Hainele din frunze de ananas, alternativa ecologica a pielii naturale

Sursa: Green Report

In incercarea de a agasi o alternativa durabila la pielea naturala, designerul spaniol Carmen Hijosa a dezvoltat Piñatex, un textil neţesut, inovator, natural şi sustenabil.

Hijosa, fost consultant în industria bunurilor din piele din Filipine, în anii 1990. Nefiind mulţumită de standardul bunurilor produse, a început să caute alternative ecologica la piele.

La nunţi şi evenimente oficiale în Filipine, bărbaţii poartă adesea Barong Tagalog, o haină subţire şi transparentă brodată, purtată peste un tricou. Unul dintre cele mai surprinzătoare materiale folosite la fabricarea Barong Tagalog-ului sunt fibrele din frunze de ananas.

Descoperirea s-a produs când Hijosa a observat rezistenţa şi calitatea fibrelor din frunzele de ananas folosite la fabricarea Barong Talog-ului şi s-a gândit că ar putea face un material textil din fibre lungi, împletite fără a fi tricotate sau ţesute, asemănător cu felul în care se fac pâslele.

E posibil ca, în curând, fire lungi din frunze de ananas să fie folosite pentru a face o serie de alte produse, de la haine la sacoşe şi tapiţerii auto.

Resturile de productie transformate in ingrasamant

Fibrele care compun Piñatex-ul (Piña înseamnă ananas, în spaniolă) sunt extrase din frunzele de ananas de pe plantaţii, de către agricultori, înainte ca acestea să fie tăiate şi stratificate. Apoi fibrele trec printr-un proces industrial la finalul căruia se obţine materialul. Un produs secundar al procesului e o biomasă care poate fi transformată în îngrăşământ, aducând venituri suplimentare agricultorilor.

Materialul are un aspect asemănător cu al pânzei şi poate fi vopsit, imprimat şi tratat pentru a-i da anumite tipuri de texturi. Cu un anumit tratament, Piñatex poate arăta ca pielea, şi e produs în grosimi diferite, în funcţie de produsul finit pentru care va fi folosit. Pentru genţi, de exemplu, e nevoie de un material mai gros.

Primele mostre de incaltaminte facute de Camper si Puma

Se pot face genţi, încălţăminte, scaune, canapele. Fibrele pot fi transformate chiar şi în lambriuri şi căptuşeli pentru interioare de maşini. Hijosa a petrecut ultimii cinci ani dezvoltând Piñatex la Royal Collage of Art, iar Camper şi Puma au făcut deja mostre de încălţăminte. Designerul Ally Capellino a făcut, de asemenea, sacoşe.

Produse facute din Pinatex: pantofi Camper (detaliu auriu), pantofi Puma, geanta Ally Capellino, geanta si husa tableta Smithmattias, huse iphone Carmen Hijosa. Sursa: The Guardian

Inventatoarea vrea să își poziționeze produsul între textilele pe bază de petrol şi cele din piele, din punct de vedere al prețului. Costurile Piñatex-ului, care a fost lansat în Londra în decembrie 2014, e în prezent de aproximativ 18 lire sterline per metru pătrat (o piesă de mobilier ar necesita aproximativ 5 metri pătraţi), în timp ce pielea costă între 20 şi 30 de lire sterline, conform spuselor designerului.

În plus, avantajul noului material este că produce deșeuri în proporție de doar 5%, în timp ce deșeurile rezultate din producția de piele sunt 25 de procente. De asemenea fiind un produs secundar al ananasului, producţia de Piñatex nu necesită utilizarea unui teren suplimentar.Suntem ceva cu totul nou. Noi nu înlocuim, ci suntem o alternativă atât la piele cât şi la textilele pe bază de petrol. Suntem o alternativă sustenabilă, cu un fundal sociologic şi ecologic puternic”, declara Hijosa.

Până acum, actorii din industrie au fost dornici să experimenteze cu noul material textil în căutarea de alternative. Există tot mai multe brand-uri care caută textile noi şi sustenabile, care ajută comunităţile agricole de pe partea cealaltă a lumii. Dezvoltarea va lua ceva timp, dar piaţa e deschisă la produse noi, bine preţuite, crede Hijosa. Compania din spatele produsului, unde Hijosa e proprietar majoritar, prognozează vânzarea a un milion de metri pătraţi de Piñatex pe an, până în 2018.

Un ananas obişnuit are între 30 şi 40 de frunze, fiecare lungă de un metru. Pentru a produce un metru pătrat de Piñatex de grosime medie, e nevoie de 480 de frunze, adică produsul secundar a 16 ananaşi. Aceştia pot fi recoltaţi odată la 14 luni, în ţări precum Brazilia, Thailanda, Filipine, China, Kenya şi Ghana. De obicei, frunzele sunt lăsate să putrezească în pământ după ce ananaşii sunt culeşi.

Aflati mai multe despre acest material revolutionar aici.