S-a lansat aplicatia de mobil care ne va ajuta sa monitorizam deseurile marine

Marine litter on a beach

Sursa foto: Agentia Europeana de Mediu

Cantitati uriase de plastic si alte deseuri ajung zilnic in mari si oceane, ca urmare a productiei si consumului nesustenabil, slabei gestionari a deseurilor si lipsei de constientizare a populatiei.

Deseurile marine reprezinta o problema semnificativa atat pentru mediul marin cat si pentru sanatatea noastra. Cu toate acestea, compozitia, miscarea si originile deseurilor care ajung in mari si pe plajele noastre, nu sunt intelese la scara larga.

Uniunea Europeana a atras atentia asupra problemei deseurilor marine prin Directiva-Cadru 2008/56/CE privind strategia pentru mediul marin, care impune statelor membre sa monitorizeze starea marilor noastre si sa ia masurile necesare pentru a atinge sau pentru a mentine o „stare ecologica buna” a acestora pana in 2020.

Insa, autoritatile nu pot rezolva aceasta problema fara sprijinul cetatenilor. Statele membre ale UE au nevoie de mai multe date pentru a evalua in mod corespunzător amploarea problemei. In acest sens, cetatenii pot juca un rol important in colectarea de date si informatii necesare pentru a sprijini autoritatile in gestionarea si prevenirea deseurilor marine.

Pentru a contribui la completarea datelor privind deseurile marine si a facilita angajamentul cetatenilor in problemele de mediu – deseurile marine, in acest caz, Agentia Europeana de Mediu (EEA) a lansat aplicatia Marine Litter Watch (MLW), care foloseste tehnologia moderna pentru a ajuta la rezolvarea problemei acestor deseuri. Aplicatia poate fi folosita de orice persoana sau grup organizat, pentru a incarca informatii referitoare la deseurile pe care le gasesc pe plaje. Datele vor fi folosite pentru aprofundarea problemei si gasirea unor solutii reale care sa corespunda Directivei-Cadru 2008/56/CE- privind Strategia pentru Mediul Marin.

Prin intermediul aplicatiei, EEA doreste sa sustina monitorizarea oficiala a deseurilor marine, cu ajutorul cetatenilor si comunitatilor interesate. Aplicatia permite, de asemenea, colectarea de date de la initiative non-oficiale, cum ar fi actiunile de curatenie desfasurate de diferite grupuri sau comunitati.

MLW a fost construita folosind liniile directoare de monitorizare ale Grupului Tehnic de cercetare a deseurilor marine (un grup de experti creat pentru a sprijini implementarea Directivei-Cadru 2008/56/CE). Aplicatia functioneaza astfel: cetatenii raporteaza deseurile marine prin intermediul aplicatiei; informatiile sunt stocate in bazele de date iar ulterior sunt interpretate de specialisti, care decid directiile de actiune. Imaginea de mai jos arata conceptul de functionare al aplicatiei.

Marine LitterWatch approach

MLW a fost dezvoltata de catre Agentia Europeana de Mediu, in colaborare cu Societatea pentru Conservarea Mediului Marin, Institutul Apelor din Slovenia, Fundatia Marea Nordului si Proiectul de cercetare PERSEUS FP7.

MLW este disponibila gratuit, pentru dispozitive Android și iPhone. Aceasta poate fi descarcata de pe Google Play Store și App Store.

Mai multe informații cu privire la modul de utilizare al Marine Litter Watch gasiti aici.

Puteti urmari un rezumat privind importanta monitorizarii deseurilor marine in materialul de mai jos.

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Commercial-Waste-Management-Diagram1In general, intre generatori si colectori, apare o perioada de acomodare pe masura ce unul sau celalalt doreste sa-si indeplineasca cat mai bine obligatiile legale aferente gestionarii deseurilor.

Daca obligatiile generatorului le gasiti aici, iata mai jos obligatiile colectorului.

Sa incepem cu inceputul: colectorul de deseuri este definit in legislatie ca fiind operatorul economic care asigura „strangerea deseurilor, dar si stocarea preliminara in vederea transportarii la o statie de tratare” (Legea 211/2011, Anexa 1).

Principalele obligatii ale colectorului, conform legislatiei in vigoare, sunt urmatoarele:

• sa detina autorizatie de mediu pentru activitatile de colectare/stocare temporară (HG 1061/2008 art. 1, alin 3) – neindeplinirea acestei obligatii se sanctioneaza cu amenda de la 15.000 lei la 30.000 lei;

• sa asigure colectarea separata a deseurilor din hartie, metal, plastic si sticla si de a nu amesteca aceste deseuri (Legea 211/2011, art. 14, alin 2) – amenda de la 20.000 la 40.000 RON;

• sa transporte deseurile colectate numai la instalatii autorizate pentru efectuarea operatiilor de tratare (Legea 211/2011, art. 22, alin 2) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sunt obligati sa colecteze, sa transporte si sa stocheze separat diferitele categorii de deseuri periculoase, in functie de proprietatile fizico-chimice, de compatibilitati si de natura substantelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deseuri in caz de incendiu, astfel incat sa se poata asigura un grad ridicat de protectie a mediului si a sanatatii populatiei (Legea 211/2011, art. 26, alin 1) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa efectueze transportul deseurilor doar pe baza formularului de incarcare-descarcare deseuri nepericuloase, al carui model este prevazut in anexa nr. 3 la HG 1061/2008. completat şi semnat de catre expeditorul, transportatorul si destinatarul deseurilor nepericuloase.( HG 1061/2008, art. 21)- amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei;

• formularul de incarcare-descarcare in baza caruia se realizeaza transportul si controlul deseurilor nepericuloase destinate colectarii/stocarii temporare se pastreaza astfel: o copie la expeditorul deseurilor (detinatorul deseurilor), o copie la destinatarul acestora (valorificatorul de deseuri) si o copie la transportatorul deseurilor (HG 1061/2008, art. 22, alin. 1)- amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei;

• trebuie sa asigure predarea separata a deseurilor din baterii si acumulatori, in vederea reciclarii (HG 1132/2008, art. 7.18)- amenda de la 5.000 la 7.500 RON;

• trebuie sa asigure colectarea separata, stocarea si predarea, in vederea reciclarii, a uleiurilor uzate (HG 235/2007, art. 5.1) – amenda de la 7.500 la 10.000 RON.

• la fel ca si generatorii:
– desemnarea unei persoane (angajat sau tert) care sa urmareasca si sa indeplineasca obligatiile legislative legate de gestionarea deseurilor (Legea 211/2011, art. 22, alin 3). Persoanele desemnate trebuie sa fie instruite in domeniul gestiunii deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate (Legea 211/2011, art. 22, alin 4) – amenda de la 15.000 la 30.000 RON;

– trebuie sa tina evidenta gestiunii deseurilor proprii (HG 856/2002, art. 2, alin 1) cat si a deseurile pe care le colecteaza si sa raporteze anual aceste deseuri catre Agentia Judeteana de Protectia Mediului corespunzatoare locatiei de desfasurare a activitatii. (Legea 211/2011, art. 49) – amenda de la 15.000 la 30.000 RON;

Colectorii de deseuri au, de asemenea, interdictii privind:
• abandonarea deseurilor (L.211/2011, art. 19.3) – amenda de la 20.000 la 40.000 RON;
• eliminarea deseurilor din baterii amestecate cu cele menajere (HG.1132/2008, art. 10.1) – amenda de la 25.000 la 30.000 RON;
• eliminarea deseurilor electrice prin depozitare finala (HG. 1037/2010, art. 5.2) – amenda de la 5.000 la 10.000 RON.

Compostarea deseurilor – aspecte esentiale

compost-mulchIn articolele anterioare, va spuneam de ce este importanta compostarea deseurilor si cat este de utilizata aceasta metoda in Romania. In plus, am vazut cat de profitabile sunt afacerile dezvoltate pe aceasta metoda.

Mai departe, vom parcurge cateva aspecte esentiale legate de acest proces.

Cum este definita compostarea?

Compostarea reprezinta procesul de descompunere si transformare a substantelor organice solide de catre microorganisme (in principal bacterii si fungi) intr-un material stabil, care poate fi valorificat (in functie de caracteristici) in agricultura, in locul ingrasamintelor chimice sau in lucrari de imbunatatiri funciare (ameliorarea solului).

Categorii de deseuri compostabile

Principalele categorii de deseuri care pot fi compostate sunt: deseurile provenite din gradini si parcuri, fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile (resturi de fructe si legume, coji de oua si alte resturi alimentare), deseurile provenite din piete si complexe alimentare; resturile biodegradabile din industria alimentara; namolul rezultat din statiile de epurare orasenesti (respectiv, cele care nu sunt poluate cu metale grele sau alti agenti chimici nepermisi); deseurile provenite din complexele zootehnice.

Metode de compostare

Compostarea se poate face in cadrul gospodariilor, in gramada deschisa, in lazi de compost speciale din plastic sau in alte recipente. In cazul fermelor si statiilor de compostare, compostarea se poate realiza pe platforme special amenajate, materialul pentru compostat fiind dispus in randuri lungi (brazde) si intors periodic (folosind echipamente speciale de remaniere a brazdelor), in sisteme de gramezi statice aerate folosind conducte perforate sau in containere speciale.

Etapele compostarii

Procesul de compostare presupune doua etape: tratarea mecanica si descompunerea (fermentarea). In cazul tratarii mecanice deseurile sunt maruntite, omogenizate si pregatite pentru tratarea biologica/fermentare.
Etapa de fermentare cuprinde trei faze principale:
• prima faza, stadiul de fermentare mezofila, la temperaturi cuprinse intre 25 si 40 grade Celsius;
• a doua faza, stadiul termofil, consta intr-o degradare aeroba intensa. Materia organica se descompune la temperaturi de 50 pana la 70 °C, sub actiunea bacteriilor. Datorita temperaturilor inalte, materialul se pasteurizează, microbii sunt distrusi precum si semintele de buruieni.
• a treia faza, constituie stadiul de maturizare, in care temperaturile se stabilizeaza (35-45 °C) si se continua unele fermentatii, convertind materialul degradat in humus; ultimul obiectiv este de a produce un material stabil.
Durata fermentarii este de minimum 3 luni in sezonul cald si 4-5 luni in sezonul rece. In
acest timp se practica remanieri din 30 in 30 de zile. Remanierea se executa manual sau in cazul unor cantitati mari de compost, cu ajutorul unor utilaje specializate.

Conditii optime pentru realizarea unui compost de calitate

O compostare buna consta in asigurarea unor conditii ambientale adecvate pentru viata microbiana. Organismele responsabile de compostare au nevoie de trei elemente pentru a trai:

•`hrana echilibrata`, compusa dintr-un amestec de ingrediente bogate in carbon (brune-dure-uscate, cum sunt paiele, crengile copacilor, rumegusul) si de ingrediente bogate in azot (verzi-moi-umede cum sunt buruienile, frunzele, resturile de fructe si legume). Este important ca in procesul de compostare sa fie utilizate atat deseuri uscate cat si deseuri verzi, pentru obtinerea unui compost de calitate superioara.

• umiditate, prezenta indeosebi in ingredientele azotate, sau provenita din apa adaugata separat; umiditatea asigura un mediu propice inmultirii bacteriilor aerobe si accelereaza procesul de compostare.

• aer, a carui circulatie este favorizata de ingredientele carbonate dure. Microbii implicati in procesul de compostare sunt aerobi, au nevoie de aer pentru a se dezvolta si descompune deseurile.

In lipsa unei aerisiri corespunzatoare a amestecului se formeaza compostul putrezit (anaerob), un ingrasamant organic de slaba calitate si periculos pentru mediu. Acesta genereaza mirosuri neplacute si gaz metan, in timp ce levigatul rezultat in urma putrezirii se scurge in sol si ajunge ulterior in panza freatica.

Din pacate, in tara noastra, cele mai multe gospodarii din mediul rural realizeaza compostarea anaeroba folosind in principal dejectiile animaliere, `mari` generatoare de gaz metan.

In schimb, compostul format aerob nu genereaza gaz metan; carbonul din deseurile biodegradabile se regaseste in humus iar levigatul se recircula, o parte a lui integrandu-se in compost iar cea mai mare parte se transforma in vapori de apa (datorita temperaturilor ridicate din procesul de compostare); in acest fel panza freatica este protejata.

Pentru obtinerea unui compost de calitate buna este important ca mestecul de deseuri sa fie in permanenta aerisit si omogenizat, fie manual, fie mecanizat.

In timp ce in tara noastra, cea mai raspandita metoda de compostare este cea de tip `gramada deschisa`, realizata manual, in gospodarii, in strainatate este utilizata preponderent compostarea mecanizata, pe platforma, in siruri si gramezi. Puteti urmari procesul de compostare mecanizata in materialul de mai jos.

Cum sta Romania la capitolul compostare deseuri?

IMG_2022In articolul anterior, va spuneam de cateva exemple din strainatate de afaceri profitabile bazate pe compostarea deseurilor. Spuneam si ca aceasta metoda nu prezinta prea mult interes in Romania. Iata mai jos cateva statistici.

Este evident ca vorbim despre o metoda de valorificare care nu este foarte utilizata si cu atat mai putin, promovata. Ultimele statistici referitoare la compostarea deseurilor dateaza din 2011.

Potrivit Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, in 2011 cantitatea de deseuri municipale colectata prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau ale firmelor de salubritate a fost de peste 5 milioane tone.

Din cantitatea totala de deseuri municipale colectata, 76,6% a fost reprezentata de deseurile menajere si asimilabile. De remarcat faptul ca, mai mult de jumatate din deseurile menajere colectate de municipalitati in 2011 (57,82% ) au fost biodegradabile.

Insa, trebuie mentionat ca statisticile nu includ deseurile municipale care nu au fost colectate. Potrivit ANPM, in 2011 gradul de conectare al populatiei la serviciul de salubritate era de 76%. Astfel, daca luam in calcul faptul ca in medie sunt generate 0,9 kg deseuri/loc/zi in mediul urban și 0,4 kg/loc/zi in mediul rural, rezulta o cantitate de 0,858 milioane tone de deseuri menajere care nu au fost colectate si tratate.

Statistici romanesti versus statistici europene

In timp ce autoritatile `se laudau` ca au reusit sa depaseasca tinta de 25% impusa de UE, de reducere a depozitarii deseurilor biodegradabile, cu 12 procente, statisticile Eurostat  au aratat ca, in 2011, Romania a reciclat doar 1% din deseurile municipale, mai putin de 0,5 % dintre acestea fiind compostate sau incinerate. In plus, sa ne amintim ca cea mai recenta statistica publicata de Eurostat in data de 25 martie 2014, a aratat ca situatia deseurilor din Romania a ramas aceeasi si in 2012.

In acest caz, exista doua posibilitati: fie raportarile trimise catre UE au fost gresite, fie statisticile transmise la nivel national au fost false. Ce varianta vi se pare mai plauzibila?

Conform raportului anual publicat de ANPM, in 2012 la nivel naţional, erau autorizate circa 70 de instalatii si platforme pentru compostarea deseurilor biodegradabile municipale, iar 50 erau in diferite stadii de realizare si de reglementare. In mod evident, aceste instalatii nu sunt suficiente, multe zone ramanand neacoperite. Spre exemplu, in judetul Ialomita functioneaza 24 de platforme de compostare in timp ce in multe dintre judete ca de exemplu Botosani, Maramures, Harghita nu exista nici macar una.

In aceste conditii, pare aproape imposibil de crezut ca in 2011 au fost compostate 37% din deseurile biodegradabile.

Singura certitudine in privinta deseurilor compostabile ramane contributia catre Fondul de Mediu de 100 de lei/tona [care ar trebui] aplicata unitatilor administrativ teritoriale care nu reusesc sa reduca anual depozitarea deseurilor municipale cu 15%, sume platite tot din banii contribuabililor.

In concluzie, daca vor fi mentinute conditiile actuale, obiectivul de reducere a depozitarii deseurilor biodegradabile cu 65% pana in 2016 (stabilit in cadrul Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, publicata in data de 17 aprilie 2012), va fi imposibil de indeplinit.

Compostarea deseurilor- o solutie ignorata

BC1000XL_Action6De obicei cand auzim sintagma `deseuri biodegradabile`, ne vine in gand ideea ca acestea nu reprezinta un pericol pentru mediu. Insa daca nu sunt tratate, ele devin la fel de periculoase ca deseurile nedegradabile.

Deseurile biodegradabile reprezinta o sursa importanta de emisii de metan, un puternic gaz cu efect de sera, ce contribuie la schimbarile climatice. In plus, scurgerile provenite din degradarea acestor deseuri contamineaza apele subterane si solul, care afecteaza ulterior lantul alimentar.

Cea mai buna solutie de valorificare a acestora o reprezinta compostarea. Printre beneficiile acestui proces mentionam: eliminarea surselor de raspandire a microbilor si infestare a  solului, a apei si a aerului; solul imbunatatit cu compost devine mai afanat si mai penetrant (astfel, in cazul ploilor abundente, acest sol absoarbe o mare cantitate de apa, in timp ce alte soluri se comporta ca un acoperis de tablă, facilitand inundatiile); plantele de pe solul fertilizat organic suporta mai bine seceta si alimentele rezultate in final sunt mai sanatoase; se pot crea soluri fertile pe terenuri complet nefertile.

Afaceri de milioane de dolari din `mizerie`

In timp ce in Romania deseurile biodegradabile sunt tratate cu superficialitate, alte tari au reusit sa valorifice potentialul acestora. Spre exemplu, in Statele Unite trei tineri din Utah au pornit o afacere din colectarea resturilor menajere provenite de la restaurantele din localitate. Fondata in 2010, compania EcoScraps colecteaza astazi 20 de tone de deseuri alimentare de la peste 70 de bacanii, diversi angrosisti si magazine din Utah si Arizona. Apoi, din compostarea deseurilor produce ingramasamant pentru flori, pe care il vinde cu 8,5 dolari sacul, in pepiniere si magazinele din vestul Statelor Unite.

O alta companie din SUA la fel de cunoscuta este Peninsula Compost Company, cel mai mare producator de compost comercial de pe Coasta de Est a Statelor Unite. In fiecare zi, la punctele de procesare sunt exportate circa 400 de tone de deseuri alimentare de la companii si municipalitati, ingrijorate de reducerea costurilor de eliminare si controlul emisiilor de metan.

Autoritatile si companiile private din SUA si din alte state au inteles importanta compostului in dezvoltarea agriculturii si au luat masuri pentru dezvoltarea acestui proces. Romania ca de obicei, mai are de recuperat si la acest capitol.