Poza Economia Circulara

România tot așteaptă tranziția către economia circulară … circularity pending, please refresh . . .

Sursa Foto: Parlamentul European

Sursa Foto: Parlamentul European

Economia circulara a devenit in ultimii ani „un trend” in numeroase conferinte nationale/locale, intalniri intre ministere si actorii din domeniul protectiei mediului si in general, in majoritatea evenimentelor care au ca tematica gestionarea deseurilor.

Din pacate, tot acest „entuziasm” privind economia circulara nu este sustinut si de o baza legislativa.

Desi au trecut 3 ani de cand a fost adoptat de Comisia Europeană, Pachetul privind Economia Circulară nu a fost transpus în legislația din România. Trei din cele patru directive ale pachetului de economie circulară: directiva privind deșeurile (Waste Fremework Directive – Directive (EU) 2018/851, Directiva 851_2018_de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deseurile ), directiva privind ambalajele (Packaging and Packaging Waste Directive – Directive (EU) 2018/852, Directiva UE 2018_852) și directiva referitoare la gropile de gunoi (Landfill Directive – Directive (EU) 2018/850, Directiva 850_2018_depozite deseuri), trebuiau transpuse în legislația națională până la 5 iulie 2020.

În  a doua parte a anului 2020, Ecoteca a scris un amplu raport,  No time to waste, la cererea Biroului European de Mediu care analizează acest subiect, oferind în același timp și bune practici legislative care să le ajute în acest proces.

Cele 3 directive impun ținte noi și ambițioase pe deșeuri statelor membre; în mod evident, se pune accent pe piramida deseurilor – prevenire, reducere, reutilizare, apoi reciclare. Cum Romania nu are niciun plan de acțiune aplicat pentru prevenirea generării, reducerea și reutilizarea deșeurilor (nicio acțiune din planul de prevenire din PNGD nu a fost implementată), amintim țintele referitoare la reciclare:

202520302035
Ø  Gradul de reciclare pentru deșeurile menajere55%60%65%
Ø  Gradul de reciclare pentru toate ambalajele65%70%
  • Plastic
50%55%
  • Lemn
25%30%
  • Metale feroase
70%80%
  • Aluminiu
50%60%
  • Sticla
70%75%
  • Hârtie si carton
75%85%

În plus, din 2023 se introduce obligativitatea colectării separate pentru bio-deșeuri, din 2025 colectarea separată a textilelor, până în 2030 depozitarea la groapă trebuie menținută sub 10% din totalul deșeurilor generate. Alte ținte și obligații se referă și la schemele EPR – Răspunderea Extinsă a Producătorilor.

Conform raportării oficiale, România a emis un singur act normativ pentru transpunerea parțială a directivelor, Ordonanța de urgență nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.  Țintele europene ambițioase impuse prin noul pachet legislativ nu și-au găsit un corespondent adecvat în legislația din țara noastră, fapt pentru care, luna trecută România a primit din partea Comisiei UE un nou avertisment.

Comisia UE a trimis României un aviz motivat pentru încălcarea legislației UE privind mediul, ca un avertisment final înainte de trimiterea către Curtea Europeană de Justiție pentru neactualizarea transpunerii Directivei revizuite privind depozitele de deșeuri, care impune acum restricții asupra deșeurilor care ar putea fi reciclate sau incinerate și limitează ponderea deșeurilor municipale care pot fi depozitate în depozite de deșeuri la 10% din total până în 2030. O altă problemă prezentată este că nu se stabilesc noi obiective în reciclarea deșeurilor municipale, conform cerințelor Directivei-cadru revizuite privind deșeurile iar Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje nu a fost transpusa integral.

Cea de-a patra Directivă a pachetului de Economie Circulară, privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului – SUPD (Single-Use Plastics Directive – Directive (EU) 2019/904 on the reduction of the impact of certain plastic products on the environment, Directiva UE 2019_904_plastic_unică_folosință) a avut termen de transpunere 3 iulie 2021. Directiva stabilește ca obiective prevenirea și reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, în special asupra mediului acvatic, și asupra sănătății umane, precum și promovarea tranziției la o economie circulară cu modele de afaceri, produse și materiale inovatoare și durabile, contribuind astfel la funcționarea eficientă a pieței interne.

Produsele din plastic de unică folosință care fac obiectul directivei sunt echipamentele de pescuit și primele cele mai întâlnite articole din plastic de unică folosință: filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun („mucuri de țigară”), sticlele pentru băuturi și capacele de sticle; bețișoarele pentru urechi, pachetele de chipsuri, șervețele umede, șervețele igienice, tacâmurile, paiele, bețișoarele pentru amestecat băuturi, paharele pentru băut, recipientele pentru alimente.  Pentru produsele care intră sub incidența Directivei 904/2019, sunt prevăzute măsuri adecvate, care privesc: reducerea consumului, restricții la introducerea pe piață, cerințe legate de produs, cerințe de marcare,  răspunderea extinsă a producătorilor, colectare separată și cerințe legate de produs, măsuri de sensibilizare și nu în ultimul rând, reducerea consumului.

Directiva  interzice introducerea pe piață a următoarelor produse din plastic de unică folosință:

  • bețișoare de urechi, cu excepția cazului în care intră în domeniul de aplicare al Directivei 90/385/CEE a Consiliului sau al Directivei 93/42/CEE a Consiliului;
  • tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești), farfurii, paie și agitatoare pentru băuturi, bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloanele
  • recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conține produse alimentare, recipiente pentru băuturi/pahare.

România nu a luat măsurile necesare pentru a finaliza procesul în timp util, o altă țintă pentru transpunerea pachetului de economie circulară a fost ratată, deși Ministrul Mediului a anunțat in luna martie ca va lansa un calendar în baza căruia va adopta Directiva SUP în timp util.

Este important sa menționam faptul că Ministerul Mediului trebuie să adapteze Planul Național de Prevenire și Management al Deșeurilor la cerințele celor 4 Directive pentru a putea beneficia de noua rundă de finanțare din partea UE – al treilea acord de parteneriat cu UE, aflat în prezent în pregătire. Așa cum a fost și în cazul Programului Operațional Infrastructură Mare, elaborarea și aprobarea Planului National de Prevenire și Management al Deșeurilor din 2017 a reprezentat o conditionalitate ex-ante impusa de Comisie. Din pacate, conditionalitatea nu implică deocamdată și implementarea/atingerea țintelor din plan, așa cum nici aplicarea legislației în domeniu nu este vizată, ci doar transpunerea directivelor.

Din păcate, în domeniul protectiei mediului si nu numai, România acționează mereu reactiv, după ce Comisia anunță o procedură de infringement, termenele sunt mereu depășite. Și vorbim aici doar de adoptarea legislației, nu de aplicarea ei, unde este o alta mare problemă.

Pachetul economiei circulare oferă toate premisele ca orice stat membru să poată atinge performanțe, să inceapă tranzitia pentru o dezvoltare sustenabila. Desi in mediul privat se fac eforturi pentru aceasta tranzitie atata timp cat ele nu vor fi sustinute de o legislatie corespunzatoare si de sprijinul autoritatilor publice nu vom vedea prea curand o performanta nationala in aceasta directie.

Autor: Alexandra C. Ghenea