Hydaway – sticla pliabila care ne ajuta sa reducem deseurile de plastic

collapsible-reusable-water-bottle-hydaway-3

Sursa: Bored Panda

90, 000 sticle de plastic sunt aruncate in fiecare minut doar in SUA , dar orice persoana poate reduce risipa prin folosirea unor recipiente reutilizabile.

Aceasta problema l-a determinat pe Niki Singlaub, un designer american sa creeze sticla pliabila Hydaway.

Acest recipient poate stoca până la 600 ml de lichid in ambalajul ei confectionat din silicon alimentar dar „se prabuseste” la peste 3,2 cm in inaltime atunci cand nu este folosit.

In timpul unei calatorii de afaceri, Singlaub a realizat cat de important este sa ai la indemana intotdeauna o sticla reutilizabila, care poate fi modelata in asa fel incat sa fie pastrata cu usurinta in buzunar sau oriunde fara a te incomoda foarte tare.

„Incercand sa raman hidratat in diferite tari cu climate diferite, in timp ce imi petreceam timpul atat in cadrul intalnirilor de afaceri dar si la munte mi-a venit inspiratia pentru acest concept de sticla de apa. Cautam o sticla durabila, stabila, functionala care putea fi modelata suficient pentru a incapea in buzunarul de la spate. Am fost foarte surprins ca nu am gasit o sticla asemanatoare cu Hydaway pe nicaieri”, declara Singlaub.

collapsible-reusable-water-bottle-hydaway-8

Sursa: Bored Panda

Conceptul Hydeway a capatat contur in 2012, iar pentru a reusi sa introduca produsul pe piata americana Singlaub a lansat o campanie de strangere de fonduri pe Kickstarter. Campania, care se incheie astazi, a reusit sa stranga in mai putin de o luna peste 200 000$ (targetul initial era de 20 000$).

Mai multe informatii despre „sticla-minune” gasiti aici.

Puteti citi si:

Un designer din Singapore a gasit o alternativa pentru milioanele de capsule de cafea aruncate anual

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru deșeurile de ambalaje

519

Sursa: EurActiv.ro

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE (CJUE) pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în dreptul său intern legislația revizuită a UE privind deșeurile de ambalaje.

Directiva 2013/2/UE actualizează normele privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (prevazute de vechea Directiva nr. 94/62/CE), în vederea reducerii impactului acestora asupra mediului.

Statele membre au avut obligația de a transpune noile dispozitii in legislatia nationala pana la 30 septembrie 2013. România, care a depășit termenul inițial, a primit o scrisoare de punere în întârziere la 29 noiembrie 2013, urmată de un aviz motivat la 11 iulie 2014.

La mai mult de un an și jumătate de la expirarea termenului, directiva nu a fost inca transpusă în legislația națională. Prin urmare, Comisia a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a UE. Gasiti comunicatul Comisiei Europene aici.

Horațiu Radu, Agentul Guvernamental al României pentru Curtea Europeană de Justiţie, a declarat pentru EurActiv.ro: „S-ar putea discuta retragerea acțiunii doar în condițiile în care Directiva ar fi transpusă urgent în legislația națională”.

Horațiu Radu a mai precizat că, până în prezent, România a mai avut patru alte acționări la Curtea Europeană de Justiție pentru netranspunerea legislației europene.

O cauză aflată pe rol la CJUE, pe care România a câștigat-o, s-a referit la Directiva Habitate. Gasiti Comunicatul Comisiei Europene pe acest subiect, aici.

Pentru două alte cauze în domeniul energiei (cu privire la gazele naturale si piata interna a energiei), care deja erau pe rol , acțiunea Comisiei Europene a fost retrasă după adoptarea de urgență a prevederilor necesare.

Un proces împotriva României, aflat încă pe rol, se referă la iazurile de decantare aparținând exploatării de cupru și zinc Moldomin. (Gasiti un articol pe acest subiect aici si Comunicatul Comisiei Europene aici).

Articol preluat de pe Euractiv.ro.

Speram ca guvernantii nostri vor reusi sa se mobilizeze si sa transpuna noile modificari „in al 12-lea ceas” asa cum au procedat si in cazul Directivei 2012/19/UE privind deseurile de echipamente electrice si electronice.

Puteti citi si:

Ce „surprize” aduce Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Propunerile ambitioase de reciclare retrase oficial de Comisia Europeana

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Un designer din Singapore a gasit o alternativa pentru milioanele de capsule de cafea aruncate anual

277BA7A200000578-3035971-Taking_inspiration_from_sugar_coated_sweets_in_gumball_machines-m-14_1428861416423 - Copy

Noile „capsule” de cafea inventate de Eason Chow. Sursa: Daily Mail

Popularitatea aparatelor de cafea pentru acasă a dus, inevitabil, la o creștere a cantității de deșeuri de ambalaje generate de iubitorii de cofeina.

Eason Chow, un designer de 25 de ani din Singapore a realizat un produs inovator care ar putea fi solutia perfecta pentru a rezolva problema milioanelor de capsule care sunt aruncate in fiecare an dupa utilizare – „cuburile” de cafea acoperite cu zahar, care se dizolva in apa.

Chow a luat ca sursa de inspiratie pentru realizarea produsului, dulciurile acoperite cu zahar care se gasesc in automatele de tip „gumball”.

Cum este conceput produsul?

Granulele de cafea sunt acoperite cu lapte praf apoi sunt „scufundate” in zahar pentru a crea o „capsula” revolutionara care nu are nevoie de ambalaje.

Designerul asigura ca învelișul de zahăr va fi conceput în diferite grosimi și arome pentru a satisface toate gusturile; in plus, el a creat si un filtru de cafea pentru a procesa noile capsule.

277BA35A00000578-3035971-image-m-17_1428861507373

Sursa: Daily Mail

Produsul, numit Droops, se afla inca in stadii incipiente, insa Chow afirma ca noile „capsule” vor costa in jur de £4 (aproximativ 24,66 RON)/ per pachet iar filtrul de cafea va costa £80 (aproximativ 493 RON).

Chow declara ca „Inspirația pentru acest proiect a venit observand cate ambalaje inutile sunt generate de masinile de cafea care folosesc capsule.”

Designerul atrage atentia ca cele mai multe masini de cafea sunt foarte industrializate si facute sa proceseze cafea „din comoditate” si neglijeaza importanta responsabilitatii sociale in utilizarea unui produs. De aceea, doreste ca noul filtru de cafea sa fie un punct de referinta care identifica si exemplifica importanta acestor elemente.

Capsulele de cafea, o problema neglijata

• În mod normal, capsulele conventionale de cafea sunt realizate din materiale reciclabile – cum ar fi aluminiu sau plastic – dar sunt rareori reciclate.

• Potrivit Zero Waste Europe, aproximativ 10 miliarde de capsule de cafea au fost vandute la nivel mondial in 2010, din care o zecime doar in Italia. 12 000 de tone de capsule care ar fi putut fi reciclate au fost depozitate de italieni.

• Ca urmare a cresterii acestei probleme, Nespresso a lansat o campanie de incurajare a clientilor sa recicleze capsulele.

• Și compania Tassimo a incheiat un parteneriat cu organizatia TerraCycle pentru a salva capsulele de la depozitare. Există 323 de puncte publice de colectare a capsulelor in Marea Britanie si mai mult de 7 milioane de ambalaje Tassimo au fost salvate de la depozitare in UK.

• Organizatia TerraCycle reciclează capsulele Tassimo si le transforma in produse utile.

Puteti citi si:

Pahare biodegradabile de cafea, care devin copaci dupa ce sunt aruncate

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

În Indonezia, pacientii pot plati serviciile medicale cu deşeuri reciclabile

8784874436_8051b8bc6b_z

Sursa: Green Report

Acum câţiva ani, când Gamal Albinsaid şi-a început cariera ca doctor în Indonezia, a aflat despre o tânără care a murit din cauza unei boli uşor de tratat.Părinţii ei nu şi-au permis să o ducă la medic.

E o problemă obişnuită în ţara asiatică – în jur de 60% din indonezieni nu au asigurare medicală.

Albinsaid a înfiinţat Garbage Clinical Insurance, o companie de asigurări medicale care oferă un compromis inteligent pacienţilor: aduci deşeuri reciclabile şi ai două vizite gratuite la medic. 

„Sunt oameni care nu pot merge la spital pentru că nu au bani. Aşa că am început să mă gândesc: dacă nu au bani, atunci ce au?”, explică medicul. Un răspuns surprinzător: gunoi. „E gunoi peste tot pe pământ”, spune Albinsaid. „Aşa că ne-am hotărât să folosim gunoiul ca o resursă financiară”, mai spune el.

Reciclarea nu este foarte populara în satele din Indonezia, chiar dacă există posibilitatea de a vinde carton şi plastic gunoierilor. Doar aproximativ jumătate din deşeuri sunt colectate. Albinsaid a realizat că, invitând pacienţii să aducă deşeuri, a dat de o metodă simplă de a contribui la fondul de îngrijire a sănătăţii.

În fiecare lună, pacienţii aduc o anumită cantitate de reciclabile – de exemplu, două kilograme de materiale plastice sau cinci kilograme de carton – la o clinică medicală. Odată reciclate, deşeurile aduc clinicii 10.000 de rupii indoneziene, un pic sub un dolar. Iar asta e suficient pentru ca pacientul să aibă o formă de bază de asigurare, care acoperă două controale medicale în luna respectivă.

3 500 de beneficiari ai proiectului in 2 ani de functionare

Pentru pacienţi, e ca şi cum ar primi asistenţă medicală in mod gratuit. Ei consideră că nu plătesc nimic pentru asigurare, doar aduc deșeuri, explică Albinsaid. E un mecanism convingător pentru ei şi  astfel clinica încurajează oamenii săraci să plătească cu propriile resurse.

Albinsaid are 26 de ani şi a înfiinţat Garbage Clinical Insurance acum doi ani, după câteva încercări similare, eşuate. Compania de asigurări are acum şi o clinică proprie, dar colaborează cu încă patru clinici. Până acum, 3.500 de oameni fără asigurare au avut parte de îngrijire medicală pe baza acestui sistem.

Indonezia pe locul 2 dupa China in topul tarilor care arunca deseurile de plastic in ocean

Gamal Albinsaid crede că sănătatea e un drept fundamental al omului. Abordarea neconvenţională a companiei ajută, de asemenea, la imbunatatirea problemelor de mediu ale ţării. Indonezia se afla pe locul doi, după China, în topul ţărilor care aruncă cele mai multe deşeuri din plastic în ocean.

Acum, abodarea gunoiului ca monedă de schimb inspiră şi alte companii. Unii vor să folosească acelaşi mecanism în educaţie, deci oamenii pot modifica sistemul, aşa încât să rezolve diverse probleme, considera Albinsaid.

Mai multe informatii despre proiect gasiti in video-ul de mai jos.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Puteti citi si:

Un colector din India ajuta „culegatorii de deseuri” sa devina antreprenori

Modelul asiatic: Cum reuseste Taiwanul sa recicleze 60% din deseuri

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

turtleingestingplastic_430x323melbournezoo

Sursa foto: Folar.org

Cresterea semnificativa a numarului de pungi de plastic a devenit in ultimii ani o provocare globala.

În aprilie, Parlamentul European va vota în plen o nouă Directivă prin care se încearcă limitarea consumului de pungi de plastic foarte subţiri (cu o grosime mai mică de 50 de microni), folosite pentru ambalarea alimentelor uscate, în vrac, informeaza economica.net.

Potrivit statisticilor, un european consumă în medie până la 200 de pungi subţiri pe an, multe dintre ele fiind folosite o singură dată.

În fiecare an, 8 miliarde de pungi de plastic sunt aruncate la gunoi. O parte din ele ajunge în mări unde particulele de plastic sunt ingerate de animale, putand sfarsi, ulterior, în lanţul alimentar, informează Parlamentul European.

2 variante propuse pentru reducerea pungilor de plastic

Noua lege va impune guvernelor sa aleaga fie introducerea unei taxe pe pungile usoare de unica folosinta pana la sfarsitul lui 2018, fie sa ia masuri pentru a reduce utilizarea lor.

Daca vor alege ce-a de-a doua optiune, utilizarea anuala a acestor pungi va trebui sa fie redusa la o medie de 90 de pungi/persoana pana la sfarsitul anului 2019 si la 40 de pungi/persoana pana la sfarsitul lui 2025 (comparativ cu media de 176 de pungi/persoana inregistrata in 2010).

Sacii de transport cu o grosime mai mica de 15 microni vor putea fi exclusi de la aceste masuri.

În plus, Comisia Europeană și statele membre vor trebui sa incurajeze (cel putin in primul an, dupa data transpunerii Directivei) informarea publica prin campanii de constientizare cu privire la impactul negativ al utilizarii excesive a pungilor de plastic usoare asupra mediului.

Statele membre vor avea la dispozitie 18 luni să includă noile norme în legislația națională de la data intrarii lor in vigoare.

Cea mai eficienta masura pentru reducerea consumului ramane in continuare taxarea.

Asadar, in situatia in care retailerii sau producatorii nu decid sa isi asume aceste costuri suplimentare, taxa va duce implicit la scumpirea produselor, cele mai afectate urmand a fi cele comercializate vrac.

„Statele membre se asigura ca vanzatorii cu amanuntul stabilesc un pret pentru pungile de transport din plastic subtiri care este eficient si proportionat pentru a atinge obiectivele mentionate. Statele membre se asigura ca operatorii economici care vand alimente percep cel putin acelasi pret pentru pungile de transport din plastic mai groase, si ca operatorii economici nu inlocuiesc pungile de transport din plastic subtiri cu pungi din plastic foarte subtiri la punctul de vanzare”, se arata in proiectul de Directiva.

O alta varianta – pungile biodegradabile sau compostabile

Mai exista si o alta posibilitate: inlocuirea plasticului traditional cu materiale biodegradabile si compostabile. In acest caz, pungile vor fi marcate sau vor avea o anumita culoare distincta.

„In cazul in care utilizarea pungilor de plastic ofera beneficii importante, si anume in cazul in care pungile de transport de plastic foarte subtiri sunt folosite pentru alimente uscate, neambalate, cum ar fi fructele, legumele si produsele de patiserie, aceste pungi conventionale de transport din plastic foarte subtiri ar trebui sa fie inlocuite treptat cu pungi din hartie reciclata sau cu pungi de transport din material plastic foarte subtiri, care sunt biodegradabile si compostabile. (…) Statelor membre care au organizat colectarea separata a deseurilor biologice ar trebui sa li se permita sa reduca pretul pungilor de transport de plastic foarte subtiri biodegradabile si compostabile”, se mai precizeaza in proiectul de Directiva.

De asemenea, comerciantii vor fi obligati, prin Directiva Europeana sa le permita consumatorilor sa lase la punctul de vanzare orice ambalaj pe care il considera inutil, mai ales pungi de transport.

Sa ne amintim ca de la 1 ianuarie 2009 romanii platesc Ecotaxa de 0,1 lei pentru fiecare punga de plastic iar sumele încasate din taxa plătită de cetățean ajung la Administraţia Fondului pentru Mediu, unde ar trebui folosite pentru colectarea şi reciclarea acestora.

Puteti citi si:

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

Despre interzicerea interzicerii…la pungile de plastic

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

plasti

Sursa foto: Think Outside The Box

Spre deosebire de generatori si colectori, producatorii au de cele mai multe ori o activitate mai complexa iar acest lucru implica mai multe responsabilitati in gestionarea deseurilor.

Potrivit legii 211/2011, Anexa 1, „producatorul de deseuri” reprezinta orice „persoana ale carei activitati genereaza deseuri, producator de deseuri sau orice persoana care efectueaza operatiuni
de pretratare, amestecare ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compozitiei acestor deseuri”.

Aceasta definitie este destul de ambigua si poate determina o confuzie intre producator si generator. Ordinul de Ministru 192/2014(art. 21) defineste in schimb producatorul ca fiind „operatorul economic care prezinta una sau mai multe dintre caracteristicile urmatoare:

a) introduce pe piata nationala produse ambalate, pentru ambalajele primare, secundare si tertiare folosite pentru ambalarea produselor lor;
b) ambaleaza produse ambalate, pentru ambalajele secundare si tertiare pe care le introduce pe piata nationala;
c) distribuie pentru prima data pe piata nationala ambalaje de desfacere, pentru respectivele ambalaje distribuite pe piata nationala;
d) da spre inchiriere, sub orice forma, cu titlu profesional, ambalaje, pentru respectivele ambalaje introduse pe piata nationala.

O alta definitie mai succinta a producatorului – insa mai ambigua – este data in Legea 211, art 12, alin 1: „persoana fizica autorizata sau persoana juridica ce, cu titlu profesional, proiecteaza, produce, prelucreaza, trateaza, vinde ori importa produse”.

Sa presupunem ca ati stabilit in urma consultarii legislatiei ca sunteti producatori! Care este urmatorul pas?
Raspunsul – Prima „intalnire” cu Autoritatile de Mediu!

In calitate de producator este obligatoriu sa va inscrieti in Registrul National al Producatorilor si Importatorilor de bunuri ambalate, conform Art. 27, alin. 2 din OM 192/2014, art. 10 alin 7 din OUG 196/2005 si art 16, alin 3 din HG 621/2005.

Pentru a va inscrie trebuie sa redactati o cerere catre Administratia Fondului pentru Mediu (AFM). Cererea poate fi depusa online sau personal la Registratura AFM. Dupa inscriere este obligatoriu sa depuneti rapoartele legale de la momentul deschiderii firmei si sa platiti contributiile aferente ambalajelor puse pe piata. Abia dupa ce depuneti toate documentele si efectuati platile (documentele pot fi transmise prin posta – cu confirmare de primire sau depuse la Registratura AFM), veti fi intregistrata ca producator in baza de date nationala.

Mai pe scurt, nu este suficient doar sa depuneti o cerere de inscriere, sunteti obligat sa faceti toate raportarile pentru a fi inregistrat ca producator! Dar pana sa jungem la raportari si contributii, sa ne amintim principalele obligatii ale producatorilor!

Intrucat orice PRODUCATOR este in acelasi timp si un GENERATOR de deseuri lui i se aplica – atentie: separat si distinct! – toate prevederile legale aferente acestei calitati, asa cum sunt ele detaliate mai jos.

Principalele obligatii ale producatorului, conform legislatiei in vigoare, sunt urmatoarele:

 In calitate de GENERATOR de deseuri:

• sa colecteze separat cel putin urmatoarele categorii de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla (Legea 211/2011, art. 14, alin. 1) – neindeplinirea acestei obligatii se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• are obligatia valorificarii deseurilor generate, respectand prevederile legale (Legea 211/2011, art. 13) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa efectueze operatiunile de tratare a deseurilor sau sa transfere aceste operatiuni unui operator economic autorizat care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deseurilor, in conformitate cu prevederile legale (Legea 211/2011, art. 22, alin. 1) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• desemnarea unei persoane (angajat sau tert) care sa urmareasca si sa indeplineasca obligatiile legislative legate de gestionarea deseurilor (Legea 211/2011, art. 22, alin 3). Persoanele desemnate trebuie sa fie instruite in domeniul gestiunii deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate (Legea 211/2011, art. 22, alin 4);

• sa incadreze fiecare tip de deseu generat din propria activitate in lista deseurilor prevazuta in HG 856/2002 , Anexa 2. (Legea 211, art. 8, alin.1) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa efectueze si sa detina o caracterizare a deseurilor periculoase generate din propria activitate si a deseurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compozitiei, in scopul determinarii posibilitatilor de amestecare, a metodelor de tratare si eliminare a acestora. (Legea 211, art. 8, alin 4) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa colecteze, sa transporte si sa stocheze separat diferitele categorii de deseuri periculoase, in functie de proprietatile fizico-chimice, de compatibilitati si de natura substantelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deseuri in caz de incendiu, astfel incat sa se poata asigura un grad ridicat de protectie a mediului si a sanatatii populatiei (Legea 211, art. 26, alin. 1) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa tina evidenta gestiunii deseurilor proprii (HG 856/2002, art. 1, alin. 1) si sa raporteze anual aceste deseuri catre Agentia Judeteana de Protectia Mediului corespunzatoare locatiei de desfasurare a activitatii. (Legea 211/2011, art. 49, alin 1) – amenda de la 15.000 la 30.000 RON;

• sa pastreze buletinele de analiza care caracterizeaza deseurile periculoase generate din propria activitate si sa le transmita, la cerere, autoritatilor competente pentru protectia mediului. (Legea 211/2011, art. 49, alin 2) – amenda de la 15.000 la 30.000 RON;

• trebuie sa asigure predarea separata a deseurilor din baterii si acumulatori, in vederea reciclarii (HG.1132/2008, art. 7.18) – amenda de la 5.000 la 7.500 RON;

• trebuie sa asigure colectarea separata, stocarea si predarea, in vederea reciclarii, a uleiurilor uzate (HG. 235/2007, art. 5.1) – amenda de la 7.500 la 10.000 RON.

In calitate de PRODUCATOR:

• In vederea prevenirii, reutilizarii, reciclarii si a altor tipuri de valorificare a deseurilor, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului promoveaza sau, dupa caz, propune masuri cu caracter legislativ ori nelegislativ prin care producatorul este supus unui regim de raspundere extinsa a producatorului (Legea 211/2011, art 12, alin. 1)

• Responsabilitatea extinsa a producatorului include, fara a se limita la acestea, urmatoarele masuri: incurajarea adoptarii, inca din faza de proiectare a produselor, a unor solutii care sa reduca impactul asupra mediului si generarea de deseuri in procesul de fabricatie si pe perioada de utilizare a produselor, incurajarea productiei si comercializarii de produse cu utilizari multiple, durabile din punct de vedere tehnic si care, dupa ce devin deseuri, pot fi valorificate in mod corespunzator si a caror eliminare este compatibila cu principiile de protectie a mediului; acceptarea produselor returnate si a deseurilor rezultate dupa ce produsele nu mai sunt folosite si asigurarea gestionarii ulterioare a acestora fara a crea prejudicii asupra mediului sau sanatatii populatiei, precum si asumarea raspunderii financiare, punerea la dispozitia publicului a informatiilor disponibile cu privire la caracterul reutilizabil si reciclabil al produselor (Legea 211/2011, art 12, alin. 2)

• are obligatia sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare de minimum 50% din masa totala a cantitatilor de deseuri, cum ar fi hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere si, dupa caz, provenind din alte surse, in masura in care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din deseurile menajere (Legea 211/2011, art. 17, alin. 2) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de umplere rambleiere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari (Legea 211/2011, art. 17, alin. 2) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• In conformitate cu principiul „poluatorul plateste”, costurile operatiunilor de gestionare a deseurilor se suporta de catre producatorul de deseuri sau, dupa caz, de detinatorul actual ori anterior al deseurilor. (Legea 211/2011, art 21, alin 1);

• sa se asigure ca pe durata efectuarii operatiunilor de colectare, transport si stocare a deseurilor periculoase acestea sunt ambalate si etichetate corespunzator (Legea 211/2011, art. 28, alin. 1) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa asigure reciclarea si valorificarea deseurilor generate de ambalajele pe care le introduce pe piata fie individual fie prin intermediul unui operator economic autorizat de catre o comisie constituita la nivelul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (HG 621/2005, art 16)

• Obiectivele privind valorificarea sau incinerarea in instalatii de incinerare cu recuperare de energie si, respectiv, reciclarea deseurilor de ambalaje ce trebuie atinse la nivel national sunt urmatoarele (cf. OG 31/2013):

  • pentru hartie/carton – minimum 60% 
  • pentru plastic – minimum 22.5%, cu exceptia materialelor PET – 55%
  • pentru sticla – minimum 60% 
  • pentru metal – minimum 50%, cu exceptia aluminiului – 21%
  • pentru lemn – minimum 15% 
  • obiectiv global de valorificare prin reciclare – minimum 55%
  • obiectiv global de valorificare prin incinerare – minimum 60%

• Producatorii care isi indeplinesc in mod individual obiectivele de reciclare si valorificare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje gestionate, trebuie sa asigure evidenta si sa raporteze aceste deseuri agentiei judetene/regionale de protectia mediului. (OM 794/2012, art.1, alin 1.)

• Producatorii care au transferat obligatiile de gestionare a deseurilor de ambalaje pentru care sunt responsabili, sunt obligati sa comunice operatorului economic autorizat toate datele necesare raportarii. (OM 794/2012, art.1, alin 2.)

Producatorii de deseuri au, de asemenea, interdictii privind:

• abandonarea deseurilor (L.211/2011, art. 19.3) – amenda de la 20.000 la 40.000 RON;

•eliminarea deseurilor din baterii amestecate cu cele menajere (HG.1132/2008, art. 10.1) – amenda de la 25.000 la 30.000 RON;

• eliminarea deseurilor electrice prin depozitare finala (HG. 1037/2010, art. 5.2) – amenda de la 5.000 la 10.000 RON.

Vom reveni pe viitor si cu alte aspecte care dau „batai de cap” producatorilor, legate de contributiile datorate Administratiei Fondului pentru Mediu si nu numai!

Daca sunteti producator si aveti nelamuriri sau intrebari in legatura cu raportarea deseurilor, nu ezitati sa ne contactati!

Puteti citi si:

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

d982daf8c22258614c8f35874c77d55f

Sursa: Inhabitat

Daca in urma cu ceva timp va povesteam de Protocycler, masina care transforma instant deseurile de plastic in “cerneala” pentru imprimantele 3-D, acum am gasit un alt proiect care foloseste tehnologia 3-D pentru a recicla deseurile, de aceasta data, alimentare.                                     AgriDust e un proiect care transformă deşeurile alimentare în materiale biodegradabile, din care se pot face ambalaje şi ghivece pentru plante.

Procesul de productie este non-toxic si mai ales, regenerabil.

Designerul italian Marina Ceccolini a conceput o modalitate de a transforma şase tipuri de deşeuri alimentare (zaţ de cafea, coji de alune, cojile de roşii, păstăile de fasole şi resturile de la lămâi şi portocale) în noi materiale. Materialul organic reciclat poate fi folosit în imprimarea 3D, pentru una dintre cele mai ecologice metode de producţie de până acum.

Stampa

Sursa: Behance

Ceccolini a creat AgriDust ca proiect final pentru Universitatea de Design din San Marino, unde a studiat recuperarea deşeurilor alimentare.

Compozitia noilor materiale este formata din deşeuri (64,5%) şi un liant pe bază de amidon de cartofi (35.5%). Procesul presupune folosirea tehnologiei reci, ceea ce il face compatibil cu tehnologia de imprimare 3D, unde extruderul clasic e înlocuit cu o seringă.

80e5fd9d27d9ae44e6f46037074d1eb1

Sursa: Behance

Proiectul va fi expus la ediţia din acest an a Milano Expo, unde vizitatorii vor avea ocazia să afle mai multe despre proces şi cum l-ar putea reproduce si în propriile case.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Puteti citi si:

ProtoCycler – Masina care transforma instant deseurile de plastic in „cerneala” pentru imprimantele 3-D

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

Casa din 12 000 de sticle de sampanie, construita in Rusia

stire-27-mar-casa-7

Sursa: Think Outside The Box

In ultimii ani constructiile din pet-uri, sticla si alte materiale neconventionale au inceput sa se extinda: sunt destul de raspandite, mai ales in comunitatile sarace din America de Sud, casele, cabanele si serele realizate din pet-uri si alte materiale reciclabile.

In timp ce casele construite din PET-uri sunt cele mai populare, un barbat din Rusia a ales in schimb, sa construiasca o casa din sticle de sampanie.

Cladirea se afla in orasul Chelyabinsk, situat in apropiere de granita dintre Europa si Asia si a fost construita integral de Hamidullah Ilchibaev, un barbat in varsta de 52 de ani.

Cum a inceput totul

Barbatul a fost mereu pasionat de construirea unor obiecte din sticle de bere si de votca. Atunci cand fiul sau mijlociu a murit, la numai 18 ani, Hamidullah a decis sa construiasca locuinta, in memoria acestuia.

Pentru casa de 99 m2 a colectat peste 12.000 de sticle goale de sampanie, timp de trei ani. Uneori le-a cumparat, cu o rubla bucata, alteori le-a primit, ca donatie de la restaurantele din zona.

stire-27-mar-casa-2

Sursa: Think Outside The Box

“Cand am inceput sa construiesc, nu-mi imaginam ca exista atat de multe feluri de sticle de sampanie”, marturiseste bărbatul.

Acestea variaza la culoare, dar si la calitate. Asa ca s-a ales cu sticle diferite ca forma si marime si a trebuit sa foloseasca un taietor special de sticla pentru a obtine aceeasi dimensiune la toate. A folosit sticlele dupa acelasi procedeu de zidire a caramizilor.
S-a folosit de produse pentru izolat si solutii care, odata solidificate, sa tină sticlele laolalta, in asa fel incat rezultatul final sa ofere casei izolatie termica.

Din interior, totul arata ca o casa obisnuita. Hamidullah este convins ca aceasta casa este rezistenta – el se aşteapta sa reziste cel putin 100 de ani. A construit-o in asa fel, spune el, incat daca o sticla se sparge, sa poata fi inlocuita cu uşurinţa.

Constructia casei a costat de 5 ori mai putin decat realizarea unei locuinte conventionale.

Puteti citi si:

Betonul din deseuri de sticla inventat la Cluj

Centru comunitar construit din peste 40 000 de PET-uri in Columbia

Acoperisuri din PET-uri in Ecuador – o solutie pentru reducerea deseurilor

Caramizile din ciuperci – o alternativa eco la materialele de constructii

Sticlele de unica folosinta – motiv de disputa intre Germania si Coca-Cola

cocacola

Sursa foto: Sueddeutsche

Dupa ce in ultimii ani Coca-Cola ne-a obisnuit cu tot felul de initiative menite sa promoveze dezvoltarea durabila, compania a decis sa schimbe strategia.

Reprezentantii Coca-Cola au declarat recent ca intentioneaza sa creasca utilizarea sticlelor de unica folosinta de 500 de ml si de 1,5 litri in Germania.

1,9 miliarde de bauturi Coca-Cola sunt consumate în fiecare zi în întreaga lume și cele mai multe dintre ele vin în sticle de plastic de unică folosință.

Până în prezent, Coca-Cola a făcut o treabă bună in Germania, avand un sistem implementat la nivel național de colectare, curatare si umplere a sticlelor reutilizabile. Dar acum compania vrea sa omoare sistemul reper – care ar trebui in schimb, extins la nivel global.

Aceasta masura nu reprezinta singurul exemplu in care organizatia alege sa pozitioneze profitul inaintea mediului. Recent, in Australia, compania a dat in judecata un stat care a stabilit un sistem de reciclare pentru ca nu corespunde politicilor ei.

Avand in vedere aceasta decizie, reprezentantii Agenției Federale de Mediu din Germania au declarat duminică că ar putea impune o taxă pentru a descuraja utilizarea acestora.

„Noi nu excludem o taxă suplimentară pe sticle de unică folosință pentru a sprijini sistemul de reutilizare al acestora„, a declarat președintele Agenției, Maria Krautzberger.

Reprezentantii Coca-Cola sustin ca sticlele de 500 de ml sunt folosite de oameni „in miscare”, fiind astfel, rar returnate la punctele de vanzare si nici nu sunt reutilizate.

In schimb, reprezentantii Agenției Federale de Mediu declara că 45,7 % din totalul sticlelor vandute in Germania sunt reutilizate. Avantajul acestor sticle este ca pot fi reumplute de 40-50 de ori, fiind mai ecologice decât sticlele de unică folosință.

Presedintele Agentiei a cerut de asemenea, parlamentarilor sa se grabeasca si sa treaca o lege care cere etichetarea clara a sticlelor reutilizabile și de unică folosință. Șeful Departamentului de Managementul Reciclarii din cadrul guvernului, Thomas Fischer, a declarat că 50% dintre germani cred ca o sticla va fi reutilizata daca are un depozit pe ea, ceea ce nu este adevarat.

Controversata decizie este subiectul unei petitii initiata de SumOfUs.

Petitia adresata lui Muhtar Kent, CEO Coca-Cola transmite urmatorul mesaj: „Mentineti schema din Germania de reutilizare a sticlelor de toate marimile si lansati alternative ecologice la sticlele de unica folosinta din intreaga lume”. Pana acum petitia a adunat peste 115 000 de semnaturi din obiectivul de 150 000.

Daca sunteti de acord cu aceasta initiativa, semnati petitia aici.

Puteti citi si:

Coca-Cola a introdus ambalajul eco in Romania

New York City va interzice ambalajele din polistiren in acest an

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

Pahare biodegradabile de cafea, care devin copaci dupa ce sunt aruncate

In 2014, au fost vandute atat de multe pahare incat ar putea forma un lant care sa inconjoare pamantul de 10 ori. Majoritatea au ajuns la gropile de gunoi fiindca nu sunt reciclabile.

stire 4 mar pahar 1

Sursa: Think Outside the Box

Pentru a reduce impactul negativ al paharelor nereciclabile, compania americana Reduce.Reuse.Grow a proiectat un model de pahare biodegradabile de cafea, impregnate cu seminte care pot fi plantate dupa utilizare.

Paharele de cafea sunt obiectul unei campanii în derulare pe platforma Kickstarter, pentru a strânge banii necesari ca să devină un produs disponibil pe piaţă. În pereţii paharelor se vor afla seminţe de diferite feluri, în funcţie de locul unde se vor comercializa paharele, iar clienţii care le vor cumpăra vor fi încurajaţi să le planteze după ce au consumat cafeaua (în loc să arunce paharele la gunoi) ori să returneze paharele localului de la care le-au cumpărat, pentru ca acesta să planteze seminţele. În acest fel, paharele de cafea se vor transforma, în timp, în copaci.

stire-4-mar-pahar-2

stire-4-mar-pahar-3

Sursa: Think Outside the Box

Mai multe detalii despre proiect gasiti in materialul video de mai jos.

Un cercetator spaniol transforma crusta insectelor in bioplastic

Un om de știință spaniol de la Harvard este unul dintre experții mondiali in chitosan, un material biodegradabil care deschide un scenariu promițător în industrie și medicină.

1424688205_859060_1424768060_noticia_grande

Sursa: El Pais

„Multe elemente din plastic, cum ar fi cele de unica folosinta sau ambalajele sunt realizate fara a se gandi la utilitatea lor. De exemplu, daca fabric o sticla pentru apa nu trebuie sa te incurajez s-o arunci oriunde” explica Javier Fernández, doctor in nanobiotehnologie (tehnică modernă care permite fabricarea de dispozitive –cu aplicatii in biologie si biochimie-, de talie moleculară, capabile să manipuleze materia atom cu atom) in cadrul Universitatii din Barcelona, cercetator la Harvard si profesor la Universitatea de Tehnologie si Design din Singapore. Avand o cariera axata pe reducerea plasticului, el pariaza fara ezitare pe chitostan.

Potrivit lui Hernandez materialul ar putea elimina plasticul conventional si deschide noi cai de cercetare in medicina, industrie si imprimare 3D. Noul material numit shrilk este format dintr-un amestec de chitosan (material obtinut din chitina – substanta organica asemanatoare cu celuloza care formează exoscheletul insectelor și crustaceelor- si hidroxid de sodiu) si fibroina – o proteina din matase.

„Pielea unei insecte este construita din chitina, proteine si in partea exterioara exista un strat impermeabil asemanator cu ceara. Chitina si fibroina sunt combinate pentru a oferi rigiditatea coloanei vertebrale (aripi) sau elasticitatea (articulatii) „, explica cercetatorul.

Pentru a ilustra aceste proprietăți, Fernández citează cazul Rhodnius prolixus, o insectă comuna în America Centrală și de Sud, care „este capabila să controleze rigiditatea sa, atunci când se umfla pentru a absorbi sânge de la alte specii.”

Cercetătorul a reprodus structura insectelor pentru a proiecta plasticul „shrilk”; acesta este de doua ori mai rezistent decat plasticul conventional si in plus este biodegradabil.

Cel mai des intalnit material organic, dupa celuloza

Echipa lui Javier Fernández a modificat formula initiala pentru a reduce costurile din sectorul industrial și în cele din urmă, a venit cu formula exactă a unui chitostan fara proteina din matase, care reproduce caracteristicile naturale.

Cercetătorul afirma că prin noua procedura nu se creează un nou material. „Noi folosim tehnici de microelectronica și nanotehnologie pentru a proiecta structura și proprietățile naturale posedate de chitosan, pentru a-l putea folosi si la alte aplicatii.”

O comoară în coșul de gunoi

Unul dintre principalele avantaje ale materialului este că este foarte ieftin. „In mod traditional, l-am folosit ca un deșeu”, spune cercetatorul. „Este cazul capetelor de creveți și scoici colectate de industria pescuitului, care ajung de cele mai multe ori la gunoi. De asemenea, este foarte ușor de obtinut, pentru că este cel mai abundent material organic de pe Pamant, dupa celuloza”, adauga el.

In laborator chitosanul ajunge sub forma de fulgi sau pudră, similar cu un mic dejun de cereale.

În umbra plasticului traditional

Cu atât de multe aplicații ale chitosanului și avand in vedere beneficiile costurilor reduse de productie, ne intrebam de ce studiul nu a fost realizat până acum? Cercetătorul spaniol subliniază că materialul a fost descoperit în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX iar proprietățile lui au fost atent investigate, încat exista si brevete din acea perioada, pastrate de compania chimica Du Pont.

Cu toate acestea, introducerea plasticului – „materialul secolului XX”, a amanat studiile referitoare la chitosan sau alte materiale. Abia in anii ´70, preocuparile pentru obtinerea unor materiale sustenabile, au resuscitat cercetarile. „Am salvat un material uitat pentru a incerca sa-l folosim asa cum face natura si in armonie cu mediul inconjurator. Chitosanul se degradeaza in mediul natural si stim ca nu impiedica dezvoltarea altor specii”, spune Fernandez.

Un exemplu clar este prezentat în videoul de mai jos, unde o sămânță plantată pe o suprafata de chitosan crește în 20 de zile.

Mai multe informatii despre acest material gasiti aici.

Puteti citi si

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

Sticlele PET transformate in hartie rezistenta la apa de o companie mexicana

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Lille_day_by_day_store.jpg.662x0_q100_crop-scale

Sursa: Tree Hugger

Acum ceva timp va povesteam de Original Unverpackt, un concept store german, cu sediul in Berlin, care vinde alimente fara ambalaj.Un magazin asemanator a fost deschis de curand si in Franta.

Alice Bigorgne a lucrat in marketing pana cand a citit o carte care i-a schimbat viata, Zero Waste Home. Cartea este scrisa de Bea Johnson, o frantuzoaica din SUA care a adoptat stilul de viata Zero Waste inca din anul 2008. Cartea a inspirat-o sa deschida un magazin alimentar “Zero Waste”, numit “Day by day” in Lille, nordul Frantei.

“Day by day” („Zi de zi”) este un lanț de magazine alimentare mici, care are în prezent cinci locatii in intreaga tara, inclusiv cea mai recent deschisa, a lui Bigorgne. Misiunea sa este de a face procesul de cumparare mai ecologic. Lansat în 2013, in Meudon, un oras din apropierea Parisului, Day by day este primul lant de băcănii din Franta care vinde produsele alimentare in vrac.

La “Day by day” nu exista nici un ambalaj; toate cele 450 produse sunt vândute în vrac. Pentru a cumpara trebuie sa-ti aduci propriile containere sau le poti folosi pe cele oferite de alti clienti ai magazinului.

Bigorgne declara ca de cele mai multe ori, produsele ei neambalate sunt cu 40% mai ieftine, decat in restul magazinelor, in ciuda faptului ca sunt de o calitate superioara.

In plus, in cadrul magazinului, clientii pot cumpara exact cantitatea de alimente de care au nevoie. “Dacă ai nevoie doar de o singura lingură de cafea sau două betisoare de scortisoara, voi vinde pentru tine”, spune Bigorgne.

17 milioane de tone de alimente sunt aruncate anual de francezi

Ideea este de a reduce cantitatea de deșeuri alimentare prin vânzarea cantitatii exacte pe care o persoana o va folosi.Sa ne amintim ca, potrivit statisticilor, jumatate din alimentele produse la nivel mondial ajung la gunoi.

Aproximativ 20 de kilograme de alimente arunca anual francezii, din care 7 kg reprezinta produse nedeschise. In fiecare an, in Franta sunt irosite 17 milioane de tone de alimente.

“Acesta nu este un concept nou; este modul în care mulți dintre bunicii noștri obisnuiau sa cumpere. Luau in borcan si il umpleau la magazinul din colt cu cantitatea de care aveau nevoie sau isi puteau permite. In timp ce noi ne bucuram de o varietate mult mai mare de alimente decat generatiile anterioare, este pacat ca ne-am indepartat atat de mult de modelul cumparaturilor in vrac si folosirea recipientelor reutilizabile in magazine,” adauga Bigorgne.

Pentru a lupta împotriva acestui fenomen, Day by day, invita la un “consum economic, ecologic si etic”.

Mai multe informatii despre magazin gasiti aici.

Puteti citi si
Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje