In sfarsit, depozitarea deseurilor costa!

In noiembrie 2012 am spus, in aprilie 2013 am spus din nou, in august 2013 am repetat: cresteti taxarea depozitarii deseurilor la groapa! Nu exista alternative, nu o mai amanati inutil!

In sfarsit, in 27 august a aparut Ordonanta 31/2013 care reglementeaza taxarea progresiva a depozitarii, incepand cu 50 RON/tona din 2014, 80 RON/tona din 2015 si 120 RON/tona cu incepere din 2016.  Si e de asteptat sa fie crescuta suplimentar in urmatorii ani, ca sa ajunga la un nivel comparabil (adica de 50-70 EUR) cu tarile din apropiere.

E un inceput. E important! Iar noi suntem deocamdata in coada Europei. Nu intamplator, nivelul taxarii la groapa este perfect invers proportional cu cel al cantitatilor depozitate.

Priviti:

image original

Taxarea la groapa

 

eurostat graph

Landfilled waste

 

 

Companiile si sustenabilitatea

Intr-un studiu din 2008 (da, e cam vechi, dar azi e chiar mai relevant decat atunci, o sa vedeti!), The Economist Intelligence Unit a incercat sa afle care este legatura intre politicile de sustenabilitate si performanta companiilor. A intervievat peste 1200 de directori de mari companii si a aflat cateva chestii interesante:

1. pe primul loc in ceea ce priveste sustenabilitatea, directorii companiilor au plasat – in proportie de 61% – …comunicarea acestor politici catre public si actionari :)). Da, exact: e mai important sa ne laudam cu ce facem decat …sa facem! Sad but true!
 
Dar, trecand peste asta, pe locurile 2, 3  si 4 au fost:
– politicile de reducere a risipei si de reciclarea materialelor – 57%
– imbunatatirea eficientei utilizarii energiei – 52%
designul sustenabil al produselor – 51%
 
2. 40% dintre directori sunt de acord ca sustenabilitatea ar putea fi impusa prin masuri regulatorii, in timp ce alti 50% spun ca este necesara o combinatie de masuri voluntare si stimulente legislative.
 
3. 20% spun ca cea mai mare provocare la adresa sustenabilitatii companiilor este impunerea unor standarde de sustenabilitate furnizorilor.
 
si 4. Costurile implementarii masurilor de sustenabilitate sunt mai mici decat beneficiile obtinute in urma acestora – 57%. 
 
Cam de aici pornim…

Romania – drumul gunoiului

Unii au Drumul Matasii, altii al mirodeniilor… Noi il avem pe al gunoiului. Revista Capital face o mica analiza (chiar mica) despre cat/cum si de  ce gunoiul Europei emigreaza in Romania. Articolul aici.

Chiar daca o exprima mai nesigur, Capital spune – si el – ceea ce noi am spus – pentru a cata oara ?!?! – aici:  CRESTETI TAXAREA LA GROAPA!

04091553 1044334984Pana nu se intampla asta, toti „pareristii” pot bate campii cat vor: ba ca e scump, ba ca e „chestie de mentalitate, domnule!”, ba ca „trebuie sa incepem din scoala”. Povesti mediocre care nu arata altceva decat intelegerea superficiala a subiectului. Si noi ramanem tot in … gunoi!

Doamna Ministru, e ATAT de simplu: cata vreme avem cea mai mica taxa de depozitare a deseurilor  vom avea cele mai mari cantitati depozitate. Si gata! Restul sunt trageri de timp.

Si polistirenul alimentar se recicleaza…

Dart Container este cel mai mare producator de „vesela” din polistiren: pahare, farfurii, caserole, etc. Tot ei snt si cel mai mare reciclator. Iata, de exemplu, cum arata harta punctelor de colectare doar din Michigan:

https://www.dartcontainer.com/web/environ.nsf/pages/micorecy.html

recycCup arrows

PS cups recycling

Voi cate puncte de colectare a ambalajelor de polistiren de unica folosinta ati vazut? Nu ma refer la containerele stradale galbene, acolo sunt toate felurile de plastic (si nu numai). Ma refer la o colectare selectiva reala, de materiale similare gata de reciclare. Nu trebuie sa raspundeti, e o intrebare retorica….

A, si inca ceva: cine vrea sa faca colectare selectiva, chiar face. In California este in plina dezbatere reglementarea publica privind colectarea separata a saltelelor uzate. Deja functioneaza, dar trebuie imbunatatita. La fel pentru covoare….

 

Cresteti, domnilor si doamnelor, taxarea la depozitarea deseurilor!

De ani de zile vorbim vorbiri si … de facut … nimic! Toata Europa, toata industria, toate organizatiile profesionale tipa de ani de zile: nu va mai jucati cu reciclarea, guvernantilor, cresteti odata taxarea la groapa daca tot va laudati ca vrem sa ne integram in „Europa – o societate a reciclarii!”

Studiul CE din 2012 situeaza Romania – statul cu cea mai mica rata a reciclarii din Europa – pe ultimul loc in ceea ce priveste taxarea depozitarii deseurilor. Cele doua se lega direct: cu cat e mai ieftin sa arunci gunoiul in groapa, cu atat mai putin va fi reciclat. E logic! E evident! E direct masurabil!

Guvernul invoca „lipsa de suportabilitate”. Europa e ferma: e prima masura pe care trebuie sa o luati! Asa ca … cresteti domnilor taxarea la depozitare! Ce asteptati, infringementul?!?!

Pe scurt, sunt doua masuri direct conectate intre ele:
 
– stabilirea unei taxe de depozitare progresive, incepand de la 10 EUR/t si crescatoare, an de an, pana la un nivel comparabil cel putin cu al celorlalte tari din zona (adica spre 35-45 EUR/t).
 
– utilizarea fondurilor astfel obtinute pentru dezvoltarea infrastructurii de reciclare, desfiintarea ghenelor de bloc si constientizarea generatorilor de deseuri. 
 

Hai sa nu ne mai mintim singuri: reciclarea NU se intampla fara niste argumente economice. E simplu si inevitabil! E dovedit de altii: la englezi, taxa e de 85 EUR/t, la austrieci e vreo 40 EUR/t.

Noi stam dintototdeauna la o depozitare de 99% din totalul deseurilor, iar tintele sunt de 50% pana in 2020. Cum credeti ca se intampla? Prin magie?

Waste to energy sau „energie din gunoi”

Azi avem o schema si trei vorbe. Din Huffington Post:

Pe scurt, Shawn Lawrence Otto isi pune o intrebare foarte cinica: „Reduce, reuse, recycle …and then what?” adica…”si mai ce?”. Ce facem cu deseurile care au aparut, insa nu le putem recicla? Ele exista. Da, stiu, trebuia sa le prevenim dar am ratat ocazia. Acum ce facem ?!?!

Tot pe scurt: le transformam in energie (mai bine decat sa le aruncam intr-o groapa, nu?). Iata cum functioneaza o instalatie de-asta:

Covanta Process Diagram

Waste to energy plant

Campionatul scolar de reciclare este in plina desfasurare

Saptamana trecuta am lansat o noua campanie in scoli: Campionatul Scolar de Reciclare in doua scoli din Bucuresti: Scoala nr. 13 si Liceul Greco Catolic „Timotei Cipariu”. In mai putin de o saptamana, s-au inscris deja in concurs mai multe echipe, care au inceput colectarea selectiva.

Competitia Campionatul Scolar de Reciclare face parte din proiectul–pilot “Să reciclăm împreună!, proiect pilot premiat în cadrul proiectului “Rolul dialogului social in dezvoltarea incluziunii sociale active”.

Comunicatul de presa transmis la lansarea proiectului:

 “Să reciclăm împreună!”

proiect–pilot premiat în cadrul proiectului

“Rolul dialogului social in dezvoltarea incluziunii sociale active”

Asociațiile ECOTECA și PROGENIES, cu sprijinul Primăriei Capitalei și Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului – Sector 1 București, lansează proiectul-pilot “Să reciclăm împreună!”–proiect pilot co-finanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 și dezvoltat în cadrul proiectului “Rolul dialogului social pentru promovarea incluziunii sociale active” demarat de Centrul pentru Resurse și Initiațive Etice și Solidare (CRIES).

Programul pilot de colectare selectivă și raportare a deșeurilor în cadrul instituțiilor de învățământ preuniversitar din România este găzduit de Școlile Generale Nr. 13 și respectiv 180 din București și derulat cu ajutorul companiei PMC Green Environment.

Lansarea va avea loc în data de 8 mai 2013, ocazie cu care Școlile Generale nr. 13 și respectiv 180 din București vor inaugura sistemul de raportare a deșeurilor conform legislației în vigoare, devenind astfel primele școli din România care îndeplinesc toate cerințele legale privind raportarea deșeurilor (cf. L.211/2011, L.132/2010, HG 856/2005).

În implementarea proiectului vor fi implicați elevii celor două școli, care vor participa în competiția “Campionatul școlar de reciclare” și vor colecta selectiv deșeuri de hârtie și sticle de plastic, pe care le vor depune la școala lor. Hârtia și sticlele de plastic vor fi ridicate de partenerul PMC Green Environment, iar procesul de colectare, ridicare și raportare se va desfășura conform standardelor legale prin intermediul platformei online puse la dispoziție de Asociația Ecoteca.

Campionatul școlar de reciclare” din cadrul proiectului–pilot “Să reciclăm împreună!”se desfășoară în perioada 10 mai -10 iunie 2013 în cadrul celor două școli participante, Școala Generală nr. 13 și Școala Generală nr. 180, din sectorul 1, București.

Competiția se va finaliza cu o festivitate de premiere, în care elevi din echipele cu cea mai mare contribuție și cel mai mare volum de hârtie și sticle de plastic colectate vor primi premii constând în rechizite și materiale didactice.

Asociația PROGENIES, prin proiectul “Să reciclăm împreună!” derulat acum în cele două școli aflate în  sectorul 1 din București, propune să se construiască un mecanism de stimulare a bunăstării sociale și de rezolvare a unor probleme sociale ale comunității prin propriile forţe, utilizând și oportunitatea de-a colecta selectiv deșeurile reciclabile și a le preda în schimbul unor resurse materiale necesare în procesul de învăţământ.

Totodată, proiectul “Să reciclăm împreună!” promovează şi o soluţie concretă la problema colectării selective a deşeurilor, aceea a unei platforme on-line care asigură organizarea procesului de colectare selectivă a deşeurilor şi raportarea datelor, platformă pusă la dispoziţia Primăriei şi/sau instituţiilor de învăţământ, în mod gratuit, de către Asociația Ecoteca. Mai multe detalii despre platforma on-line puteţi găsi pe www.RaportareDeseuri.ro.

Proiectul “Să reciclăm împreună!” facilitează și realizarea de acţiuni comune, dialogul şi schimbul de informaţii dintre autorităţile publice locale din Sectorul 1 (Primarie, DGASPC), instituţii de învăţământ (Școlile Generale Nr. 13 și respectiv 180 ), organizaţii non-guvernamentale (PROGENIES, ECOTECA, CRIES, etc.)  şi cetăţeni, cu precădere,  în ceea ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor ca un mijloc de creștere a bunăstării cetățenilor.

Incercari de dialog

Va spuneam ca in noiembrie am  depus si a doua scrisoare privind situatia dezastruoasa a deseurilor in Romania, din partea a 43 de ONG-uri de mediu si a Coalitiei pentru Mediu din Romania. Asadar vreo 115 ONG-uri au spus ca situatia e dureroasa. Ministerul nu e de aceeasi parere. Sau, cel putin, nu ne-a impartasit-o si noua; nu am primit nici un raspuns.

In paralel se discuta Strategia Nationala privind Gestiunea Deseurilor. Puteti gasi cea mai recenta versiune a ei aici. Si la asta, impreuna cu Coalitia pentru Mediu, am intervenit cu o pozitie oficiala in care am spus, in esenta, ca nu e altceva decat o compunere plina de generalitati si ambiguitati. Eh, de data asta Ministerul ne-a raspuns. Iata raspunsul aici. Pe scurt, se poate reformula cam asa: „Da, Strategia Nationala e un joc de glezne, dar o sa scoatem Planul National…si sa vedeti voi atunci masuri concrete!”

Nu se precizeaza cand si care anume vor fi aspectele care se vor clarifica cu acea minunata ocazie.

Intre timp, noi suntem tot acolo, la concurenta cu Bulgaria… Ia priviti aici ultimul studiu al Agentiei Europene de Mediu, sau descarcati-l de aici. Si, daca vreti sa gasiti Romania, uitati-va pe grafice la indicatorii cei mai slabi. Despre cauzele reale, vom reveni – din nou si din nou – cu referiri concrete.

Si nu e pentru ca nu avem o noua strategie. E pentru ca avem doar asta! Si – proasta sau mirobolanta – eficacitatea implementarii ei se vede, zi de zi. Iat-o, mai jos (de exemplu).

gunoi

via www.ecomagazin.ro

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

UPDATE amenzi deseuri:

S-a lansat prima aplicatie online de automatizare a raportarilor aferente administrarii deseurilor. Adio amenzi deseuri! Gasiti mai multe detalii pe www.RaportareDeseuri.ro. De ce e nevoie de ea, vedeti mai jos… Sau pe pagina dedicata de pe Facebook.

Dragilor, ca tot v-am scris cam ce se mai vede prin „legile deseurilor” in Romania, ma gandeam ca v-ar fi utila si o mica lista (gen rezumat). Iata ce anume zice legea ca e voie si ce nu e voie sa facem cu gunoaiele astea (in calitatea noastra de generatori)….

Pe scurt, „detinatorul de deseuri” (adica, conform legii, „producătorul deşeurilor sau persoana fizică ori juridică ce se află în posesia acestora”) are obligatia de a:

  • clasifica, tine evidenta si raporta cantitativ deseurile predate spre valorificare sau eliminare (L.211/2011, art.49); amenda – 15.000-30.000 RON.
  • colecta separat cel putin deseurile din hartie, metal, plastic si sticla (L.211/2011, art. 14.1); amenda – 20.000-40.000 RON.
  • preda separat deseurile din baterii si acumulatori, in vederea reciclarii (HG.1132/2008, art. 7.18);  amenda – 5.000-7.500 RON.
  • desemna o persoana (angajat sau tert) care sa urmareasca circuitul deseurilor (L.211/2011, art. 22.3); amenda –  15.000 – 30.000 RON.
  • colecta separat,  stoca si preda, in vederea reciclarii, uleiurile uzate (HG. 235/2007, art. 5.1); amenda – 7.500 – 10.000 RON.

In plus, detinatorului de deseuri nu-i sunt permise:

  • abandonarea deseurilor (L.411/2011, art. 19.3); amenda – 20.000-40.000 RON.
  • eliminarea deseurilor din baterii amestecate cu cele menajere (HG.1132/2008, art. 10.1); amenda – 25.000-30.000 RON.
  • eliminarea deseurilor electrice prin depozitare finala (HG. 1037/2010, art. 5.2);   amenda – 5.000-10.000 RON
Amenzi deseuri

Amenzi pentru deseuri? Da, si inca ce amenzi!

Din pacate, dupa cum se vede, aceste obligatii legale sunt “imprastiate” in mai multe acte normative. Asadar, de cele mai multe ori, sunt dificil de urmarit si de aplicat. Ce sa mai vorbim de evitarea unor amenzi pentru deseuri! Pe de alta parte, penalizarile pentru incalcarea acestor prevederi sunt semnificative.

Sau, mai simplu: cine nu recicleaza – plateste! Speram sa nu fie cazul, dar  trebuie inceput de undeva, nu?

A, sa va spun si despre „producator„. Conform terminologiei tehnice de deseuri, producator nu inseamna [numai] fabricant. Este oricine „pune pe piata” produse care se vor transforma in deseuri reglementate. Asadar chiar daca le aduce prin import sau prin transfer intra-comunitar (adica din UE). Vorbim despre ambalaje (hartie-carton, plastic, sticla, metal, lemn) dar si despre echipamente electrice si electronice, baterii si acumulatori, uleuri minerale sau anvelope.

Obligatiile „producatorilor” sunt de a colecta si valorifica (prin reciclare sau altfel) o anumita pondere din cantitatea pusa pe piata in anul respectiv. Adica, pentru hartie-carton, obiectivul este de 60% si pentru fiecare kg de deseu care ar fi trebuit valorificat si nu a fost valorificat se plateste o contribuite la Fondul de Mediu de 2 lei/kg. Mai multe detalii, gasiti in regulamentul de functionare al AFM (OUG 196/2005, cu completarile ulterioare), pe care o gasiti aici.

Spor la reciclat, asadar!  :)

Deseuri la Capitala Earth Hour 2013, competitia anuala lansata de WWF

Logo EH WWFBucurești, 7 februarie  – WWF-România lansează a doua ediție a întrecerii între oraşe „Capitala Earth Hour România”, organizată în contextul evenimentului Earth Hour 2013. Incluzand din nou criterii de deseuri,  si programat pentru 23 martie, în intervalul 20.30 – 21.30, evenimentul Earth Hour™ (Ora Pământului), cea mai mare manifestare voluntară de mediu din istorie, continuă tradiţia deja binecunoscută. Continua stingerea luminilor în mod simbolic, insa intra in concurs si activitati concrete de colectare selectiva de deseuri. Pentru municipalități și cetățeni deopotrivă, este o nouă oportunitate de a-și arăta grija pentru mediu și puterea de mobilizare.

În plus, anul acesta se introduce drept criteriu suplimentar de evaluare capacitatea orașelor de a colecta în mod selectiv deseuri reciclabile. În acest sens, Asociația Ecoteca pune la dispoziția primăriilor, pentru implementare pe plan intern și pentru diseminare la nivel de instituții, organizații și companii din oraș, un instrument electronic simplu de utilizat în care se înregistrează comenzile de colectare deseuri. WWF si Ecoteca va încuraja primăriile să apeleze la acest instrument și după încheierea competiției.

Earth Hour la Bistrita (c) Doru Oprisan Deseuri la finala intre orase 2012- Bistrita Copii aduc deseuri pentru Finala 2012, la Timisoara Deseuri in asteptarea cantarului, la Iasi

Magor Csibi, director WWF-România: ”Earth Hour și-a atins deja ținta de mobilizare, reușind să implice două miliarde de oameni de pe planetă și sute de mii în România, de-a lungul anilor precedenți. În acest an ne concentrăm pe calitatea mobilizării și schimbarile punctuale pe care le putem genera cu această campanie. Competiția pentru Capitala Earth Hour ne-a arătat că unele primării își schimbă felul de gândire după o astfel de competiție și sperăm că în anul care vine această schimbare benefică pentru cetățeni se va continua. Bistrițenii au fost cei care au avut cele mai multe motive de mândrie și au simțit cele mai multe schimbări în orașul lor în urma concursului de anul trecut, iar în acest an competiția orașelor se anunță a fi și mai strânsă. Earth Hour nu mai e de demult doar o campanie pentru stingerea luminilor, ci e o ocazie de a ne implica împreună – organizații, cetățeni și autorități în definirea și proiectarea mediului în care trăim. După fiecare stingere de lumină, revenim la viețile noastre mai conștienți, mai activi”.

Primăriile care doresc să participe anul acesta la concurs în numele comunităţilor lor vor trebui să urmărească aceleași reguli ca la ediția anterioară și să realizeze un dosar în care să detalieze:

  • proiectele şi iniţiativele din domeniul protecţiei mediului înconjurător derulate în ultimii 5 ani;
  • proiectele și inițiativele din domeniul protecției mediului ce sunt bugetate și urmează a fi implementate în perioada aprilie 2013 – martie 2014;
  • planurile pentru organizarea evenimentului Earth Hour 2013.

Criteriile se referă la: infrastructura de mediu (piste de biciclete, deseuri, etc), eficiența energetică şi investiţii în surse de energie regenerabilă, gestionarea şi extinderea spaţiilor verzi, educaţie şi comunicare în domeniul mediului, dezvoltarea reţelei de transport public local, conservarea biodiversităţii şi aplicarea bunelor practici de mediu la sediul primăriei.

 Regulamentul concursului, formularul de înscriere, precum şi alte detalii legate de competiţie sunt disponibile pe website-ul oficial al campaniei: www.ora-pamantului.ro

Pasii de urmat pentru a raporta deseuri se gasesc aici.

Un singur operator waste-to-energy produce mai multa energie decat toti producatorii de energie solara. Din America.

Acest articol este – mai mult sau mai putin – o traducere. Originalul il gasiti aici.

Waste Management Company, un operator de salubritate american listat la bursa din New York, ne spune (in rezumat) urmatoarele:

„Uneori, progresul se infiltreaza pe nesimtite in viata ta. Spre exemplu, cea mai mare parte a oamenilor, cand se refera la energii altenative se gandesc la vant, soare, hidro-energie. Cel mai probabil, cam toata lumea ignora o sursa de energie pe care, cu totii, o generam zi de zi: gunoiul.

gascollection-labeled

Gazul din gropile de gunoi este recunoscut de catre EPA (Agentia de Protectie a Mediului) ca sursa de energie alternativa celor bazate pe combustibili fosili. Waste Management Company produce, astfel, energie pentru cca 1,2 milioane de locuinte.

E simplu: deseul depozitat produce gaz metan. Acesta se capteaza prin intermediul unor puturi forate deasupra depozitelor de deseuri acoperite. Puturile functioneaza pe baza de vid, atragand astfel gazul metan din depozit. Acesta este apoi filtrat (de lichide si reziduuri), dupa care este comprimat si condensat si, intr-un final, filtrat din nou. Se transporta apoi (imbuteliat sau prin conducte) la o turbina electrica pe care o antreneaza, producand curent.

Curentul „se varsa” in reteaua de transport electric si de-acolo pleaca spre consumatorul final. Tare, nu?  Si uite asa, un salubrist a devenit firma de energie. WM Company va alimenta, pana in 2020, 2 milioane de case.”

Eh, nu-i nimic, da-i incolo de imperialisti. Noi avem rauri de munte pe care le putem distruge ca sa facem microhidrocentrale! A, apropos, stiati ca (,) cascada Urlatoarea nu mai…e? Am luat-o acasa cu tzeava. Aici. Sau aici.

Cata energie produce Romania din gunoaie? Stim? Nu. Probabil ca zero.

UseTogether – un pas concret spre acelasi obiectiv: consum responsabil, reducere-reutilizare-reciclare

www.usetogether.roVă salut cu bucurie. Sunt Victor de la UseTogether și acest articol este despre consumul colaborativ și felul în care acesta poate ajuta mediul înconjurător. Pentru a înțelege mai bine ideea de consum colaborativ merită vizionat TED Talk-ul de mai jos a lui Rachel Bootsman.

O mare provocare de mediu pe care o avem acum este faptul că nu folosim resursele planetei întru-un mod rațional – consumăm prea mult și producem deșeuri în cantități exagerate. O soluție intereasantă este consumul colaborativ, acest mod de a avea acces la lucruri în loc să le deținem. Practic multe obiecte și lucruri pe care le producem, vindem, cumpărăm se folosesc foarte rar.

Așa cum o mașină de găurit este folosită în medie câteva zeci de minute în toată viața ei sunt multe altele care se pot folosi împreună: autoturisme, GPS-uri, electronice, electrocasnice, scule, echipamente sportive și de călătorie, jocuri, instrumente muzicale, carti. Toate acestea duc la risipă, atât financiară cât și de resurse naturale.

Sub umbrela consumului colaborativ intră și conceptul de freecycle – să oferi gratuit ceea ce nu mai folosești și te gândești să arunci. One man’s trash is another man’s treasure, un lucru care e lipsit de valoare pentru un om pentru altul poate fi extrem de valoros.

Prin comunitatea UseTogether ajutăm membrii să facă între ei schimb, împrumut și donație de obiecte. Mai jos este o prezentare pe care am ținut-o despre UseTogeher la TEDxCluj.

Te invit să ni te alături nouă pe UseTogether.com și să folosim împreună ceea ce avem deja și ceea ce ne oferă planeta.