Microjoburi.ro, o noua forma de finantare pentru ONG-uri

Acum doua zile am auzit de www.microjoburi.ro si ne-a dat idei :)…

La baza, platforma pleaca de la o idee simpla: eliminarea intermediarilor pentru mici tranzactii (de 50 RON) intre oameni care intra in legatura directa. E o platforma online unde cererea se intalneste direct cu oferta, dispar costurile administrative, ajungi la ce vrei  cand vrei (daca este disponibil). O micro-piata pentru…orice.

Pai atunci, cum ar fi ca si ONG-urile sa se foloseasca de ea pentru a se finanta? Vreau sa plantez un pom, il rog pe un sponsor sa-mi acorde o finantare de 50 RON din care sa cumpar puiet (si un sandwich pentru voluntarul care manuieste harletul). Sau pentru 10 martisoare facute de copiii dintr-un centru de plasament, sau pentru o piesa de teatru sau pentru…orice am vrea (amdandoi) sa facem un parteneriat.

handshake 2E simplu: iti faci un cont pe www.microjoburi.ro, postezi ce produs sau serviciu oferi, il promovezi prin Facebook (sau email) si apoi iti convingi partenerii (traditionali sau proaspat identificati) sa il „finanteze”. Vei primi pe email confirmarea tranzactiei.

Noi avem de-acum un cont, oferim prezentari despre gestionarea corespunzatoare a deseurilor. Iata-l aici!

 Speram sa va fie si voua utila platforma. Dupa cum spune Laur Matache (fondatorul): „Daca gasesc suma potrivita pentru care romanul ar misca un deget sa faca ceva, atunci este foarte posibil sa prinda”.

Succes!

Energie din deseuri

Am tot vorbit despre reciclare, am tot vorbit despre reduce-reuse-recycle… Azi, insa, le-a venit randul deseurilor cele mai „sarace” (dar totusi nu chiar atat de sarace incat sa ajunga intr-o groapa de gunoi). Azi vorbim despre deseurile care se ard (sau „incinereaza”, ca sa fim fitzosi) si dau, in schimb, energie termica. In unele cazuri energia termica se transforma (prin turbine cu aburi)  in energie electrica. Dar sa le luam pe rand.

In engleza (ca de-acolo rasare soarele, nu?) i se zice waste-to-energy. M-as abtine sa traduc, suna ciudat. Pe scurt, selectam deseurile, le pastram pe cele cu putere calorica, ele se ard intr-o camera de ardere si incalzesc o cantitate impresionanta de apa. Da, impresionanta, pentru ca astfel de instalatii sunt rentabile doar daca functioneaza la scara mare. Apoi  apa se transforma in aburi, invarte niste turbine care antreneaza un generator (cam ca si in cazul hidro-energiei), el face curent si voila…se face lumina’n sat! Eh, in oras, ca o astfel de uzina functioneaza la capacitati mari, cum ziceam.

Am gasit un filmuletz pe youtube, care spune povestea mult mai bine. Chiar e bine facut, are doar 5 minute si il puteti urmati aici: How a waste-to-energy plant works. Multumim inginerilor povestitori (si youtuberi) de la Engineering Timelines!

District heating plant spittelau ssw crop1Daca nu vrem (sau nu ne tin balamalele) sa o convertim in energie electrica, o putem distribui mai departe ca apa calda menajera. Asta incearca sa faca cei de la Usitall, o firma suedeza care incearca sa faca ceva concret in Romania, dupa 4 ani de tatonari. Am aflat asta dintr-un articol Mediafax. Se vorbeste de sute de milioane de euro, care isi taie drumul cu maceta prin jungla reglementarilor (si a infrastructurii) din Romania.

Poza alaturata este a instalatiei de waste to energy din Spittelau, care alimenteaza cu apa calda un district din Viena. De pe Wikipedia.

Pana una alta, sa aruncam cu voiosie in continuare la groapa 7.3 milioane tone de deseuri pe an, zic! Cica e mai ieftin! Si sa ne jucam cu gigacaloria din carbuni. Care cica se scumpeste!

Mineritul, de 5 ori mai scump decat reciclarea

O stire elvetiana reia o tema mai veche (mmm, nu v-ati plictisit sa auziti aceleasi adevaruri, insa fara un efect ulterior? Noi da!) Iat-o aici, multumesc Adrian Lupu! 

Revenind: 1 tona de circuite electronice reciclate poate genera pana la 250 de grame de aur. Circuitele integrate reprezinta, sa zicem, cca 5% din greutatea unui deseu electronic, deci vorbim de 20 de tone de deseuri electronice. Asadar, cca 10 gr de aur per tona de deseuri electrice.

Mining vs recyclingPrin comparatie, o tona de minereu prelucrat contine cca 2-3 grame. Deci de vreo 5 ori mai putin. Tragand linie, de ce credeti ca obtinerea aurului prin minerit este preferata celei prin reciclare?

Ne putem gandi la 3 cauze, posibile si probabile:
1. autoritatile publice sunt implicate mai putin (spre deloc) in exploatarea curenta, deci nu depinde de inertia lor.
2. capitalul si profitul sunt concentrate la un singur decident, deci exista motivare
3. activitatea este mai predictibila (daca explorarea s-a facut corespunzator).

Iata, aceste 3 motive sunt suficiente pentru a determina capitalul sa aleaga o optiune de 5 ori mai putin productiva.

Sunteti de acord? Vedeti si alte motive?
(atentie, e o intrebare capacana: s-ar putea sa mai existe un motiv suprem. Idei?)

Deseuri periculoase! Stiti despre ce vorbim?

In general, cand auzim de deseuri periculoase, gandul ne duce la deseuri radioactive, proiectile neexplodate, containere cu mercur si alte asemenea grozavii de care am vazut in filme sau poate am mai vazut cate o stire (la ora 5)…

In realitate, insa, deseurile periculoase sunt mai aproape de noi decat va imaginati. Unele le folosim zilnic: bateriile – care contin diversi electroliti, frigiderele – care contin agenti de racire pe baza de freon, becurile economice – care contin metale grele si mercur. Concentratiile substantelor nocive ale fiecaruia sunt, in general, mici. Din fericire.

Insa ele sunt peste tot. Iata si alte exemple de deseuri periculoase care ne inconjoara si de unde vin ele:

MedicalWaste seringes

Din baruri, restaurante, hoteluri: uleiuri arse sau alterate, ape uzate (contaminate cu detergenti, dezinfectanti, etc), materiale rezultate din renovari (vopsele, lacuri, solventi, etc).

De la laboratoare, saloane, clinici, spitale, farmacii: deşeuri infecţioase, tăietoare–înţepătoare, contaminate, reactivi pt analize si solventi, substante pt activitati foto (revelatoare, fixator, filme), dezinfectanti, medicamente si substante de laborator, produse expirate.

Household Hazardous

De la spalatorii chimice si auto: uleiuri uzate, dezinfectanti, detergenti, filtre de ulei, substante de lustruire, lichid de parbriz, lichid de frana, antigel.

De la benzinarii si statii de reincarcare: uleiuri, lichide auto diverse, reziduuri petroliere, combustibili, ape uzate.

Tipografii, ateliere de productie publicitara, ateliere foto: cerneluri, soluţii de spalare, ambalaje contaminate, lavete imbibate, revelator, fixator, ambalajele lor.

Deseuri din agricultura: ingrasaminte chimice, substante anti-daunatori (pesticide, ierbicide, raticide), ambalaje ale lor.

Deseuri din productie industriala: uleiuri si grasimi industriale, deseuri petroliere, ape uzate si namoluri, diversi reactivi chimici, reziduuri galvanice, aditivi, lacuri si vopsele, materiale izolatoare imbibate cu diverse substante, condensatoare cu PCB (poli-clor-bifenili), aditivi, coloranti, arome, ambalajele tuturor acestor substante.

Lista e lunga si poate continua.  Aaa, si ca sa intelegeti de ce este relevant: TOATE deseurile de mai sus genereaza  probleme de sanatate, malformatii, intoxicatii. Ce-ar fi sa nu mai fim indiferenti?

Si nu uitati: Garda Nationala de Mediu poate fi sesizata si online, in 30 de secunde, pe https://www.gnm.ro/sitenou/sugesti_prim.php.

Connection 2012 – multumim TechSoup, ITSpark, Biblionet, Microsoft!

Ieri am fost invitati sa participam, prin generozitatea celor 4 organizatii prietene din titlu, la editia Bucuresti 2012 a Zilelor Connections. Pentru cine nu stie ce sunt acestea, puteti gasi detalii aici si aici si aici.

Ne-am jucat cu Office365, cu best practice-uri in constructia unui site, cu SkyDrive, notiuni de baza de Cloud Computing si niste chestii foarte cool in Office Professional Plus. Multumim Cosmin, Alexandru, Razvan, Steliana!

In alta ordine de idei, evenimentul s-a petrecut la Biblioteca Metropolitana Bucuresti – multumim de gazduire! – , ocazie cu care cel putin 10 participanti si-au facut legitimatie de biblioteca. Se face pe loc, e gratuita si e valabila 5 ani. Voi aveti legitimatie la vreo biblioteca publica?

 

biblioteca+metropolitana+bucuresti

Tip: netul e gratuit acolo, se poate lucra in liniste si sunt disponibile diverse materiale multimedia (catalog online pe www.bibliotecametropolitana.ro)

Hai la biblioteca, biblioteca se schimba!