Rezolutii verzi pt 2013 (si mai departe)

31 decembrie 2012

Netul e plin, zilele astea, de sfaturi, exemple, poze despre modalitati noi de-a sarbatori iarna cat mai …ecologic. De la corpuri de iluminat facute din lingurite de plastic (aici se intelege mai greu care e partea eco…) si pana la brazi facuti din carton, sau zigzag-uri din ghirlande luminoase verzi (in forma de brad) fixate pe pereti. Toate cu ideea – mai mult sau mai putin realista – de-a salva mediul, economisi resurse, trage semnale de alarma, etc…

Cu totii animati de intentii generoase, mici „captain planetzi” frumosi dar aiuristici, mult zgomot si mult prea putin impact real. Anul asta Politia Romana a confiscat 12,000 de brazi de Craciun taiati ilegal. O picatura fatza de celelate sute de mii vandute legal. Si oricum, cei 12,000 au murit deja. Ne amagim si cu brazii care cica se „replanteaza”. O fi, doar ca e cam aiurea sa replantezi un brad/molid mort dupa ce a stat o luna la caldura… Si din nou, ne furam singuri caciula.

Am gasit, insa, si cateva sugestii de rezolutii verzi, de data asta de bun simt, la RecycleBank. Iata-le:

– cumparati responsabil: produse locale, mai putin ambalate si in cantitati potrivite pentru a limita (sau elimina, daca se poate!) risipa; cu un pic de atentie, puteti manca mai sanatos, transporta mai putin, arunca mai putin…

– reutilizati! (chiar inainte de-a da spre reciclare si, cu siguranta, inainte de-a alege sa aruncati la gunoi!): cutiile, caserolele, casoletele, plasele textile, pungile rezistente….in loc de folie de aluminiu sau de plastic, celofan sau hartie de ambalaj (care, toate, se arunca dupa prima utilizare).

– reduceti consumul de carne (bine, in Romania, asta se mai intampla si natural, prin preturi…) – productia de carne consuma cantitati imense de energie, apa si combustibili fosili. In plus, e mai sanatos!

– pasiti mai mult, conduceti mai putin – se vede bine pe indicele de masa corporala si in portofel :). Gasiti-va destinatii (restaurante, magazine, banci, farmacii) in „walking distance”. Utilizati transportul in comun. Veti fi mirati sa descoperiti ca uitaserati unele dintre micile bucurii ale vietii…

– dati viata mai lunga lucrurilor voastre: daca nu mai aveti nevoie de ele, donati-le! O sa fiti surprinsi cat e de usor si ce satisfactii va va aduce un gest atat de simplu. Alta mica bucurie poate uitata…

Si, in rest, puteti completa cu rezolutiile normale (sic!): stiti voi, alea cu slabitul si lasatul de fumat/cafea, cu mai buna organizare, cu limbile straine…si altele pe care ni le setam toti, in fiecare an. Poate e o idee buna sa incepeti, asa cum tocmai semnala cineva pe Facebook: „rezolutia mea pentru Anul Nou 2013 este sa-mi respect rezolutiile pentru 2012!”.

LA MULTI ANI!

Criteriul abordarii administrarii deseurilor conform ierarhiei deseurilor

18 decembrie 2012

Spuneam ca parcurgem evaluarea pe care Comisia Europeana a facut-o, la nivelul cel 27 de state membre, in iulie 2012. Sa incepem cu prima sectiune, aceea a respectarii ierarhiei deseurilor de catre statul membru. Adica, asta:

Waste hierarchy

Cu alte cuvinte, orice sistem de management al deseurilor (si cu atat mai mult unul strategic, national) trebuie construit acordand prioritate, in ordine:

1. prevenirii aparitiei deseurilor,

2. minimizarii cantitatii de deseuri generate,

3. reutilizarii obiectelor,

4.reciclarii deseurilor,

5. valorificarii energetice,

6. depozitarii finale (in/pe sol).

Romania, de facto, a inceput de la coada. Este normal: atata vreme cat reglementarile deseurilor au venit pe fondul existentei unor depozite de deseuri deja in functiune, aceasta problema trebuia administrata.

Cu toate acestea, incepand cu anul 2000, cand ne pregateam sa aderam la UE, Romania ar fi trebuit sa-si organizeze noua legislatie, aliniata Europei, in ordinea prioritatilor de mai sus. Din pacate, a ratat sansa asta si acum are de recuperat un decalaj imens, accelerat si de decizia strategica – proasta! – de-a finanta aproape exclusiv depozitarea de deseuri. Uite, de-aia nu avem colectare selectiva si 98.7% din deseurile municipale pleaca la groapa de gunoi.

Asa zice statistica europeana, in baza informatiilor centralizate si raportate de Agentia Nationala de Protectia Mediului. Adica, din 6.29 mil tone de deseuri administrate, 6.21 sunt depozitate in gropile de gunoi. Adica… 98,7%. Sunt datele noastre, EUROSTAT-ul doar ni le raporteaza inapoi. Suntem pe ultimul loc in UE27, ne batem cu Bulgaria.

Scrisoarea a II-a catre Ministerul Mediului . Nu, nu e de Eminescu! Si, da, este tot despre administrarea dezastruoasa a deseurilor in Romania

28 noiembrie 2012

In 27 noiembrie am depus Scrisoarea deschisa nr. 2 privind administrarea necorespunzatoare a deseurilor in Romania la registratura Ministerului Mediului, sub numarul 79408/27.11.2012. De data aceasta, Scrisoarea Deschisa este asumata – in ordinea cronologica a cosemnarii – de Asociatia Ecoteca, alte 42 de ONG-uri partenere si Coalitia pentru Mediu din Romania (constand in 72 de ONG-uri de mediu). Unele organizatii membre a Coalitiei pentru Mediu se regasesc si in calitate de co-semnatari individuali, asadar numarul total de semnatari unici este undeva pe la 100. Multumim tuturor pentru sprijin in abordarea aceastei probleme importante.

Din argumentarea raspunsului primit de la Ministerul Mediului, la prima noastra scrisoare deschisa, reiese ca situatia deseurilor din Romania este bine reglementata ba, mai mult, este si bine administrata. Practic, raspunsul Ministerului Mediului este ca “totul e in regula”, in ciuda repetatelor semnale de alarma si avertismente transmise pe diferite cai de sectorul ONG si chiar de Comisia Europeana.

Asadar, am solicitat de aceasta data furnizarea unor date oficiale de interes public, invocand Legea 544/2001 privind liberul accesul la informatiile de interes public. Toate datele solicitate sunt de natura sa scoata in evidenta discrepantele intre diversele raportari utilizate de Agentia Nationala de Protectia Mediului, de Administratia Fondului pentru Mediu si obligatiile legale cantitative pe care Romania si le-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeana si transpunerea Directivelor Europene.

In plus, am subliniat din nou necesitatea catorva masuri legislative concrete necesar a fi adoptate URGENT pentru a opri hemoragia curenta de materii prime secundare catre gropile de gunoi. Aceste masuri se afla detaliate in Scrisoarea deschisa atasata.

Multumim tuturor celor care ne sustin si ne dorim sa revenim cu vesti mai imbucuratoare, cat mai curand.

UPDATE (3 dec 12): Celor aproximativ 100 de co-semnatari li s-a alaturat si Asociatia EcoAssist. Multumim!

Sa ne furam singuri caciula! Din nou despre tintele de colectare-reciclare a deseurilor

23 noiembrie 2012

Pai sa vedem:

– la deseuri din echipamente electrice, tintele de colectare sunt de 4 kg/cap de locuitor. Atat. Orice defalcare sau responsabilizare individuala – in baza careia se pot da amenzi – lipseste. De 7 ani (!) de cand exista obligativitatea europeana de 4 kg, Ministerul Mediului nu a reusit sa stabileasca cat din cele 4 kg sunt frigidere, cat sunt becuri, masini de spalat, etc. In concluzie, nu are pe cine amenda si, deci, nimanui nu-i pasa decat declarativ.

– la baterii exista tinte, exprimate procentual din cat pune fiecare brand pe piata. Atata ca, in cazul asta, Ministerul Mediului – in intelepciunea sa incontestabila – a hotarat ca neindeplinirea tintelor se pedepseste cu … obligativitatea producatorului de-a se afilia intr-o asociatie colectiva de profil. Deci…tot nimic! Nu-mi fac tinta, nu-i nimic: intru intr-o asociatie colectiva care fie nu are tinte fie nu-i pasa de ele si la un moment dat, intr-un an doi, se inchide. Dar, pana una alta, am scapat de batai de cap (si costuri).

– uleiurile uzate au tinte, tot procentuale, insa nu exista reglementari care sa permita producatorilor sa formeze asociatii colective prin care sa construiasca un sistem de colectare national. Deci nici aici nu se intampla nimic, in fapt.

Toate normativele relevante le gasiti aici.

Dar noi „ne indreptam spre o societate a reciclarii”. Ar fi ironic, daca nu ar fi tragic.

Energie din deseuri

11 octombrie 2012

Am tot vorbit despre reciclare, am tot vorbit despre reduce-reuse-recycle… Azi, insa, le-a venit randul deseurilor cele mai „sarace” (dar totusi nu chiar atat de sarace incat sa ajunga intr-o groapa de gunoi). Azi vorbim despre deseurile care se ard (sau „incinereaza”, ca sa fim fitzosi) si dau, in schimb, energie termica. In unele cazuri energia termica se transforma (prin turbine cu aburi) in energie electrica. Dar sa le luam pe rand.

In engleza (ca de-acolo rasare soarele, nu?) i se zice waste-to-energy. M-as abtine sa traduc, suna ciudat. Pe scurt, selectam deseurile, le pastram pe cele cu putere calorica, ele se ard intr-o camera de ardere si incalzesc o cantitate impresionanta de apa. Da, impresionanta, pentru ca astfel de instalatii sunt rentabile doar daca functioneaza la scara mare. Apoi apa se transforma in aburi, invarte niste turbine care antreneaza un generator (cam ca si in cazul hidro-energiei), el face curent si voila…se face lumina’n sat! Eh, in oras, ca o astfel de uzina functioneaza la capacitati mari, cum ziceam.

Am gasit un filmuletz pe youtube, care spune povestea mult mai bine. Chiar e bine facut, are doar 5 minute si il puteti urmati aici: How a waste-to-energy plant works. Multumim inginerilor povestitori (si youtuberi) de la Engineering Timelines!

Daca nu vrem (sau nu ne tin balamalele) sa o convertim in energie electrica, o putem distribui mai departe ca apa calda menajera. Asta incearca sa faca cei de la Usitall, o firma suedeza care incearca sa faca ceva concret in Romania, dupa 4 ani de tatonari. Am aflat asta dintr-un articol Mediafax. Se vorbeste de sute de milioane de euro, care isi taie drumul cu maceta prin jungla reglementarilor (si a infrastructurii) din Romania.

Poza alaturata este a instalatiei de waste to energy din Spittelau, care alimenteaza cu apa calda un district din Viena. De pe Wikipedia.

Pana una alta, sa aruncam cu voiosie in continuare la groapa 7.3 milioane tone de deseuri pe an, zic! Cica e mai ieftin! Si sa ne jucam cu gigacaloria din carbuni. Care cica se scumpeste!

Scrisoare Deschisa Ministrului Mediului

18 septembrie 2012

In urma cu cateva saptamani, impreuna cu alte ONG-uri interesate de o schimbare in ceea ce priveste administrarea deseurilor, am demarat un dialog pentru o pozitie comuna, oficiala, catre Ministerul Mediului. Aceasta pozitie s-a concretizat intr-o SCRISOARE DESCHISA, semnata de 30 de ONG-uri. O gasiti aici, impreuna cu lista ONG-urilor semnatare. Daca vreti sa va alaturati si voi, gasiti formularul de co-semnare aici (sa nu uitati sa ni-l trimiteti pe mail, semnat si stampilat!).

Astazi, 18 septembrie 2012, in cadrul conferintei “Deseuri: Cele 18 criterii ale Comisiei Europene si drumul Romaniei spre performanta”, organizata la Palatul Parlamentului de Green Report impreuna cu Ministerul Mediului si Padurilor Scrisoarea a fost inmanata:

– Doamnei Rovana Plumb – Ministrul Mediului si Padurilor,

– Doamnei Elena Dumitru – Secretar General al Ministerului Mediului si Padurilor,

– reprezentantilor presei prezenti la conferinta.

In cursul zilei de maine, o copie a scrisorii deschise va fi depusa la Registratura Ministerului Mediului si Padurilor.

Pasul urmator, in viziunea noastra, este organizarea grupului de lucru pe problematica deseurilor in cadrul Ministerului, grup de lucru la care speram sa fim invitati pentru instrumentarea tehnica (adica includerea intr-o initiativa legislativa) a detaliilor de implementare a solicitarilor noastre din Scrisoarea Deschisa.

Pe scurt, cerem acolo includerea de responsabilitati de colectare selectiva si pentru generatori (care acum arunca cam ce, cum si unde vor), introducerea unui sistem unitar de raportare (capabil de-a depista rapid raportarile false) si alte cerinte mai „soft”. Cititi scrisoarea, s-ar putea sa va regasiti multe idei in ea!

Sa auzim de bine, va tinem la curent!

Update, 25 septembrie. S-au mai alaturat in calitate de co-semnatari, urmatoarele ONG-uri: Asociatia MaiMultVerde (Bucuresti), Asociatia I.C.A.R. (Costesti, AG), Asociatia C.Z.E.A (Craiova, DJ), Asociatia ARIN (Braila, BR), Asociatia VIRA (Barlad, VS), Asociatia „Ecologie-Sport-Turism” (Bucuresti), Centrul pentru Promovarea Invatarii Permanente (Timisoara, TM).

Azi ne ocupam de PET-uri…

8 mai 2012

PET-urile sunt un produs ciudat… O sticla-nesticla, love it or hate it. Ne place ca e usor si rezistent, nu ne place pentru ca ramane sute de ani acolo unde il aruncam (noi!).

Ne place ca Dorna are acum un ambalaj nou, mult mai putin risipitor de plastic (adica cu o proportie mult mai mica a greutatii ambablajului fata de cea a produsului), in timp ce Aqua Carpatica e … pe dos. Sticlele de „jumate” de Aqua C, le poti calca cu tractorul si de-abia se indoaie. Adica, pe scurt, cumparam (si aruncam) mult mai mult ambalaj, pentru acelasi produs. Le-am scris odata asta, intr-o postare pe Facebook, dar ne-au ignorat imperial…

Revenind la PET (denumirea completa iti cam limba-plimba-n gura: polietilena tereftalata), filosofia e simpla: e reciclabil, deci trebuie adunat, curatat, separat, maruntit si topit. Se transforma in fulgi, din care se fac fibre, peleti sau … un nou PET. Simplu? Deloc! (dupa cum ne-o arata statisticile)

Daca va intereseaza cum patimeste PET-ul in procesul de reciclare, am gasit un filmulet pe youtube. Uite-l aici: PET recycling plant.

Asadar, se poate si sa nu ajunga pe camp sau in ape. Trebuie doar lasat intr-un container stradal (cel galben, pt plastic). Sa nu uitati sa-l presati, ca sa ocupe mai putin spatiu!

Aaa…iata si o analiza facuta de www.manager.ro, acum un an si-un pic. De-acolo am luat si poza.

Ciao!

Despre faliment in industria deseurilor

11 aprilie 2012

Azi m-am hotarat sa pun degetul intr-o rana adanca, deocamdata tinuta deoparte de ochii … ranitilor. Da, stiu, suna cam metaforic pentru un subiect atat de prozaic, insa sper la ingaduinta Dumneavoastra.

Hai sa sarim in subiect: producatori, va pandeste ceva! Cand spun „producatori” ma refer la sensul tehnic, din legislatia de deseuri, la acele companii care produc sau importa (adica „pun pe piata”) ambalaje, echipamente electronice, baterii, uleiuri si lubrifianti…

Din perspectiva obligatiilor legale privind managementul deseurilor, costurile vor creste de pana la 10 ori. De exemplu: in 2012, cei care pun pe piata uleiuri vor cotiza la AFM cca 1.2 lei / litru de ulei vandut (adica 2 lei/litru X 60% tinta de colectare/reciclare). La o piata estimata de 100,000 tone/an, asta inseamna cam 28 de miloane de EUR, anual. Asta incepand din 2012. In 2011 (acum se calculeaza) o sa fie o perioada de tranzitie: contributia la Fondul de mediu va fi de „doar” 19 mil EUR. Iata detaliile legale, aici.

La echipamente electrice, costul real al gestionarii unui echipament (asa cum este el, de altfel, calculat de catre ANPM, aici) este mai mare, in medie, cu 900% (adica de 10 ori!) fata de asa-numitul „timbru verde”.

La o rata de colectare de 45%, asta inseamna ca pentru fiecare 1 leu incasat ca „timbru verde” – nu va blocati in denumire, ea nu este oficiala – trebuie cheltuiti 4.5 lei pentru a se realiza colectarea si reciclarea deseurilor.

Si acum, faceti pariurile: cine va da faliment primul?

Indiciu: sunt doar vreo 8 pretendenti imediati la titlu.

A, si o intrebare suplimentara: ce se va intampla dupa? Raspunsul la aceasta intrebare il vor afla, cel mai repede, companiile care pun pe piata baterii si uleiuri/lubrifianti.

Ce facem cu PET-urile?

27 martie 2012

Ambalajele PET pot fi reutilizate. Am găsit multe idei interesante, însă azi am selectat două exemple care cu siguranţă vă vor atrage atenţia.

Anul trecut, în Nigeria a fost construită o casă din PET-uri. Ambalajele sunt umplute cu nisip sau deşeuri din materiale de construcţie şi devin astfel nişte cărămizi foarte rezistente. Un astfel de proiect este unul ieftin, prietenos cu natura şi chiar rezistent la cutremure şi la gloanţe.

PET-urile pot înlocui şi ghivecele cu flori. Şi aici nu ne referim la ghivecele cu muşcate de pe balcon, ci la ghivecele din grădini verticale. Dacă vreţi să aflaţi cum puteţi face o astfel de grădină, găsiţi un ghid aici.

Dacă nu reutilizăm PET-urile, atunci trebuie să le colectăm selectiv. Pentru ca acest lucru să fie făcut cât mai eficient, ambalajele din plastic din care bem apă sau sucuri, trebuie compactate. Astfel, aceste ambalaje ocupă mai puţin spaţiu în pubelă şi pot fi colectate cât mai multe. Că tot veni vorba, cel mai probabil aţi văzut deja noile ambalaje PET de 0.5l de la Dorna. Ei bine, acestea sunt foarte uşor de compactat şi deci mai simplu de colectat selectiv. Ne plac iniţiativele de acest tip şi le încurajăm!

Cifre, cifre: deseuri, gunoaie, incinerare, reciclare…tiiiii, ce bine stam!

14 martie 2012

De Ziua Femeii (dar fara nici o legatura), EuroStat a publicat statistici europene privind deseurile din statele europene…. Va puteti juca cu ele aici.

Lasand la o parte interfata mai mult decat interesanta, care permite sa „invarti” cifrele cum vrei, sa vezi prin zeci de grafice cam orice se poate din datele respective, sa ne concentram putin la „povestea” Romaniei…

Aflam, asadar, ca intre tarile europene (atentie: NU cele 27 de tari membre!), aratam cam asa:

– producem 365 kg deseuri municipale, pe an, pe locuitor (~1kg/zi). Mai putin decat noi produc doar polonezii, ex-iugoslavii, cehii, estonienii, letonii. Media EU27 este cam 500kg. Asta e bine (cel putin relativ).

– dintre aceste deseuri, Romania depoziteaza „in sau pe pamant” … 290 kg (EU27 – 186kg), incinereaza 0kg (EU27 – 108 kg), recicleaza 4 kg (EU27 – 193kg).

Diferenta intre cele 365 kg generate si cele 294 kg tratate cumva (adica 71 Kg, vreo 20% din total) in Romania…dispar! Adica nu se depoziteaza, nu se trateaza. Hai sa ne asumam o ghicitoare: voi unde credeti ca se afla?

A, si ca sa dam si un premiu sau mai multe: Elvetia, Suedia, Olanda, Austria, Germania depoziteaza in gropi de gunoi sub 1% din toate deseurile produse, in timp ce Belgia se „chinuie” sa coboare de la 1.29%.

Presupun ca la ei, cand vina primavara, sunt mai putine PET-uri pe campii…

Du-ti planietă!

27 februarie 2012

Ma gandeam zilele acestea la desenele animate si la benzile desenate cu super-eroi. Lucrurile ar fi foarte simple daca ar exista pentru fiecare problema un super-erou care sa salveze situatia. Ideea se aplica si pentru problemele de mediu. Din dorul pentru zilele din copilarie cand ne jucam la bloc ‘de-a Captain Planet’, am rascolit putin internetul si am gasit cei mai eco super-eroi.

Pe locul 10 se afla “Swamp Thing”, un super-erou nu prea aratos, facut din materie vegetala si care proteja mlastinile (de unde venea) si mediul inconjurator in general. Putea sa ia forma plantelor din jurul lui si sa le controleze cresterea si miscarea.

Locul 9 este ocupat de “Animal Man”. ‘Omul animal’ este un super-erou care poate sa imite si sa preia puterile oricarui animal (inclusiv animale disparute sau de pe planete indepartate). Mai trebuie sa stim despre el ca este un mare sustinator al drepturilor animalelor (evident!) si da, este vegetarian.

“Poison Ivy” este pe locul 8 si in benzile desenate este o ticaloasa. Dar noi nu suntem de aceeasi parere. De ce? Pentru ca iubeste plantele, le poate controla si poate comunica cu ele. Si are si un corp de invidiat…

Locul 7 este rezervat pentru “Aquaman”. Un super-erou…rege. Da, asa cum ati citit! Aquaman este regele faimosului oras care s-a scufundat – Atlantida. Ce stie el sa faca? Pe langa abilitatile de conducator, comunica prin telepatie cu animalele de prin mare, poate sa respire sub apa si stie sa inoate foarte rapid.

Pe locul 6 ii gasim pe “Green Lantern” – eroi intergalactici care detin niste inele cu o putere incredibila (si verde). Ce ofera utilizatorului control asupra lumii fizice, atata timp cat acesta are suficienta vointa.

“Sarah Rainmaker” este pe locul 5. Nu prea stiam cine este doamna cu pricina. Am aflat insa ca poate sa controleze fenomenele meteorologice si ca este o activista de mediu. In timpul liber (atunci cand nu lupta impotriva incalzirii globale) participa la proteste. Ne place!

Pe locul 4, se catara „Tarzan”. Nu stiu cata lume l-a privit ca pe un erou eco…dar este. Traieste in perfecta comuniune cu natura, are dexteritatea incredibila si poate invata rapid alte limbi, inclusiv cele ale animalelor.

Ajungem rapid la finalistii topului eroilor verzi.

Bronzul ajunge la “Wonder Woman”. Pentru ca are un lasou al adevarului, bratari indestructibile, este prietena cu animalele si piloteaza un avion invizibil propulsat nu de combustibil fosil ci de puterea particulelor gravitationale.

Pe locul 2 se afla “Iceman”, erou din X-men. ‘Omul de gheata’ are abilitatea de a influenta ecosisteme intregi, chiar de a ingheta mari cantitati de apa…si asta poate fi de ajutor daca ne gandim la ghetarii care se topesc din cauza incalzirii globale.

Am ajuns la locul 1. Va rugam sa-l aplaudati cel mai eco super-erou – “Captain Planet”. Il cunoastem bine pe el si pe ‘planetarii’ care il ajuta in lupta contra ticalosilor care polueaza mediul inconjurator. Acest super-erou ne aduce aminte de fiecare data ca avem puterea sa schimbam lucrurile. Asa cum spunea si el: ”The power is yours!”

Surse: mnn.com wikipedia.com dc.wikia.com

Si …fashionisti (sic!)

10 februarie 2012

Si, daca tot zicea Luiza ca se poate face arta din flori…(ceea ce nu e neaparat reciclare, ci mai degraba 0 utilizare alternativa…dar, in fine, asta conteaza mai putin!) si fiindca e aproape weekend, uite ca si inginerii stie sa face (sic!) arta din deseuri. Nu e greseala de scriere, daca doriti sa revedeti referinta, iat-o aici.

Vorbim acum despre Steven Rodrig, un electronist american de origine cubaneza care, intr-o buna zi, a descoperit ca din placile de circuite integrate pe care le mestereste el se pot face chestii….surprinzatoare. Ca tot veni vorba de fashioniste, iata niste exemple:

Mai multe creatii de-ale lui Rodrig puteti gasi pe site-ul lui, www.pcbcreations.com. Despre Steven Rodrig, site-ul Ecofriend.com scrie ca: „In incercarea de-a salva milioane de placi defecte de circuite integrate de la groapa de gunoi – unde ar sta cateva mii de ani – designerul si tocilarul ecologist Steven Rodrig concepe opere de arta care pot sa va innobileze sufrageria.” (traducere aproximativa)

Weekend-ul asta se anunta frig. Daca va cautati o indeletnicire de interior, poate va inspira ceva din ceea ce face Steven…

Weekend placut si calduros!