Studiu de caz: San Francisco – cel mai mare oras din lume care a adoptat obiectivul Zero Waste
Deseuri de plastic la un centrul de reciclare din San Francisco. Sursa foto: The Guardian
Auzim tot mai des de comunitati urbane si rurale care au adoptat obiectivul „zero deseuri/zero waste“ si lucreaza spre a-l indeplini.
Programele zero waste sunt modalitatile cele mai rapide si eficiente, din punct de vedere al costurilor, prin care autoritatile locale pot contribui la evitarea poluarii cauzate de eliminarea necorespunzatoare a deseurilor, pot lupta impotriva schimbarilor climatice, pot crea locuri de munca si in acelasi timp pot promova sustenabilitatea.
La nivel global, Zero Waste International Alliance coordoneaza intalniri periodice in diferite parti ale lumii pentru a creste puterea comunitatilor si a promova solutii „zero deseuri “. De asemenea, la nivel european Fundatia Zero Waste Europe cu filiale in 18 tari, inclusiv in Romania prin Zero Waste Romania, a fost creata pentru a consolida puterea comunitatilor de a regandi relatia lor cu resursele.
Exista numeroase modele de succes, cum ar fi orasul Capannori in Italia sau Kovalam in India, insa exista si exemple ale unor programe care s-au „impotmolit“ pe parcurs, cum ar fi Canberra in Australia sau Buenos Aires in Argentina.
De obicei, cei care nu cred in conceptul „Zero Waste” afirma ca acest obiectiv poate fi indeplinit doar de comunitatile mici si nu reprezinta o solutie reala pntru marile orase.
San Francisco, avand o populatie de aproximativ 800,000 de persoane, reuseste sa combata aceasta supozitie.
Orasul recupereaza 77% din deseuri, depasind primul obiectiv de 75% pana in 2010 si apropiindu-se foarte mult de obiectivul final, zero deseuri, pana in 2020, fara depozitare la rampele de deseuri si fara incinerarea deseurilor (cu sau fara recuperare de energie).
La baza programului implementat in San Francisco sta ideea ca separarea deseurilor pentru compostare si reciclare ar trebui sa devina mai avantajoasa decat depozitarea acestora in gropi de gunoi. Aceasta cerinta este indeplinita printr-un sistem simplu si convenabil, prin instalarea unor containere de colectare codificate pe culori si semnalizate cu imagini descriptive; educatie multilingva pentru a satisface nevoile diverselor etnii; abordari specifice pentru principalele sectoare: rezidential, al afacerilor, al autoritatilor publice.
Alte metode adoptate de San Francisco pentru atingerea obiectivului Zero Waste
• incurajeaza prevenirea generarii deseurilor in intregul sistem
Reducerea cantitatii de deseuri si reutilizarea sunt incurajate de legislatie care impune vanzatorilor de produse alimentare sa elimine polistirenul extrudat in favoarea unor cutii compostabile sau reciclabile; interzicerea comercializarii pungilor de plastic de unica folosinta, in favoarea pungilor reutilizabile sau din plastic compostabil sau hartie reciclabila, etichetate corespunzator; o campanie de educare impotriva apei imbuteliate (si in favoarea apei de la robinet); posibilitatea de a refuza o carte de telefon actualizata in fiecare an (cartile de telefon sunt oferite gratuit in majoritatea oraselor din Statele Unite);
• Municipalitatea detine propriul sistem de schimb de bunuri, punand la dispozitie piese de mobilier, produse electronice sau alte materiale pentru schimburi intre institutii.
• Campanie de reducere a materialelor toxice
Administratia publica locala a creat o pagina web pentru a ajuta oamenii sa afle mai multe informatii despre reducerea cantitatii de toxine folosite in produsele de curatenie si in cele de ingrijire personala. In loc sa se rezume doar la a indemna populatia sa reduca folosirea materialelor toxice, orasul San Francisco ofera alternative viabile.
• Raspunderea Extinsa a producatorului – o obligatie „morala”, nu legala In 2006, San Francisco a aprobat rezolutia Responsabilitatii Extinse a Producatorului o data cu interdictia aruncarii produselor periculoase in cosul de gunoi. Rezolutia indeamna producatorii sa puna bazele unei “etici a responsabilitatii producatorului” pentru a completa “etica reciclarii” civice. Inca nu exista o dispozitie clara care sa oblige producatorii locali sa accepte aceasta rezolutie – dar politica de cumparare a municipalitatii, bazata pe principiul precautiei, o incurajeaza.
• Colectarea separata – verde, negru, albastru
Locuitorilor si firmelor le sunt puse la dispozitie trei containere: verde pentru deseuri compostabile, negru pentru deseuri reziduale si albastru pentru toate materialele reciclabile, inclusiv hartie, plastic, sticla si metal.
• Sistemul „Pay as you throw” usor diferit
Separarea este incurajata prin sistemul “platesti pentru cat arunci”, prin care cetatenii platesc doar pentru containerul negru, care poate fi de diferite marimi si devine mai scump pe masura ce marimea creste, fara sa plateasca pentru containerele albastre si verzi.
Deseurile sunt colectate de doua camioane: unul pentru materiale organice si altul cu doua compartimente, pentru materiale reciclabile si deseuri nereciclabile. Una dintre companiile de colectare, ce acopera 2/3 din oras, are 400 de angajati doar pentru serviciul de colectare.
• San Francisco a fost primul mare oras din S.U.A. care a colectat resturile alimentare pentru compostare.
Astazi, sute de mii de locuitori si aproximativ 3 000 de firme trimit aproximativ 360 de tone de material organic, in fiecare zi, catre unitatea de compostare a orasului.
Unitatea de compostare este situata intr-o zona rurala in apropierea orasului San Francisco, pe un teren de 7 hectare si are 11 angajati. Compania cere un pret de 41 pana la 51 de dolari/tona de material organic primit, si acest venit acopera costul intretinerii si al functionarii unitatii.
Veniturile sunt realizate prin vanzarea de compost, care este certificat ca fiind organic si insumeaza aproximativ 42 000 m3 de compost anual. Ca parte a programului de compostare, orasul ofera galeti speciale, subventioneaza pubele pentru compostare la domiciliu si ofera gratuit cursuri multilingve despre compostarea in mediul urban (inclusiv despre compostarea cu viermi) si despre gradinaritul organic.
• Alte masuri uzitate pentru recuperarea deseurilor organice
– Redistribuirea alimentelor: alimentele comestibile sunt donate cantinelor sociale
– Hrana pentru animale: resturile de alimente ce rezulta din procesele de prelucrare sunt transformate in hrana pentru animale sau folosite direct de catre fermieri;
– Grasimile si uleiul alimentar uzat sunt transformate in seu sau hrana pentru animale;
– Digestia anaeroba si conversia in combustibili bio: Colectarea apoi digestia anaeroba centralizata rezultand in biogaz;
– Grasimea colectata de la restaurante este transformata in combustibil pentru vehiculele colectoare ale orasului si autobuzele hibrid.
• O alta trasatura unica a programului din San Francisco este reprezentata de stimulentele acordate pentru minimalizarea progresiva a cantitatii de deseuri. Contractul cu companiile de colectare este conceput pentru a spori redirectionarea de la rampa si include un set de patru obiective pentru fiecare an.
Doua obiective anuale sunt indreptate spre scaderea volumului de deseuri, si alte doua se bazeaza pe un procentaj crescut al materialelor recuperate. Daca toate cele patru obiective sunt atinse, firma de salubritate obtine o cota de profit mai mare (2% – cate 0,5% pentru fiecare obiectiv atins), echivalentul a aproximativ 5 milioane de dolari, in total, pe an. Aceste fonduri sunt depozitate intr-un cont distinct destinat incurajarii recuperarii de materiale, din care compania poate retrage doar procentul corespunzator obiectivelor atinse, in conformitate cu verificarile municipalitatii.
• In cele din urma, programul din San Francisco este marcat de un zel aproape misionar: parte din obiectivul explicit al orasului este raspandirea filozofiei Zero Waste, asa ca functionarii experti in Zero Waste tin prelegeri si prezentari pentru a face cunoscute strategiile unui public cat mai divers, de la orasele din apropiere pana la alte tari.
Articol preluat de pe ecomagazin.ro.
Puteti citi si:
Studiu de caz: Argentona – oraselul spaniol care recicleaza 70% din deseuri
Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia
Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri
Prima fabrica ZeroWaste din India construita printr-o tehnologie inovatoare
″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie
Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani
Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta
Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje
Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan
