Condiții și responsabilități pentru implementarea achizițiilor verzi

Condiții pentru țintele anuale din anexa 2 din HG. Nr. 427/2025 sunt:

Sunt realizate prin aplicarea unei proceduri de atribuire, prevăzută la art. 68 din Legea 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, respectiv la art. 82 din Legea 99/2016, cu modificările și completările ulterioare.
Obiectul acestora se încadrează la una dintre categoriile de produse, servicii, lucrări prevăzute în PNAE, pentru care sunt elaborate criterii ecologice.

Criteriile ecologice se stabilesc prin documentația de atribuire

Criteriile ecologice se corelează cu specificul, volumul și complexitatea produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează să fie achiziționate, precum și cu potențialul pieței de a răspunde cerințelor. De exemplu: eficiență energetică, materiale reciclabile, emisii reduse etc.

În anexa, Planul de acțiune definește etapele, responsabilitățile, obiectivele, termenele și modul de monitorizare și de implementare PNAE. Cei care achiziționează au OBLIGAȚIA de a raporta prin SEAP, achizițiile publice ecologice realizate.

Actorii implicați în implementarea achizițiilor verzi

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) – coordonator principal

Coordonează întregul plan.
Stabilește metodologia, țintele și criteriile ecologice.
Organizează conferința de lansare și campaniile de promovare.
Publică și actualizează ghiduri, criterii și bune practici.
Lansează studii de piață și raportează progresul anual.
Propune actualizarea programului.

Colaboratori: ANAP, ADR, ONAC – pentru aspecte tehnice (funcționalități SEAP, criterii de raportare, acorduri-cadru).

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) – monitorizare și raportare

Monitorizează modul de îndeplinire a obligației de raportare a țintelor anuale.
Definește, împreună cu MMAP și ADR, câmpurile și datele necesare în SEAP pentru monitorizarea achizițiilor ecologice.
Participă la selectarea și promovarea bunelor practici.
Monitorizează atingerea țintelor anuale de către entități.
Participă la grupul de lucru pentru actualizarea PNAE.

Colaboratori: MMAP (conținut ecologic), ADR (tehnologie), ONAC (centralizare achiziții).

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) – funcționalități digitale SEAP

Implementează în SEAP funcționalitățile cerute de ANAP și MMAP.
Creează câmpuri obligatorii (categorie, criterii ecologice, LCC, etichete etc.).
Dezvoltă rapoarte automate pentru monitorizare.
Oferă suport tehnic pentru raportarea electronică.

Colaboratori: ANAP (definirea datelor), MMAP (criteriile de conținut).

Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) – acorduri-cadru verzi

Analizează acordurile-cadru centralizate cu criteriile ecologice din PNAE.
Asigură că entitățile contractante pot folosi contracte verzi prin ONAC.
Participă la actualizarea programului.

Colaboratori: MMAP (conținut ecologic), ANAP (reguli de achiziții), ADR (raportare prin SEAP).

Instituțiile subordonate MMAP (ex. APM-urile județene) – implementare locală

Organizează campanii și evenimente locale de promovare a achizițiilor ecologice.
Întrețin secțiuni dedicate pe site-urile proprii.
Transmit feedback și rapoarte către MMAP.

Colaboratori: autorități locale și instituții publice din teritoriu.

Entitățile achizitoare (autorități contractante, companii de stat) – aplicare directă

Exemple: primării, unități de învățământ, unități spitalicești.

Roluri:

Aplică efectiv criteriile ecologice în procedurile de achiziții.
Raportează în SEAP ce criterii au folosit și ce rezultate au avut.
Se asigură că îndeplinesc țintele procentuale anuale pentru fiecare categorie de produse, servicii sau lucrări.

Colaboratori: ANAP (monitorizare, metodologie), MMAP (consultanță ecologică).

Obiectivele planului de acțiune

Prin punerea în aplicare a acestui plan de achiziții ecologice se urmăresc:

creșterea ponderii achizițiilor ecologice în sectorul public,
dezvoltarea pieței de produse și servicii verzi,
reducerea impactului de mediu al consumului public,
monitorizarea prin SEAP a achizițiilor ecologice,
atingerea țintelor procentuale.

Planul de acțiune: cele 9 etape din H.G. 427/2025

În Tabelul nr. 1 din H.G. 427/2025 sunt prevăzute nouă acțiuni din Planul de acțiune, pe care România le va parcurge pentru asigurarea sustenabilității și a obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Acțiunea 1 – Conferința de lansare (T3 2025)

MMAP organizează o conferință națională cu minimum 100 de entități participante.
Sunt prezentate conceptul, obiectivele, pașii de achiziție ecologică și raportările în SEAP.
Participanți: ministere, primării, spitale, universități.

Acțiunea 2 – Promovarea PNAE (T3 2025)

MMAP și instituțiile subordonate organizează evenimente locale și naționale.
Activități: roadshow în teritoriu, materiale informative, webinare, colaborări cu APM-uri.
Minimum 10 evenimente pe an, timp de 5 ani.
Exemplu: APM Cluj organizează o întâlnire cu 40 de primării despre criterii verzi la curățenie interioară.

Acțiunea 3 – Dezvoltarea platformei APE pe site-ul MMAP (T4 2025)

Crearea și actualizarea unei pagini web dedicate, cu resurse: criterii, modele de clauze contractuale, bune practici, FAQ.
Exemplu: model de caiet de sarcini pentru achiziția de laptopuri eficiente energetic.
Pagina trebuie actualizată de cel puțin 7 ori pe an, timp de 5 ani.

Acțiunea 4 – Promovarea bunelor practici (T3 2026)

Colectarea și prezentarea exemplelor de achiziții publice ecologice.
Exemplu: Spitalul Municipal Bacău cumpără uniforme medicale din bumbac organic, reducând cu 25% deșeurile textile.
Exemplu: Primăria Florești achiziționează hârtie reciclabilă și reduce consumul de papetărie cu 40%.

Acțiunea 5 – Identificarea funcționalităților SEAP (T3 2025)

ANAP colectează date despre achizițiile publice ecologice.
Definirea câmpurilor obligatorii: tip de criteriu ecologic, CVP, valoare contract, LCC, etichetă verde.
Exemplu: câmp nou „Achiziție verde: Da/Nu”.

Acțiunea 6 – Crearea funcționalităților SEAP (T4 2025)

ADR, cu sprijinul ANAP și MMAP, implementează câmpuri și rapoarte în platformă.
Activități: monitorizare, dezvoltare IT, testare, lansare în producție, training pentru utilizatori.
Exemplu: Primăria care cumpără hârtie completează categoria PNAE și criteriul aplicat (conținut reciclat 70%).

Acțiunea 7 – Studii de piață și oportunități (T1 2026)

Responsabil: MMAP.
Minimum două studii pe an, interviuri cu furnizori, analize comparative cu alte state UE.
Evaluare semestrială.
Exemplu: studiu despre autovehicule electrice pentru transport public (cerințe minime de autonomie 250 km).

Acțiunea 8 – Actualizarea programului PNAE (T1 2027)

Revizuire a programului în funcție de dezvoltarea piețelor și de țintele strategice naționale.
Grup de lucru: MMAP, ANAP, ADR, ONAC + consultare publică.
Exemplu: dacă 60% din achizițiile IT sunt deja verzi în 2026–2027, ținta pentru 2028–2030 crește de la 45% la 70%.

Acțiunea 9 – Monitorizare permanentă

Activitate continuă de aplicare a criteriilor verzi la fiecare achiziție.
Raportare în SEAP și verificarea atingerii procentelor din Tabelul nr. 2.
Exemple:
- Autovehicule: mașini electrice sau hibride, standard Euro 6.
- Textile: uniforme din bumbac organic, fără substanțe toxice.
- Catering: produse bio/locale, reducerea ambalajelor de plastic.

Procentaje și categorii vizate

Tabelul nr. 2 din H.G. nr. 427/2025 detaliază categoriile de produse, servicii și lucrări pentru care au fost elaborate criterii ecologice, precum și procentul țintei anuale. Aceste date sunt esențiale pentru implementarea și monitorizarea progresului achizițiilor publice ecologice în România.

În concluzie, legea achizițiilor verzi din România este un progres către sustenabilitate, însă succesul depinde de modul de implementare și de corectitudinea datelor raportate și monitorizate. România intră pe logica europeană a CSRD și ESRS: nu mai câștigă cine oferă cel mai mic preț, ci cine dovedește conformarea la standardele verzi și sustenabile. Nu este suficient să existe proiecte declarative, ci va fi nevoie de conformare reală la criteriile ecologice.

Citește și:

Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, cea mai ambițioasă abordare circulară europeană de până acum

În căutarea unui cadru standardizat pentru economia circulară – Ecoteca