Sistemul de Garanție-Returnare din România: un exemplu de succes pentru alte țări europene

Pe 30 noiembrie 2023 Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) a fost lansat în România, al doilea cel mai mare sistem după Germania. În numai aproximativ un an și jumătate acesta s-a dovedit a fi un exemplu de urmat pentru alte țări, România reușind să atingă cifre impresionante în ceea ce privește rata de colectare.

Sursă foto: RetuRO SGR

Până la finalul lunii aprilie 2025, s-au colectat peste 4,8 miliarde de ambalaje, conform studiului realizat de ECOTECA în parteneriat cu RetuRO, iar începând cu 2026, compania își propune o rată de colectare de 90%.

Recorduri și schimbare culturală

De la debutul SGR, românii au început să colecteze din ce în ce mai mult, înregistrându-se recorduri constante. De exemplu, la finalul lui noiembrie 2024, când sistemul a împlinit un an, consumatorii colectaseră peste 3 miliarde de ambalaje, iar octombrie 2024 a însemnat un record de 84% în ceea ce privește rata de colectare, față de septembrie (80%) și august (78%).

Acest comportament reprezintă un exemplu de schimbare culturală în România, aproape toți românii cunoscând acest sistem și peste 60% returnând în mod regulat, conform unui studiu Kantar derulat pentru RetuRO.

În prezent, cele mai recente date arată că un român a colectat în medie 17 kg ambalaje cu garanție, echivalentul a peste un kilogram pe lună.

Conform datelor ECOTECA, în București s-au colectat 33 kg de ambalaje pe cap de locuitor, reprezentând cea mai importantă cifră la nivel național. Urmează județele Ilfov (29 kg), Constanța (27 kg), Brașov (22 kg), Cluj (21 kg), Timiș (20 kg) și Sibiu (19 kg), care depășesc, de asemenea, media națională.

Cum funcționează sistemul

Sistemul de Garanție-Returnare este cel mai amplu proiect de economie circulară din România, având ca scop creșterea ratei de reciclare a ambalajelor și scăderea cantității de gunoaie care ajung la gropi sau în natură. RetuRO, administratorul sistemului, este o companie care acționează fără a face profit, acesta fiind reinvestit în dezvoltarea sistemului.

Are ca acționari Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%).

Ca funcționalitate, oricine cumpără băuturi îmbuteliate într-un ambalaj de plastic, sticlă sau metal (cu volum între 0,1 și 3 litri), plătește o taxă suplimentară de 50 de bani pe lângă prețul produsului. După terminarea acestuia, consumatorul returnează ambalajul la un punct de colectare, însemnând magazine tradiționale sau RVM-uri (Reverse Vending Machines) și primește garanția înapoi.

România în context european

Norvegia, Danemarca, Germania, Belgia, Islanda, Estonia, Slovacia, Republica Cehă, Letonia şi Lituania au fost primele 10 țări care au implementat astfel de sisteme, România fiind a 11-a, însă reprezentând al doilea sistem ca mărime, după Germania.

Astfel, România intră în clubul țărilor europene în care sistemele de colectare reprezintă o modalitate de succes de susținere a economiei circulare. Țările mai sus menționate, aflate pe această hartă sunt Germania, cu o rată de colectare de 98%, Norvegia, cu 92% sau Lituania, o țară care a reușit în doi ani să ajungă de la 34% la 92% în ceea ce privește rata de colectare.

Dacă ne uităm, prin comparație, la țări precum Norvegia și Finlanda, care au implementat sistemele de colectare începând cu anii 1999, respectiv 1996, acestea au ajuns la o rată de colectare de 92%, respectiv 97%. România a reușit să atingă o rată de colectare de 80% în ultimele 9 luni, ceea ce arată o adoptare foarte rapidă a sistemului de către populație.

Provocări și perspective

Aceste date arată succesul Sistemului Garanție-Returnare în România, chiar dacă a întâmpinat provocări. Amintim aici de ratele de colectare reduse la sate versus orașe, din cauza lipsei infrastructurii, RVM-urile costisitoare care pot fi greu de amortizat de comercianții care nu au un volum mare de ambalaje sau costurile indirecte pentru consumatori, care percep sistemul ca o povară, din cauza timpului pierdut și transportului.

Toate aceste provocări pot fi întâmpinate prin investițiile constante ale RetuRO, care devine un exemplu de urmat pentru țări ca Ungaria, Irlanda și Austria, țări care au implementat astfel de sisteme începând cu anul 2024.

Așadar, țara noastră arată că se poate, că economia circulară poate fi susținută, că natura poate fi protejată și că și alte țări precum Franța, Slovenia, Cehia pot urma exemplul nostru, acolo unde discuțiile despre implementarea sistemelor de colectare încă sunt în derulare.

Bibliografie: