Studiu de caz: Argentona – oraselul spaniol care recicleaza 70% din deseuri

Sursa: Zero Waste Europe

Daca in urma cu ceva timp va prezentam povesti de succes din Italia si Japonia in ceea ce priveste reciclarea deseurilor, astazi a venit randul Spaniei „sa ne arate” cum pot fi administrate corespunzator deseurile.

Oraşul catalan Argentona, situat în nord-estul Spaniei, reprezintă un model pentru reţeaua de municipalităţi din regiune care a adoptat modelul Zero Waste.

După introducerea sistemului de colectare la sursă (din uşă-în-uşă) în 2004, Argentona şi-a dublat rata de reciclare. In prezent, 8 500 de persoane din cei 12 000 de locuitori au implementat sistemul de colectare la sursa (75% din populatie) in timp ce restul rezidentilor sunt stabiliti in cartiere de case marginase.

Cedând contractul pentru serviciile de colectare unei întreprinderi sociale locale, administraţia oraşului a contribuit la cresterea gradului de constientizare in ceea ce priveste problemele de mediu si a creat noi locuri de muncă în cadrul comunităţii. Astfel a demonstrat încă o dată, că filosofia „Zero Waste” nu se referă doar la deşeuri, ci şi la relaţia pe care o avem cu mediul înconjurător şi la consolidarea puterii comunităţilor.

Rata de reciclare a crescut cu 50% in 11 ani prin introducerea colectarii selective la sursa

Până în 2004, în Argentona se opera cel mai comun sistem de colectare din Spania, care consta în colectarea selectivă a patru fluxuri – sticlă, hârtie, ambalaje uşoare precum cele din plastic şi metal, deşeuri reziduale – în containere separate amplasate pe stradă.

Deşeurile organice nu se colectau separat, ceea ce determina contaminarea semnificativă a celor reciclabile. (Va suna cunoscut?) Rata de reciclare, în acest sistem, se menţinea sub 20%, iar majoritatea deşeurilor generate era dusă la incineratorul din Mataró, un oras situat la o distanţă de 5 km.

Ocazia pentru a schimba sistemul de colectare a apărut atunci când incineratorul a început să dea semne de saturare. Administraţiile publice locale care trimiteau deşeurile la incineratorul din Mataró şi-au dat seama că trebuie să aleagă, fie să redimensioneze incineratorul, fie să dezvolte un sistem care să crească rata de colectare. Din fericire, primarii au optat pentru a doua variantă şi s-au angajat să îmbunătăţească sistemul de colectare selectivă a deşeurilor.

La momentul respectiv, sistemul de colectare din uşă-în uşă fusese lansat deja în trei orăşele din Catalonia, Tiana, Tona and Riudecanyes.Când contractul cu operatorul de salubrizare FCC (Fomento de Construcciones y Contratas) a expirat, în 2004, Consiliul Local decisese deja să implementeze sistemul de colectare la sursă, din uşă-în-uşă.

Înainte de a pune in aplicare noul sistem, locuitorii din Argentona au fost informaţi prin campanii de conştientizare despre noua metoda de colectare. Pentru început, fiecare a primit câte o pubelă mică de culoare maro în care să colecteze acasă resturile alimentare. Firmelor li se percepea o taxă pentru astfel de containere, în funcţie de dimensiunea pe care o solicitau.

In plus, rezidenţilor li s-au acordat stimulente pentru a începe compostarea la domiciliu. În 2007, administraţia locală a furnizat gratuit 113 compostoare pentru grădină şi 15 recipiente pentru viermării, precum şi instruire despre tehnicile de compostare.

Joan Pujol, expert tehnic in deseuri al Consiliului Local îşi aminteşte că „la început nu a fost uşor, a existat o minoritate care refuza să-şi schimbe obiceiurile şi chiar au protestat împotriva colectării la domiciliu. Din fericire, primăria a rămas neclintită, concentrându-se să facă un succes din prima fază a implementării, şi a lăsat lucrurile să se calmeze de la sine. Într-adevăr, după câteva săptămâni, totul decurgea lin şi fără reclamaţii“.

În cea de-a doua etapă, a fost demarată în 2008 colectarea la domiciliu a hârtiei şi a deşeurilor din ambalaje. Sticla se colecta în continuare în containere pentru sticlă, amplasate în puncte fixe din oraş.

Introducerea sistemului de colectare la sursa a crescut gradul de reciclare cu 50% in 11 ani, ajungand in 2013 la 70%.

Locuri de muncă „verzi“ pentru localnici

Un alt beneficiu al acestui sistem de colectare a fost creşterea gradului de ocupare a fortei de munca, triplându-se numărul locurilor de muncă şi îmbunătăţind incluziunea socială. Serviciile de colectare sunt furnizate de către o întreprindere socială locală, numită Arca Maresme Intreprindere de Insertie SL. 30% din angajatii intreprinderii sunt persoane care prezentau risc de excluziune sociala.

Urmatoarea etapa: Pay-as-you-throw

După implementarea colectării selective la domiciliu, a fost importantă introducerea
unor stimulente pentru a continua îmbunătăţirea ratei de reciclare şi pentru a reduce generarea deşeurilor. În 2009 a fost momentul potrivit pentru implementarea sistemului „plăteşti cât arunci“ (PAYT: Pay-as- you-throw), prin care gospodăriile sunt recompensate sau penalizate financiar în funcţie de câte deşeuri produc.

Până atunci în Argentona exista o taxă fixă care se încasa de la toţi rezidenţii din zona colectării selective la sursă. Când a fost introdus sistemul PAYT, în 2009, locuitorilor li s-a cerut să strângă şi să elimine ambalajele şi deşeurile reziduale în nişte pungi speciale, taxate. Acum costurile de gestionare a deşeurilor sunt acoperite printr-o combinaţie de taxă fixă (din care se acoperă cheltuielile fixe parţiale ale sistemului) şi o sumă variabilă calculată direct proporţional cu cantitatea deşeurilor eliminate.

Începând din 2009, sistemul a redus în mod eficient cantitatea totală a deşeurilor cu 15% şi cu până la 60% în zonele de colectare la sursă. În prezent schema se autofinanţează în mare măsură, graţie taxei de colectare şi profiturilor ridicate obţinute din vânzarea reciclabilelor către unităţile de procesare ale Ecoembes and Ecovidrio (companii intermediare, care colectează ambalaje de plastic şi sticlă), care sunt mai mari decât costurile crescute de operare a colectării din uşă-în-uşă.

De asemenea, administraţia din Argentona recuperează o parte din taxa pentru rampe de gunoi şi incineratoare colectată de Guvern, datorită tratării adecvate a deşeurilor organice. În concluzie, sistemul de colectare la sursă s-a dovedit mai viabil din punct de vedere economic decât colectarea bazată pe containere amplasate pe strada, economisind anual 35.000 de euro din bugetul administraţiei locale.

Ce se întâmplă cu alte tipuri de deşeuri?

Obiectele voluminoase sunt colectate la sursă în fiecare luni dimineaţa sau pot fi transportate la centrul de depozitul din oraş (Deixalleria). Ei pot să-şi aducă aici obiectele voluminoase, deşeurile toxice, deşeurile uscate de grădină (ramurile tăiate etc.), uleiurile vegetale şi minerale.

În jur de 80% din deşeurile colectate de Deixalleria sunt reciclate. Textilele sunt colectate de către o reţea de întreprinderi speciale din regiune, numită Roba Amiga, care amplasează containere în locuri publice.

În prezent, ceea ce nu se reciclează sau nu se compostează este trimis la incineratorul din Mataró, însă – ca şi în orice alt oraş angajat în procesul „Zero deşeuri” – planul este sa se reduca cat mai mult cantitatea trimisă spre eliminare.

Între timp, reţeaua municipalităţilor „Zero Waste” din Catalonia se fortifică, cuprinzând peste 55 de localităţi, toate universităţile din Catalonia, 30 de companii şi mai mult de 40 de organizaţii angajate în dezvoltarea strategiilor Zero Waste.

Studiul de caz privind Strategia „Zero Waste” adoptata de comunitatea din Argentona a fost realizat de echipa Zero Waste Europe.

Varianta integrala a Studiului o gasiti aici.