Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent
Cei 10 indicatori ai economiei circulare – Sursa foto: eurostat
În 2018, după cum a anunțat în planul de acțiune pentru economia circulară din 2015, Comisia Europeană adopta un plan de monitorizare pentru a evalua progresul către o economie circulară și eficacitatea acțiunilor la nivelul UE și nivel național. Cadrul include 10 indicatori care acoperă patru dimensiuni:
- producție și consum,
- managementul deșeurilor,
- materiale secundare și
- competitivitate și inovație.
În 2020, Comisia a adoptat „Un nou plan de acțiune pentru economia circulară pentru o economie mai curată și o Europă mai competitivă” ca parte a Pactului Verde European.
În prezent, cadrul de monitorizare privind indicatorii de economie circulară este în revizuire și urmează să fie adoptat de Comisie în trimestrul al treilea al anului 2022.
Această revizuire a indicatorilor urmărește să acopere mai bine etapa de producție a ciclului economic și legăturile dintre circularitate, neutralitate climatică și poluare zero, în conformitate cu Pactul verde european.
Ce date a raportat România din 2018 până în prezent privind indicatorii de economie circulară (potrivit Eurostat)
În timp ce Comisia Europeană pregătește revizuirea cadrului de monitorizare privind economia circulară, timp de 4 ani de la adoptarea acestui plan România nu a raportat foarte multe date.
În ceea ce privește secțiunea „Producție și consum”, România a raportat către Eurostat doar deșeurile municipale generate, în schimb lipsesc datele privind:
- autosuficiența UE pentru materii prime – aluminiu
- achizițiile publice verzi (deși există Legea 69/2016 privind achizițiile publice verzi– care nu se aplică de mai bine de 6 ani)
- risipa alimentară (deși există Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare care a fost modificată cu Legea 131/2020 – destul de ignorată de autorități; legea a fost publicată ca urmare a presiunilor organizațiilor neguvernamentale care au implementat programe pentru reducerea risipei alimentare de ani buni, dar din păcate nici în acest caz, statul nu se implică prea mult în implementarea măsurilor existente în lege, extinderea programelor antirisipă și după cum vedem în stastistică, nici în monitorizarea fenomenului)
Secțiunea Producție și consum în România – sursa foto: Eurostat
În ceea ce privește secțiunea „Managementul deșeurilor” stăm mai bine la capitolul raportare. Dacă aceste date reflectă realitatea sau nu, vă lăsăm pe dvs să judecați.
Secțiunea Managementul deșeurilor – România – Sursa foto: Eurostat
La secțiunea „Materii prime secundare” vă lăsăm din nou să reflectați asupra acurateții datelor raportate.
Secțiunea Materii prime secundare România – Sursa foto: Eurostat
La ultima secțiune „Competiție și inovare” ne-a atras atenția indicatorul „Numărul de brevete legate de reciclare și materii prime secundare” … doar 3 … și acestea raportate ultima dată în 2016…
Secțiunea Competivitate și inovare – România – Sursa foto: Eurostat
Mai multe informații despre revizuirea planului de monitorizare privind economia circulară găsiți aici.
Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică
Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile
Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?
