Nu facem tranziție fără competențe verzi

Autor articol: Adelina Dabu

De câte ori vorbim despre tranziția la economia verde, sustenabilitate în afaceri și economie circulară…ei bine, acestea sunt posibile în măsura în care există și competențele specializate, la fiecare palier, să transforme aceste idei și concepte în acțiuni concrete cu impact imediat. Așa cum arată și raportul Manpower, transformarea pleacă de la oameni (A people-first green business transformation) și ne spune cum arată și cum se transformă chiar piața muncii înainte de a transforma economia, ce simt și ce vor oamenii și cum își pot crea companiile un avantaj competitiv dacă acționează strategic în raport cu forța de muncă. 

Impactul competențelor verzi asupra pieței muncii

Multe industrii au înțeles deja asta și angajatorii declară, într-o proporție semnificativă (70%) că intenționează să recruteze talente, nivel la care se situează și angajatorii din România (74%), cu funcțiile din departamentele de manufactură & producție acoperind 1/3 din totalul funcțiilor verzi vizate. Asta înseamnă penetrarea sustenabilității direct în business, dincolo de a fi o funcție suport. 

În contextul unei piețe a muncii unde talentele sunt oricum în deficit, 3/4 dintre angajatori la nivel global au deja dificultăți în a găsi oameni cu competențe pentru locurile de muncă disponibile. Aproape toți angajatorii din fiecare industrie (94%) au spus că nu au oamenii de care au nevoie pentru a-și atinge obiectivele ESG.

Pentru angajatorii care caută viitori angajați cu competențe verzi, cele mai mari provocări sunt găsirea efectivă de lucrători calificați (44%), crearea de programe relevante de perfecționare (39%) și identificarea abilităților existente aplicabile (36%). Practic barierele de a construi o forță de muncă potrivită pentru tranziția ecologică sunt atât din exterior, raportat la disponibilitatea externă, cât și internă, de la identificarea nevoilor reale de competențe, la dezvoltarea unor programe de formare (pe care, în fapt, nu le poți dezvolta dacă nu știi cu ce să le populezi). 

Preferințele angajaților privind industriile verzi

Cum văd angajații lucruri când vine vorba de tranziție? Mai mult de jumătate dintre lucrători (66%) se declară pregătiți să îmbrățișeze tranziția verde. Există însă un decalaj între cei calificați (white-collar) și cei necalificați (blue-collar), de la 70% la doar 57%, și aproape un sfert nehotărâți în legătură cu subiectul. Paradoxul aparent că cei mai pregătiți sunt cei din industriile cu impact indirect asupra tranziției (IT, servicii financiare) este de fapt explicat de prezența mai mare muncitorilor necalificați în sectoarele direct vizate în raport cu reducerea țintelor de emisii (energie, automotive, etc.). 

Când lucrătorii din toate țările sunt întrebați cum apreciază angajamentul angajatorului față de tranziția verde, plaja de răspunsuri este diversă, fără a fi însă extrem de largă. În timp ce angajații din Olanda (60%), Germania (57%) și Spania (55%) sunt mai optimiști, sunt mai sceptici cei din Elveția (50%), Statele Unite (47%) și Franța (47%), fără un ecart mare între ei, rămân totuși acoperiți cu încredere doar jumătate dinte angajatori. 

Există, de asemenea, un decalaj atunci când lucrătorii iau în considerare impactul lor asupra tranziției verzi. Când au fost întrebați dacă ar prefera să lucreze într-o industrie verde cu un impact mai mic în viitor sau într-o industrie „murdară” cu mai mult potențial de a avea un impact, majoritatea (55%) ar prefera să fie într-o industrie cu o reputație ecologică în loc de una percepută ca dăunătoare (14%). Ceea ce, deși irațional în raport cu oportunitatea de impact, arată și avantajul pe care companiile care accelerează tranziția îl au în recrutare și cum se consolidează în timp. Și întrebați direct dacă performanța de mediu este parte din decizia de accepta un loc de muncă, aceștia confirmă și pun accent pe componenta de progres materializat, mai mult decât pe declarațiile și obiectivele asumate. Gen Z sunt de departe cei mai influențați de performanța de mediu în alegerea angajatorului.  

Mai mult de jumătate dintre lucrători sunt pozitivi cu privire la tranziția verde, majoritatea cred că va crea noi oportunități, cum ar fi creșterea satisfacției la locul de muncă, oportunități de dezvoltare a carierei și mai multă colaborare și doar 1/3 anticipează efecte negative minore, cum ar fi birocrația crescută sau dificultățile de afaceri. 

Importanța competențelor verzi în rândul lucrătorilor

Aproape jumătate dintre lucrători cred că cea mai importantă competență verde este conștientizarea impactului asupra mediului al funcției lor, urmată de două competențe despre care se vorbește mult în raport cu competențele viitorului: creativitate/inovare și capacitatea de analiză/rezolvarea problemelor. Dar în fapt, doar 1 din 8 lucrători are mai mult de o abilitate verde, astfel că, în plus față de provocările de natură cantitativă, nici din punct de vedere calitativ nu este de mirare că nu sunt de găsit. Acest lucru creează atât o provocare pentru angajatori, cât și o oportunitate ratată substanțială pentru lucrători, deoarece rata medie de angajare pentru lucrătorii cu cel puțin o competență verde este cu 29% mai mare decât media forței de muncă.

Raportul nu ne spune și care sunt direcțiile strategice pe care companiile ar trebui să le abordeze ca răspuns la principalele provocări de construire a unui set amplu de competențe verzi în rândul forței de muncă proprii, însă dă câteva exemple de proiecte de pe care le-a implementat deja pentru clienții săi. Cel puțin știm de unde plecăm, urmând ca fiecare companie să își dezvolte propria strategie. 

Citește și:

Global Circularity Protocol for Business, cu impact 

O nouă economie – cum putem debloca un viitor durabil