Cum ajung buletinele de vot să izoleze case – Interviu cu Gabriel Crîngeneanu, ISOGREEN

Cum ajung buletinele de vot să izoleze case – Interviu cu Gabriel Crîngeneanu, ISOGREEN

Autor: Cosmin Zaharia

Campania „Transformăm voturile în case” a atras atenția publicului atât printr-un mesaj puternic, cât și prin procesul tehnologic: transformarea buletinelor de vot scoase din uz în material de izolație termică din fibre de celuloză, cu amprentă de carbon negativă. Am stat de vorbă cu Gabriel Crîngeneanu, fondator și director general ISOGREEN, despre cum a apărut ideea, cum funcționează procesul și ce impact poate avea în construcțiile sustenabile din România.

Cum a apărut ideea de a transforma buletinele de vot în material de izolație termică? A fost o inspirație de moment sau un proces mai lung?

Ideea a venit într-un context aparte, dar a fost alimentată de un proces mai lung de gândire. Participam la cursul de public speaking și storytelling din cadrul programului de leadership în sustenabilitate organizat de European Institute for Sustainability.

Acolo am fost provocat să gândesc la un mesaj puternic, cu impact, care să scoată în evidență ceea ce facem la ISOGREEN. Discutând despre economie circular, despre importanța reciclării și a materialelor neconvenționale, am realizat că hârtia buletinelor de vot, care părea un subiect complet banal pentru noi reciclând 1500 de tone de deșeuri diverse de hârtie, poate deveni un simbol.

A fost, dacă vrei, un moment de „aha” în care s-a întâlnit nevoia de a spune o poveste memorabilă cu realitatea unui proces industrial perfect fezabil. Așa a apărut campania „Transformăm voturile în case”.

Ce se întâmplă, concret, cu buletinele de vot după alegeri și cum ajung ele să devină parte dintr-o casă?

Buletinele de vot, conform legislației, trebuie arhivate pentru o perioadă de timp (de obicei 3 luni), după care sunt scoase din uz. În mod tradițional, acestea sunt fie incinerate, fie aruncate, ceea ce nu doar că presupune costuri logistice, dar și un impact de mediu deloc neglijabil.

Noi am venit cu o alternativă circulară: le colectăm, să le transformăm în materie primă pentru termoizolație. Le primim în fabrică, le sortăm, le destrămăm la nivel de fibră și, printr-un proces tehnologic curat, le transformăm în ISOGREEN ISOFIBER+, izolație termică din fibre de celuloză.

Practic, hârtia care într-o zi a contat pentru democrație ajunge să conteze pentru confortul termic și calitatea locuirii.

Campania „Transformăm voturile în case” e spectaculoasă ca simbol. Dar cât de mult contează reciclarea hârtiei în ecuația mai mare a sustenabilității în construcții?

Simbolul face valuri, așa este, dar realitatea e că reciclarea hârtiei încă joacă un rol destul de mic în construcții, tocmai pentru că nu e suficient cunoscută sau promovată ca soluție tehnică viabilă. Mic, dar în creștere în ultimii ani.

Campania noastră tocmai asta face: atrage atenția asupra valorii ascunse în aceste resurse neglijate. Reciclarea hârtiei reduce presiunea asupra pădurilor, scade consumul energetic și emisiile de CO2, mai ales dacă vorbim de reciclare în circuit scurt, la nivel local.

Într-o industrie a construcțiilor dominată de materiale cu amprentă de carbon ridicată, o astfel de soluție poate fi o piesă importantă în puzzle-ul sustenabilității.

Produsul vostru – termoizolația din fibre de celuloză ISOGREEN ISOFIBER+ – are o amprentă de carbon negativă. Ce înseamnă acest lucru?

Desigur. Atunci când spunem că ISOFIBER+ are o amprentă de carbon negativă, ne referim la faptul că, pe tot parcursul ciclului său de viață, materialul contribuie mai mult la captarea dioxidului de carbon decât la emisia lui.

În primul rând, celuloza provine din hârtie, iar acea hârtie a fost la origine fibră de lemn, care a captat carbon din atmosferă. Reciclând-o, păstrăm acel carbon blocat în interiorul materialului și nu-l eliberăm prin ardere sau descompunere. Apoi, materia primă – hârtia reciclată – provine din deșeuri, deci evităm tăierea copacilor sau procese industriale poluante.

În plus, în timpul fabricării folosim un consum energetic redus, ceea ce înseamnă emisii scăzute. Dar poate cel mai important aspect vine după instalare. Odată aplicată în pereții unei case, izolația din celuloză reduce considerabil pierderile de căldură.

Asta se traduce direct în un consum mai mic de energie pentru încălzire sau răcire — și, implicit, în emisii de CO₂ mult reduse. Cu alte cuvinte, nu doar că procesul de producție este sustenabil, dar produsul continuă să aibă impact pozitiv asupra mediului și zeci de ani întregi după montaj, prin eficientizarea consumului de energie al clădirilor. Iar cum clădirile sunt printre cei mai mari consumatori energetici în România, impactul poate deveni semnificativ la scară largă.

În esență, ISOGREEN ISOFIBER+ nu doar că nu poluează, ci chiar compensează alte emisii și ajută la combaterea schimbărilor climatice printr-o soluție simplă: izolație eficientă, produsă responsabil.

Ce avantaje aduce izolația pe bază de celuloză față de materialele clasice (polistiren, vată minerală etc.)? 

Izolația din celuloză aduce un echilibru pe care puține materiale reușesc să-l atingă: performanță tehnică, siguranță pentru sănătate și impact minim asupra mediului. Eficiența termică este comparabilă cu celelalte materiale clasice, dar ceea ce o diferențiază este defazajul termic, timpul în care căldura de afară ajunge să pătrundă în interiorul casei.

Cu alte cuvinte, cât de mult timp rămâne locuința ta răcoroasă într-o zi toridă de vară. Celuloza are o densitate și o capacitate termică mare, ceea ce înseamnă că încetinește semnificativ transferul termic — uneori chiar dublu față de alte materiale. Asta înseamnă mai puțină nevoie de aer condiționat vara și un confort termic mult mai constant.

Un alt avantaj în fața polistirenului și al vatei minerale este comportamentul higroscopic – adică poate regla umiditatea din aer, ceea ce contribuie la un mediu interior mai sănătos. De asemenea, este din punct de vedere fonoabsorbant este net superioară, are un comportament excelent la foc datorită tratamentelor cu săruri naturale și, foarte important, nu conține substanțe toxice sau iritante. Din perspectiva mediului, faptul că provine din reciclare și poate fi, la rândul ei, reciclată, o face o alegere responsabilă.

În ce măsură e pregătită piața din România să adopte acest tip de materiale circulare? 

Se simte o deschidere tot mai mare, dar suntem încă într-o fază de început, desi în Europa se folosește de peste 50 ani. Clienții individuali sunt mai curajoși și mai informați – în special cei care construiesc case passive, case eficiente energetic, sau vor un stil de viață sustenabil.

Autoritățile locale înseamnă o altă discuție: lucrurile se mișcă greu, din cauza birocrației sau a lipsei de reglementări clare care să favorizeze soluțiile circulare. Dar observăm cu interes că apar inițiative, mai ales sub influența fondurilor europene și a noilor directive de mediu. Sunt absolut convins că următorii ani vor aduce o schimbare de paradigmă.

Ce tipuri de deșeuri de hârtie pot fi transformate în izolație?

Ne concentrăm pe hârtie post-consum sau de arhivă, care nu este plastifiată și nu are straturi metalizate sau cerneală problematică. Ziarele, revistele, dosarele de birou, buletinele de vot – toate acestea pot fi transformate în izolație termică.

Ce este important este să avem control asupra calității deșeului și să lucrăm în proximitate, pentru a reduce impactul transportului. Iar aici noi toți avem de lucrat pentru a îmbunătății cultura reciclării în România.

Dincolo de case individuale, vedeți potențialul ca acest tip de izolație să fie folosit la scară mai mare? 

Cu siguranță da. Avem deja proiecte pilot realizate în pensiuni, clădiri de birouri sau reabilitări de case tradiționale. Următorul pas firesc este introducerea acestei soluții în proiectele publice, unde eficiența energetică este o prioritate. Avem capacitatea tehnică de a livra cantități mari, și mai ales de a adapta soluția la cerințele specifice ale fiecărui proiect. Sperăm ca autoritățile să includă însemnarea circularității în caietele de sarcini pentru reabilitări.

Ce ar trebui să facă statul român (sau autoritățile locale) pentru a susține o astfel de economie circulară în construcții?

Cred că primul lucru ar fi recunoașterea oficială a materialelor circulare în standardele tehnice și legislația aferentă. Apoi, o susținere concretă prin ghiduri de finanțare, unde materialele reciclate să fie nu doar acceptate, ci recomandate.

Mai e nevoie de multă muncă de informare și de formare profesională, pentru ca cei implicați în construcții – de la arhitecți până la autorități contractante, beneficiari finali – să fie la curent cu aceste opțiuni.

Dacă ați putea construi o „casă-manifest” care să vorbească despre viitorul sustenabil al locuirii în România, cum ar arăta ea?

Mi-ar plăcea să fie o casă realizată exclusiv din materiale reciclate sau regenerabile, 100% electrică, autonomă energetic și cu un design prietenos, cald, nu futurist și rece. O casă care să poată fi replicată cu ușurință de oricine, dar care să devină un exemplu viu. Să poată fi vizitată, să fie spațiu educațional pentru studenți, arhitecți, meșteri, decidenți. Cred că schimbarea reală vine când ideile devin vizibile și concrete. Casa-manifest nu trebuie doar să arate bine pe Instagram, ci să fie o experiență de viață sustenabilă, accesibilă și umană.

Citește și:

Caramizile din ciuperci – o alternativa eco la materialele de constructii