3 doze de aluminiu din 4 au fost reciclate în România în 2025. Ce ne spun datele despre maturizarea SGR

Potrivit unei analize Every Can Counts realizate pe baza datelor oficiale RetuRO, 75% din dozele de aluminiu puse pe piață în România în 2025 au fost reciclate. Rezultatul, înregistrat în al doilea an calendaristic complet de funcționare a Sistemului de Garanție-Returnare, indică o etapă nouă în evoluția SGR, în care discuția nu mai privește doar colectarea ambalajelor, ci și reciclarea lor efectivă și reintegrarea materialului în economie.

Datele analizate de Every Can Counts arată o aliniere între procesele de colectare, sortare și reciclare, cu doza de aluminiu drept reper pentru circularitate. În această logică, performanța sistemului începe să fie măsurată nu doar prin volumul ambalajelor returnate, ci și prin capacitatea materialului de a reveni în circuitul economic sub forma unor ambalaje noi.

Înainte de introducerea Sistemului de Garanție-Returnare, rata de reciclare a dozelor de aluminiu în România era de 35%, semnificativ sub nivelurile înregistrate în alte state europene. Saltul până la 75% în 2025 este prezentat ca un semn al maturizării sistemului, pe măsură ce infrastructura de colectare se dezvoltă, iar fluxurile industriale de reciclare se consolidează.

Aluminiul, un material-cheie pentru economia circulară

În cazul aluminiului, analiza pune accent pe un avantaj esențial: materialul poate fi reciclat în mod repetat, fără pierdere de calitate, inclusiv în circuit închis, din doză în doză. Înainte de implementarea SGR, dozele aveau șanse mai mici să fie potrivite pentru o reciclare reală de tip doză-la-doză, deoarece erau expuse contaminării din fluxurile de deșeuri amestecate.

Într-un sistem de garanție-returnare, dozele de băuturi sunt colectate separat și rămân mult mai curate, ceea ce face posibilă reciclarea lor în doze noi. Din această perspectivă, aluminiul este prezentat nu doar ca un ambalaj reciclabil, ci ca un material cu rol central într-un sistem circular funcțional.

Pe lângă performanța sa în reciclarea în același tip de ambalaj, aluminiul are și o valoare economică ridicată în lanțul circular. Materialul recuperat poate fi reintegrat rapid în producție, iar proprietățile sale rămân neschimbate indiferent de numărul ciclurilor de reciclare. În plus, producția unei doze de aluminiu din material reciclat consumă cu până la 95% mai puțină energie decât producția primară, ceea ce contribuie atât la eficiența economică a industriei, cât și la reducerea emisiilor.

În acest context, Every Can Counts arată că România intră într-o etapă în care SGR începe să fie relevant nu doar prin volumele colectate, ci și prin capacitatea de a susține reciclarea industrială a materialelor și păstrarea valorii lor în economie.

România se apropie de tendințele europene

Evoluția din România se înscrie într-o tendință mai largă la nivel european, susținută în special de extinderea sistemelor de garanție-returnare. Potrivit celui mai recent raport publicat de Metal Packaging Europe și European Aluminium, rata de reciclare a dozelor de aluminiu în Europa a depășit 76% în 2023, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum.

Raportul arată că atât volumele de ambalaje puse pe piață, cât și cantitățile reciclate au crescut de la un an la altul, iar materialul recuperat a generat economii estimate la 5,7 milioane de tone de CO₂ echivalent. În acest cadru, rezultatul din România este prezentat ca o aliniere rapidă la tendințele europene, pe măsură ce infrastructura de colectare și reciclare se dezvoltă.

Every Can Counts susține că această evoluție urmează modelul observat și în alte piețe în care au fost introduse sisteme de garanție-returnare. În primii ani, accentul cade pe colectare și pe construirea infrastructurii. Ulterior, performanța începe să fie evaluată prin capacitatea sistemului de a transforma materialul colectat în material reciclat și reintegrat în producție.

Participarea publicului crește, dar economia circulară rămâne insuficient înțeleasă

Datele industriale sunt însoțite și de informații despre comportamentul publicului. Potrivit studiului Global Recycling Habits and Attitudes 2025, realizat de Made with Insight pentru Every Can Counts, majoritatea românilor declară că participă activ la Sistemul de Garanție-Returnare și se consideră personal responsabili pentru reciclare.

În același timp, cercetarea evidențiază un decalaj între participare și înțelegerea economiei circulare. Doar 53% dintre respondenți asociază circularitatea cu reciclarea repetată a aceluiași material în produse similare. Rezultatul arată că gestul de returnare este mai bine înțeles decât traseul ulterior al materialului și valoarea sa economică după colectare.

„Următoarea provocare nu mai este să convingem oamenii să returneze ambalajele, ci să explicăm ce se întâmplă cu materialul după colectare. Circularitatea, dincolo de un gest corect, înseamnă valoare economică păstrată în timp și capacitatea unui ambalaj de a reintra în economie prin reciclare repetată. În acest context, aluminiul devine un criteriu de alegere atunci când consumatorii au opțiuni, pentru că este unul dintre puținele materiale care pot fi reciclate la nesfârșit, fără pierderi de calitate”, spune David Van Heuverswyn, Global Director Every Can Counts.

Materialul recuperat dintr-o doză de aluminiu poate reveni pe raft sub forma unei doze noi în aproximativ 60 de zile, fără pierdere de calitate. Tocmai această capacitate de reintegrare rapidă este unul dintre argumentele folosite de Every Can Counts pentru a susține rolul aluminiului în economia circulară.

Citește și:

Rata de reciclare a dozelor de aluminiu din România s-a dublat față de 2022