Sursa: Green Report

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că jumătate dintre români sunt preocupaţi de colectarea selectivă a deseurilor de hârtie, carton, plastic sau sticla comparativ cu 90% din europeni.

Studiul a fost dat publicitatii în cadrul campaniei Generation Awake, o inițiativă paneuropeană de reducere și valorificare a deșeurilor.

Același studiu arată că românii sunt dispusi să colecteze selectiv sticle de plastic sau alte materiale de plastic, in procent de 60%, media europeană fiind de 90% în cazul acestor deșeuri. Pe locurile următoare se află colectarea selectivă a deșeurilor de sticlă, cutiilor metalice, deșeurilor de bucătărie, deșeurilor electrice și electronice, pe ultimul loc aflându-se deșeurile de grădină.

Practic, ţara noastră se află la coada clasamentului european în ceea ce priveşte disponibilitatea de a sorta deşeurile menajere, alături de state precum Letonia şi Cipru; acest fapt este dovedit de statisticile anuale care arata ca in Romania sunt reciclate doar 1% din deseuri.

Cum s-ar lăsa convinși românii să colecteze selectiv mai mult?

Majoritatea românilor, peste 60%, și-ar dori mai multe instalații de reciclare și compostare a deșeurilor în zona unde locuiesc, în timp ce 58% dintre aceștia declara că își doresc asigurări mai clare că deșeurile sunt într-adevăr reciclate.

Românii nu vor să cumpere mobilă second-hand, însă ar prefera să limiteze consumul

În ceea ce privește acțiunile pe care românii le-ar întreprinde pentru a reduce cantitatea deșeurilor generate, cei mai mulți dintre aceștia, 72%, declară că ar fi dispuși să cumpere exact cât au nevoie pentru a limita deșeurile generate. 60% dintre românii chestionați spun că ar depune eforturi pentru a repara aparatele stricate înainte de a cumpăra unele noi, în timp ce 48% ar evita să cumpere produse „supra-ambalate”.

Românii ar prefera să dea înapoi produsul vechi la schimb atunci când cumpără unul nou

În ceea ce privește bunurile de folosință îndelungată și decizia de cumpărare, cei mai mulți dintre românii implicați în studiu au declarat că metoda producătorului care ar lua înapoi produsul vechi, atunci când se face o noua achiziție, i-ar influența cel mai mult decizia de cumpărare. De asemenea, românii declara că sunt influențați și de o perioadă de garanție cât mai mare la produs, dar și de utilizarea cât mai îndelungată a produsului în cauză.

• Valoarea totală a deșeurilor generate anual de gospodării și întreprinderi în România (2012)- România:219 309 676 tone, UE-28: 2 468 300 000 tone.

• În anul 2011, fiecare cetățean din cele 27 de state membre ale UE a generat în medie 159 kg de deșeuri de ambalaje. Această cantitate a variat între 43 kg și 216 kg pe cap de locuitor. Hârtia și cartonul, sticla, materialele plastice și metalul sunt, în această ordine, cele mai răspândite tipuri de deșeuri de ambalaje din UE.

• La nivelul UE, Cantitatea de deşeuri de plastic provenite de la consumatorii finali s-a ridicat la 25,1 milioane tone, în creştere cu 2,4 % faţă de nivelul înregistrat în 2010. Acestea au fost valorificate în proporţie de aproximativ 60 % în 2011, tendinţa fiind în continuare de creştere.

• Potrivit unui studiu, o punere deplină în aplicare a legislaţiei UE în materie de deşeuri ar genera o economie de 72 miliarde EUR anual, o creştere a cifrei de afaceri anuale în sectorul gestionării deşeurilor şi al reciclării de 42 miliarde EUR la nivelul UE, precum şi 400 000 de locuri de muncă până în 2020.

• În fiecare an, în Europa se produc aproximativ 90 milioane tone de deşeuri alimentare.

• „Deşeurile electronice” – deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) – reprezintă unul din cele mai dinamice fluxuri de deşeuri din Europa, înregistrând anual o creştere de 3-5 %.

Articol preluat de pe Green Report.

S-ar putea sa iti placa de asemenea