Cum și ce învățăm ca să navigăm complexitatea schimbărilor climatice
Cum și ce învățăm ca să navigăm complexitatea
Odată ce am început să ne uităm cu atenție la relația dintre om și natură și la relațiile din ecosistemele socio-economice și influența lor asupra mediului, am început să fim copleșiți de multitudinea informațiilor, elementelor, relațiilor dintre ele și efectele pe care le generează în lanț sau la câteva noduri distanță. Practic, toate problemele noastre în legătură cu schimbările climatice au început să se dezvăluie drept probleme care nu au o soluție imediată și evidentă fără să creeze efecte (nedorite) în lanț. Cum rezolvăm acest tip de probleme nu am învățat la scoală. Dar pe măsură ce deciziile de business și de politici publice se iau și în raport cu impactul asupra climei, necesită și soluții pe măsura complexității. Astfel că ar trebui să ne gândim tot mai serios la ce să învățăm ca să putem naviga complexitatea și să găsim soluții (aproape) optime. În raport cu schimbările climatice și mediu vorbim mai des despre competențe verzi (green skills) necesare, dar tehnice în raport cu alte elemente cu care interacționează mediul înconjurător (oamenii, economia). Complexitatea are multe domenii și multe niveluri și cum nu putem să le cuprindem pe toate cu expertiză tehnică, căutăm șabloane de gândire și de lucru și instrumente care să ne ajute să găsim soluții pentru schimbările climatice și să luăm decizii în business și în viață.
Innovative Learning Solutions to Navigate Complexity: Adapting Systems Thinking to Future Classrooms, white paper-ul World Economic Forum ne spune, în ceea ce pare că se adresează exclusiv mediului academic, cam ce ar trebui să învățăm noi, angajații și chiar tinerii care nu au ajuns încă în câmpul muncii, dacă vrem acțiuni semnificative pe baza unei înțelegeri aprofundate a modelelor, relațiilor, interconexiunilor, dependențelor și compromisurilor: sisteme și gândire sistemică. Și înainte de a ne uitat la inteligența artificială și tehnologie ca fiind sau deținând soluțiile, autorii ne explică de ce gândirea sistemică aplicată de oameni poate oferi un cadru pentru a înțelege și gestionara problemele și sistemele complexe din jur, cum sunt cele care țin de climă (ecosisteme, biosferă, sisteme economice cu impact de mediu, etc.) oferind soluții la aceste provocări cu o mai mare adaptabilitate, flexibilitate și orientate spre viitor. Așadar, gândirea sistemică trebuie să devină o componentă din instrumentarul intelectual și profesional al celor care adresează domeniul sustenabilității, pe o scară cât mai largă.
Integrarea gândirii sistemice în metodologiile de învățare la orice nivel poate antrena cursanții să gândească critic, să recunoască modele ascunse și relații și să rezolve probleme complexe. Pe baza metodologiei specifice, vor fi capabili să combine, recombine, dezmembreze și regândi concepte pentru a genera noi concepte care să rezolve probleme sociale și ecologice prin soluții, de exemplu, circulare. De astfel de abordări putem avea nevoie, printre altele, pe lanțul de producție, în departamentul de logistică și în management ca să adresăm impactul de mediu al afacerii și să îl echilibrăm cu componenta economică. O soluție sau strategie pe care angajații o vor genera odată educați sistemic, ar trebui să adreseze în mod aprofundat spațiul posibilității, acolo unde apare de obicei și inovația.
Fie că pregătiți un curs, fie că pregătiți un parteneriat cu o instituție de învățământ sau analizați capacitatea angajaților de a performa în raport cu activitatea sustenabilitatea și integrarea ei cu componenta strict de afaceri, abordare sistemică nu trebuie să lipsească și, recomandabil, să fie însoțită de:
- Gândire analitică
- Rezolvarea problemelor
- Comunicare și colaborare
- Creativitate și inovație
- Foresight (studii prospective)
- Gândire critică
- Reflecție
Prosperitatea și combaterea schimbărilor climatice se vor întâlni dacă adresăm complexitatea, iar gândirea sistemică este un instrument extrem de util.
