Pactul Verde European – analiză de progres
Autor: Adelina Dabu
Comisia Europeană ezită să anunțe ținta intermediară pentru 2040 privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în contextul angajamentului asumat de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.
La aproape cinci ani de la lansarea inițiativei-cadru Green Industrial Deal, care susține tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, Centrul Comun de Cercetare (Joint Research Centre – JRC) din cadrul Comisiei a realizat o evaluare amplă a progresului înregistrat de Uniune în raport cu țintele stabilite.
Raportul este o radiografie sinceră și științifică, care marchează ce s-a făcut bine și semnalează totodată unde este nevoie de acțiune – Delivering the EU Green Deal – Progress towards targets, ca un instantaneu al stadiului actual al implementării, oferind o evaluare timpurie pentru a evalua progresul înregistrat.
Agenda transformatoare a UE pentru atingerea neutralității climatice include, potrivit raportului, 154 de obiective cuantificabile din 44 de documente de politică adoptate între 2019 și 2024 în sectoare cheie precum clima, energia, economia circulară, transporturile, agricultura și alimentația, ecosistemele și biodiversitatea, poluarea apei, a solului și a aerului. Nu evaluează politicile în sine și nici nu ordonează țintele în ordinea importanței. Dar să le luăm pe rând:
Ambiția climatică
Drumul spre neutralitate climatică este încadrat de Legea Climei, cu o țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) de 55%. Toate domeniile tematice ale Pactului contribuie în mod direct la ambiția climatică.
Din acest motiv, doar nouă ținte au fost izolate pentru acest domeniu, stabilind traiectorii clare pentru reducerea gazelor cu efect de seră și contribuțiile sectoarelor, dar celelalte domenii sunt la fel de importante pentru înțelegerea progresului în raport cu neutralitatea. Drumul actual este plin de provocări.
O caracteristică esențială a implementării este modernizarea stocului de capital al UE, care necesită investiții inițiale mai mari, dar așteaptă ca aceste investiții să fie compensate în timp de economiile de combustibil asociate. Asta în timp ce subvențiile pentru combustibilii fosili continuă.
Printre posibilele provocări în punerea în aplicare a obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră se numără implicarea insuficientă a comunității și gradul scăzut de conștientizare a publicului, disparitățile regionale și decalajele urban-rurale, riscurile sociale, în special pentru cetățenii cei mai vulnerabili, precum și nealinierea dintre politicile locale și regionale și strategiile naționale sau la nivelul UE, împiedicând acțiunile climatice coerente.
Energie curată, accesibilă și sigură
Principiile care sprijină tranziția energetică sunt garantarea unei aprovizionări cu energie fiabile și la prețuri rezonabile pentru UE, crearea unei piețe energetice a UE complet integrată, interconectată și digitalizată și acordarea de prioritate eficienței energetice.
Acest lucru implică, de asemenea, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și cultivarea unui sector energetic bazat pe energie regenerabilă.
UE și-a accelerat tranziția către o energie curată, a diversificat aprovizionarea și s-a concentrat pe economiile de energie, dar în prezent mai multe obiective energetice necesită accelerare.
Atingerea noului obiectiv general al UE pentru 2030 de a avea o pondere de 42,5 % din energia din surse regenerabile va necesita investiții semnificative în infrastructura de energie din surse regenerabile, creșterea producției de hidrogen din surse regenerabile și consolidarea rețelelor electrice ale Europei pentru a integra mai multă energie curată.
Raportul privind progresul Pactului Verde Climatic include o analiză în raport cu progresul pentru toate cele 34 de obiective cuantificabile relevante pentru acest domeniu tematic.
Economia circulară
Reducerea impactului asupra mediului cauzat de extracția și consumul de materii prime necesită sisteme de producție și consum transformate pentru a menține materialele la cea mai mare valoare de utilizare cât mai mult timp posibil, produse optimizate, pentru a reduce la minimum deșeurile și pentru a asigura materiale reciclate de înaltă calitate.
Cele două direcții principale de acțiuni de politică în acest domeniu includ strategia industrială a UE pentru a crește competitivitatea industriei UE la nivel mondial și pentru a spori autonomia strategică deschisă (transformată, între timp, în Clean Industrial Deal) și Planul de acțiune privind economia circulară.
În raport cu obiectivele specifice, 11 obiective sunt pe cale să fie atinse, în timp ce progresele la nivelul UE sau la nivelul statelor membre trebuie accelerate pentru 13 obiective.
Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea amprentei de consum a UE, menținerea consumului de resurse în limitele planetei, creșterea ratei de utilizare circulară a materialelor sau reducerea generării de deșeuri (în afară de cea observată în timpul pandemiei).
S-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor.
Mobilitate sustenabilă
Sectorul transporturilor este responsabil pentru aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră ale Europei, dintre care majoritatea (76 % în 2021) provin din transportul rutier.
Reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 90% va fi extrem de dificilă, ar necesita un ritm de reducere de 10 ori mai mare până în 2030. Reglementările pachetului Fit-for-55, vor fi esențiale pentru atingerea acestui obiectiv, dar incert dacă suficiente.
Decarbonizarea cu succes a transportului rutier necesită, printre altele, o infrastructură capilară robustă pentru combustibili alternativi. De exemplu, pe baza datelor disponibile, este necesară triplarea numărului de noi stații de încărcare electrică față de 2023 pentru a îndeplini ambiția de 3 milioane de puncte de încărcare.
Agricultură și alimentație
Sistemul alimentar al UE furnizează alimente pentru peste 450 de milioane de persoane din UE și pentru multe altele din întreaga lume.
Tranziția către sustenabilitate implică, printre altele, o reducere a consumului de produse de origine animală, care sunt consumate în exces în multe regiuni europene.
Progresul este în curs, dar sunt împiedicate de lacunele de date și de imprevizibilitatea anumitor componente ale indicatorului de emisii de gaze cu efect de seră al sistemului alimentar. Deși este un sector competitiv și diversificat, sistemul alimentar al UE se confruntă cu provocări legate de mediu, sănătate, societate și economie.
Poate mai mult decât în alte sectoare, este necesară o abordare sistemică pentru a aborda aceste provocări, cuprinzând toate dimensiunile durabilității și actorii implicați. Raportul evidențiază această complexitate complementând indicatorii ce contorizează emisiile cu alții care acoperă sfera socială.
Biodiversitatea
33 de ținte care să asigure că biodiversitatea este luată în considerare în economie și societate, abordând factorii direcți și indirecți, sunt avute în vedere. Deși există îmbunătățiri în ceea ce privește conservarea și starea de sănătate a peisajelor, habitatelor, ecosistemelor, biodiversității și speciilor, biodiversitatea în UE continuă să scadă și prezintă tendințe de deteriorare.
Poluare zero
Viziunea Zero poluare 2050 este ca poluarea aerului, apei și solului să fie redusă la niveluri care nu mai sunt considerate dăunătoare sănătății și ecosistemelor naturale, care să respecte limitele la care planeta poate face față. Poluarea aerului este cel mai mare risc pentru sănătatea mediului din UE și provoacă daune semnificative ecosistemelor.
S-au înregistrat progrese cu reducerea poluării atmosferice, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a deceselor din această cauză, iar UE este pe cale să reducă utilizarea și riscul pesticidelor chimice cu 50 %.
Însă vor fi necesare eforturi suplimentare pentru a atinge țintele UE privind reducerea generării de deșeuri și de a se asigura că toate solurile sunt în stare sănătoasă. Tendințele viitoare pentru soluri sunt alarmante, schimbările climatice exacerbând eroziunea.
În raport cu totalul de 154 de obiective extrase din 44 de politici europene active între 2019 și 2024, din domenii variate menționate, rezultatele sunt mixte:
- doar 32 de obiective sunt „pe drumul cel bun”, ceea ce înseamnă că, dacă menținem actualul ritm, acestea vor fi atinse.
- 64 de obiective necesită un efort mai mare – se fac progrese, dar prea lente.
- 15 obiective fie au stagnat, fie regresează – un semnal de alarmă.
- Pentru 43 de obiective, nu există încă suficiente date pentru a fi evaluate
Cu alte cuvinte, UE face pași înainte, dar nu destul de repede. Dacă vrem să atingem ținta majoră – neutralitate climatică până în 2050 – trebuie să accelerăm considerabil. În ce măsură se va păstra chiar și ritmul actual, urmează să se confirme odată cu ținta intermediată pentru 2040.
