Studiu: Biocombustibilii din deseuri pot crea 20 000 de locuri de munca in Romania

9624705748_0ed4cbd20d_z

Sursa: Green Report

România are un potențial extraordinar pentru a transforma deșeurile din agricultură, cele forestiere, industriale sau din gospodării în biocombustibili cu emisii reduse; cel puțin 5000 de locuri de muncă ar putea fi create în acest proces.

Însă, aceste joburi vor deveni realitate numai in conditiile in care Uniunea Europeană va reusi să stabilească politici ambițioase pentru 2030 în ideea promovării combustibililor cu emisii reduse pentru transport, susținute de prevederi referitoare la sprijinirea sustenabilității.

Acestea sunt rezultatele unui nou studiu al Consiliului Internațional pentru Transporturi Curate (ICCT).

Noile locuri de muncă ar putea fi create în următoarele domenii:
15.000 de locuri de muncă temporare în construcția a 27 de biorafinării

• 1000 de locuri de muncă permanente necesare pentru a opera aceste biorafinării

• 4000 de locuri de muncă necesare pentru colectarea materialelor reziduale

Rezultatele sunt bazate pe datele oferite de biroul de statistică al Uniunii Europene, Eurostat, dar și din contribuțiile unei coaliții formate din inovatori în tehnologie și ONG-uri de mediu.

De-a lungul întregii Europe, ICCT a descoperit că utilizarea deșeurilor de la ferme, din păduri, din gospodării ori industrie ar putea genera combustibil pentru transporturi astfel încât să înlocuiască 37 de milioane de tone de petrol anual până în 2030, punând presiune de jos în sus pe prețul țițeiului.

În context european, acest potențial tehnic ar fi egalul a 16% din cererea de combustibili de transport din UE la nivelul estimat al anului 2030. Pe acest drum, noua industrie ar putea crea aproape 300.000 de locuri de muncă în Europa.

“Chiar dacă se iau în considerare posibilele emisii indirecte, combustibilii alternativi obținuți din rafinarea reziduurilor oferă reduceri reale și substanțiale ale emisiilor de CO2”, spune Chris Malins, coordonatorul studiului. “Resursele ne sunt la îndemână, iar tehnologia există – provocarea este ca Europa să dea drumul politicilor-cadru care să permit investiții rapide”.

Sursa: Green Report

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri

ZW-research-center-team-at-work

Sursa: Zero Waste Europe

Situat  in regiunea Toscana, Capannori, un oras cu 46 700 de locuitori are una dintre cele mai mari rate de reciclare dintre municipalităţile europene. Oraselul din nordul Italiei reuseste sa recicleze anual 82% din deseurile generate de locuitorii sai. Aceasta performanta se datoreaza unei strategii de reducere a deseurilor demarata in urma cu 10 ani.

In anul 1997, autoritatile din Capannori doreau sa introduca sistemul de incinerare a deseurilor, pentru a preveni problemele de mediu si sociale asociate depozitarii lor in rampe si pentru a produce energie.

Invatatorul Rossano Ercolini a constientizat potentialele efecte nocive pe care le-ar avea un incinerator local asupra sanatatii cetatenilor si a mediului inconjurator.

Cu ajutorul lui Dr. Paul Connett, expert international in incinerare si in politici „Zero Deseuri”, Rossano a lansat numeroase actiuni de informare pentru a convinge localnicii de pericolul pe care l-ar reprezenta construirea unui incinerator in comunitatea lor.
Miscarea a reusit sa blocheze constructia si in curand s-a extins in alte trei comunitati din regiune, amenintate de incinerare.

Colectarea selectiva la sursa, introdusa in 2005

Responsabil de gasirea si implementarea unei alternative la incinerare, Ercolini a ajuns la concluzia ca singura optiune era sa se reduca generarea deseurilor. A preluat conducerea operatorului de salubritate local ASCIT, pentru a crea o schema pilot de colectare a
deseurilor la sursa, din usa-in-usa.

In 2007 Ercolini a convins Consiliul Local din Capannori sa devina prima administratie locala din Europa care a adoptat Strategia Zero Waste, angajandu-se ca pana in 2020 sa ajunga la performanta de a trimite aproape zero deseuri catre rampele degunoi.

Intre 2005 si 2010, colectarea selectiva la sursa, din usa-in-usa, a fost introdusa etapizat in unitatea administrativa, incepand cu satele mici – unde fiecare greseala putea fi identificata si corectata din timp, ajungand sa acopere intreaga raza teritoriala in 2010.

Pana in acel an, deseurile municipale erau separate la sursa in proportie de 82% si doar 18 procente –reprezentând deşeuri reziduale – ajungeau la rampa. Din 2012 s-a implementat, in cateva din localitatile apartinatoare, o noua taxa de tipul „platesti cat arunci“. Frecventa colectării de la fiecare gospodarie era masurata cu ajutorul microcipurilor lipite pe sacii cu deseuri reziduale, pe care le scana un aparat de citire montat pe autospecialele de colectare.In localitatile unde s-a aplicat noul mod de tarifare au fost stimulate separarea si preventia, astfel incat rata de separare la sursa a urcat la 90%.

Rata de reducere a deseurilor  – 39% in 9 ani

Intre 2004 si 2013, volumul total de deseuri generate per capita, in Capannori a scazut cu 39%, de la 192 kg la 118 kg/persoana/an si se preconizeaza ca va scadea in continuare, datorita extinderii sistemului „platesti cat arunci“ in tot teritoriul administrativ.

Strategia de reducere a deseurilor adoptata de municipalitate s-a dovedit a fi si o solutie viabila din punct de vedere economic. Consiliul a salvat peste 2 milioane de euro in 2009. Aceste economii sunt reinvestite in  infrastructura de reducere a deseurilor, reducandu-se cu 20% şi taxele fixe de salubrizare pentru rezidenţi. De asemenea, au
ajutat la recrutarea a 50 de angajaţi pentru ASCIT, crescand rata de ocupare a fortei de munca in regiune.

Alte metode adoptate de autoritatile locale din Capannori pentru reducerea deseurilor

Compostarea – ASCIT colecteaza frecvent la domiciliul cetatenilor resturile organice
biodegradabile, care sunt trimise la o unitate de compostare din regiune; cantinele publice
din Capannori au fost dotate, in 2010, cu aparate de compostare Joraform.
Cetatenii au fost incurajati sa composteze la domiciliu, 2.200 de gospodarii au primit
compostere gratuite, iar membrii gospodariilor au fost instruiti despre tehnicile
specifice. Cei care composteaza la domiciliu beneficiaza de o reducere de 10% din taxa de
salubrizare. In prezent, exista un proiect, aflat an etapa de planificare si consultare publica, pentru construirea unei fabrici de biometan in zona.

• In anul 2010, la Capannori s-a infiintat primul Centru de Cercetare Zero Waste din
Europa. Aici, expertii identifica deseurile care se arunca in sacii gri pentru deseuri reziduale si cauta solutii pentru a reduce si mai mult acele 18 procente. Cand au descoperit ca printre cele mai comune deseuri reziduale se numara capsulele pentru cafea, Centrul de Cercetare a stabilit intalniri cu producatorii de cafea ca Nespresso si Illy, pentru a gasi alternative reciclabile sau biodegradabile.

Reutilizare – Autoritatea publica locala a deschis propriul Centru pentru reutilizare «Insula Ecologica» in Lammari, in 2011. Obiecte de imbracaminte, incaltaminte, jucarii, electrice si mobilier care nu mai sunt dorite, dar sunt inca in stare buna, pot fi
reparate aici – daca se impune – si sunt vandute celor care au nevoie. In 2012, 93 tone de obiecte au fost donate Centrului de refolosire.

Vanzarea produselor la vrac – Autoritatea locala a oferit stimulente micilor comercianti ca sa elimine ambalajul si sa vanda produse cum ar fi detergenti lichizi, ulei, vin etc. direct in recipientele clienţilor. Lantul de bacanii Effecorta, lansat in 2009, comercializeaza peste 250 de produse (mancare si bautura) locale la vrac. In plus, s-au deschis doua automate de lapte cu autoservire, introducand un model de distributie a produselor alimentare direct de la producator; automatele sunt aprovizionate direct de catre cooperativa fermierilor autohtoni.

• Campanii de promovare a consumului de apa de la robinet in locul celei imbuteliate
Eliminarea tacamurilor de unica folosinta in scoli
• Distribuirea de plase de cumparaturi din material textil tuturor celor 17.800 de
gospodarii si a altor 5.000 de bucati societatilor comerciale.
• Toate farmaciile din zona au fost aprovizionate cu scutece si produse sanitare reutilizabile.

Studiul de caz privind Strategia „Zero Waste” adoptata de comunitatea din Capannori a fost realizat de echipa Zero Waste Europe.

Varianta integrala a Studiului o gasiti aici.

Deseurile agricole transformate in vopsele pentru textile de o companie elvetiana

textiles_0

Sursa: Sustainable Brands

Producatorul global de vopsele pentru textile si diferite chimicale, Archroma a lansat de curand o noua gama, EARTHCOLORS, de produse create din deseuri agricole.

Noua gama de coloranti „biosintetici” pentru bumbac si materiale pe baza de celuloza foloseste coji de migdale, palmier pitic, frunze de rozmarin si alte deseuri agricole, care ajung de obicei la gropile de gunoi.

Reprezentantii Archroma declara ca EARTHCOLORS asigura, de asemenea, transparență totala in lantul de aprovizionare: toate informatiile despre loturile individuale de culoare vor fi imprimate pe etichete si vor fi atasate la fiecare articol de imbracaminte. In plus, fiecare eticheta va fi insotita de un cip cu informatii referitoare la locul in care materialul a fost vopsit si spalat, sursa materialelor etc. Informatiile vor putea fi accesate de potentialul cumparator prin tehnologia NFC (Near Field Communications), compatibila cu smartphone-urile, pentru a oferi clientilor o experienta de cumparare bazata pe implicare.

Potrivit Archroma, vopselele, care au fost produse in 4 ani, au aceeasi calitate ca produsele din gamele deja existente, facute din materiale conventionale. Compania elvetiana descrie noile produse ca fiind deschizatoare de drumuri in tehnologia fabricarii vopselurilor si colorarii materialelor.

Momentan, gama EARTHCOLORS este produsa in apropiere de Barcelona, Spania, din deseuri  aduse din zonele din apropiere.

Mai multe informatii despre produsele EARTHCOLORS gasiti aici.