au nevoie de două elemente cheie pentru a se descompune şi anume oxigen şi lumină.

Prin urmare, pungile din plastic biodegradabil nu încep să se descompună de la data fabricaţiei, ci numai după ce au fost expuse la lumină şi aer. Mulţi retaileri şi companii au îmbrăţişat utilizarea de pungi biodegradabile. Deşi există multe beneficii reale, există o serie de preocupări care trebuie să fie abordate.

Una din preocupările cheie privind pungile biodegradabile este că, în cazul în care nu sunt eliminate corect, acţiunea de descompunere nu va avea loc. Unele pungi biodegradabile nu se vor descompune daca nu vor fi expuse la lumină sau oxigen. Ceea ce înseamnă, că nu se pot descompune în depozitele de deşeuri. Condiţiile atmosferice pot afecta modul în care acestea se descompun. Există însă rapoarte care arată că pungile biodegradabile lasă urme de metale şi alte minerale în mediul înconjurător.

„Acest cuvânt «biodegradabil» a devenit destul de atractiv pentru oamenii de afaceri care încearcă să obţină cât mai mulţi bani şi cât mai repede, pentru că se ştie că termenul eco-friendly este un cuvânt care produce bani“, a declarat Ramani Narayan, profesor de inginerie chimică şi biochimică la Universitatea de Stat din Michigan.

Un studiu realizat de Universitatea de Stat din Michigan a arătat că aditivii, care ar trebui să contribuie la descompunerea polietilenei şi a foliei din polietilen tereftalat, nu funcţionează în situaţii obişnuite de eliminare, aşa cum sunt depozitele de deşeuri sau procesul de compostare.

Astfel rezultatele obţinute în urma unui studiu efectuat pe o perioadă de trei ani de zile a fost efectuat pe cinci aditivi şi trei categorii de biodegradare. Echipa a organizat procesul de biodegradare cu oxigen (compostarea), biodegradarea fără oxigen, într-un digestor anaerob (depozit de deşeuri) sau pur şi simplu pungile au fost îngropate. De asemenea, în studiu a mai fost precizat faptul că testele au fost realizate atât pe plasticele amestecate cu aditivi, cât şi pe cele fără aditivi. Organizatorii studiului s-au aşteptat ca materialele cu aditivi să se descompună astfel încât microorganismele să le poată folosi ca hrană, dar din păcate experimentul efectuat nu a demonstrat acest lucru.

Sursa: Ecologic.rec.ro

Totodată, Comisia Federală de Comerţ din SUA a cerut companiilor producătoare care utilizează adjectivele „prietenoase cu mediul înconjurător (eco-friendly)“, „totul natural (all natural)“ sau „biodegradabil (biodegradable)“, să aducă dovezi concrete şi studii care să confirme acest lucru. De asemenea, anul trecut această comisie a solicitat companiilor de profil, dovezi ştiinţifice şi de încredere care să dovedească că pungile produse din material biodegradabil se vor descompune aşa cum este precizat pe fiecare pungă, că sunt oxodegradabile, mai exact că se vor descompune în timp, daca sunt expuse la oxigen.

„Am transmis companiilor solicitarea ca eticheta de oxodegradabil ar trebui schimbată în oxofragmentare, deoarece plasticul nu se degradează, se fragmentează, iar în timp acest plastic se va descopune în fragmente mici la fel de toxice“, a precizat Joseph P. Greene, preşedinte şi profesor în cadrul Departamentului de Inginerie Mecanică şi Mecatronică şi Producţie Durabilă al Universităţii de Stat din California. De asemenea, acesta este şi autorul cărţii intitulată „Sustainable Plastics: Environmental Assessments of Bio-based, Biodegradable and Recycled Plastics“.

Într-un raport al Asociaţiei Europene a Reciclatorilor de Plastic, profesorul Richard Thomson a subliniat faptul că pungile biodegradabile sunt un mit şi ar trebui să ne focusăm pe refolosire şi reciclare pentru a reduce considerabil cantitatea de gunoi. De asemenea, acesta a mai menţionat faptul că materialele biodegradabile se degradează într-o perioadă definită de timp, iar în acest interval materialul poate fi considerat o ameninţare şi poate afecta calitatea mediului înconjurător.

Articol preluat de pe ecologic.rec.ro.

Puteti citi si:

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

Un roman a inventat ambalajul alimentar biodegradabil care ne protejeaza de microbi

Un cercetator spaniol transforma crusta insectelor in bioplastic

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania

18 mai 2015

Vineri, 9 mai am avut ocazia sa vizitam fabricile de reciclare Green Group Buzau.

In „mini-excursia” noastra am cooptat 32 de studenti si profesori de la Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) si Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Un „maraton” prin 5 fabrici de reciclare

1. Vizita noastra a inceput cu GreenWEEE International cea mai mare fabrica integrata de tratare a deseurilor provenite din echipamente electrice si electronice (DEEE) din Romania si una dintre cele mai mari din Europa. Green WEEE are o capacitate de procesare de 50 000 tone/an, utilizand 5 linii de tratare si o linie de dezasamblare.
Aici am vazut cum sunt tratate aparatele frigorifice si de aer conditionat, electrocasnicele de mici si mari dimensiuni, echipamentele IT si de telecomunicatii, placile de circuite imprimate, cablurile si conductorii, tuburile catodice din monitoare si televizoare, bateriile portabile. Mai multe informatii despre modul de tratare al acestor deseuri gasiti aici.

Locatie foto: GreenLamp

2. A urmat vizita la Fabrica GreenLamp, singura unitate de tratare a deseurilor de echipamente de iluminat uzate din Romania. Fabrica are o capacitate de tratare de 3600 t/an, in cadrul acesteia fiind valorificate aparate de iluminat pentru lampi fluorescente, lampi fluorescente drepte, lampi fluorescente compacte, lampi cu vapori de sodiu la joasa presiune s.a.

3. Cea de-a treia fabrica vizitata a fost GreenTech, unul dintre cei mai importanti reciclatori de mase plastice din sud-estul Europei si totodata pionierul reciclarii deseurilor din plastic in Romania. Societatea deschisa in 2002, a fost prima fabrica infiintata de Green Group; ea detine in prezent instalatii de reciclare in Romania la Buzau si Iasi dar si in tarile vecine: Macedonia, Serbia, si Grecia.

Locatie foto: GreenTech

In cadrul fabricii sunt prelucrate deseuri de tip PET si transformate in fulgi de inalta puritate sau granule rPET; acestea sunt folosite ulterior in productia de fibre poliesterice, de ambalaje, de banda si folii PET.

Un aspect de retinut – Aproximativ 27 de miliarde de PET-uri sunt reciclate lunar in cadrul fabricii Greentech (peste 300 de miliarde de sticle anual)!

4. Vizita a continuat cu fabrica de reciclare GreenFiber International singurul producator de fibra sintetica poliesterica si banda PET din Romania; acesta detine unitati de productie la Buzau si Iasi.

Granule rPET

Aici am avut ocazia sa vedem cum sunt transformati fulgii PET (rezultati in cadrul procesului de reciclare din fabrica Green Tech) in fibre poliesterice, benzi PET si granule rPet. Puteti vedea si dvs. procesul aici.
Mai multe informatii despre produsele Green fiber si aplicatiile lor in diferite industrii gasiti aici.

Inainte de a „bifa” ultima fabrica am facut o scurta oprire la SIGUREC Buzau – Statia inteligenta de colectare a deseurilor, pentru a „scapa” de deseurile de ambalaje acumulate pe parcursul vizitei.

Cu siguranta ati vazut prin marile hypermarketuri aparate „inteligente” sau statii de preluare a deseurilor care te recompenseaza cu vouchere de cumparaturi atunci cand depui separat deseurile. Statiile Sigurec au fost implementate de Green Group in colaborare cu mai multi parteneri privati si autoritati publice.

Statia SIGUREC din Buzau

In acest moment, sistemul SIGUREC mai este prezent in parcarile Carrefour din Bucuresti, Brasov, Sibiu, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Iasi, Suceava, Focsani, Braila, Pitesti si Ploiesti. La sfarsitul anului 2015 statiile SIGUREC vor fi prezente in 25 de orase din Romania Puteti consulta harta punctelor SIGUREC aici.

5. Ultima fabrica vizitata, dar nu cea din urma, a fost RomCarbon, un important procesator de mase plastice din Romania cu puncte de lucru operationale in Buzau, Bucuresti, Stefanesti si Iasi. Printre produsele companiei se numara filtre auto, produse din polietilena, produse din polistiren, suporti trafic rutier din PVC s.a. Mai multe informatii despre produsele RomCarbon gasiti aici.

Le multumim reprezentantilor Green Group pentru disponibilitate si pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei!

Ii multumim de asemenea, domnului Clement Hung, CEO & Presedinte Green Group fiindca ne-a povestit despre sistemul de reciclare din Taiwan si practicile bune de aici, care l-au inspirat sa investeasca in industria de reciclare din Romania. Despre o parte dintre aceste practici v-am povestit si noi in urma cu cateva saptamani.

Ne bucuram ca viitorii specialisti de la Facultatea de Chimie si cei de la Facultatea de Hidrotehnica au avut ocazia sa vada procesele de reciclare ale principalelor fluxuri de deseuri municipale si sa afle informatii utile din domeniu direct de la sursa!

Ne bucuram si mai mult ca exista fabrici performante care contribuie la cresterea gradului de colectare si reciclare si in Romania!

Puteti citi si:

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni