Inițiativa Clean Industrial Deal: Tranziția climatică și provocările competitivității economice pentru România
Autor: Cosmin Zaharia
Cum poate România să profite de inițiativa Clean Industrial Deal în contextul schimbărilor climatice și al provocărilor geopolitice actuale? Suntem în măsură să valorificăm aceste oportunități pentru a moderniza industria și a sprijini o economie curată și competitivă? În cadrul mesei rotunde „Tranziția climatică – o economie curată și competitivă în România și UE”, s-au discutat soluțiile pentru tranziția către o economie sustenabilă, inclusiv necesitatea adoptării unei Legi a Climei, ca măsură de sprijin în acest proces.
Clean Industrial Deal: Încă o oportunitate pentru România
Clean Industrial Deal, inițiativa Comisiei Europene de a sprijini industria europeană în tranziția către o economie verde, a fost în centrul discuțiilor. Cu un buget de peste 100 de miliarde de euro, acest plan reprezintă o oportunitate istorică pentru România de a-și moderniza industria și de a adopta tehnologii curate.
„Avem această oportunitate istorică, bani, resurse care vor veni inclusiv în România, trebuie ca să le folosim cu cap”, a subliniat Diana Buzoianu, Președintele Comisiei pentru Mediu din Camera Deputaților, evidențiind importanța unei strategii naționale bine definite pentru a valorifica aceste fonduri.
Echilibrul delicat între protecția mediului și competitivitatea economică
Unul dintre punctele centrale ale dezbaterii a fost găsirea unui echilibru între protecția mediului și menținerea competitivității economice. Participanții au subliniat că aceste două obiective nu sunt contradictorii, ci complementare, și că o tranziție reușită către o economie verde poate stimula inovația și crearea de noi locuri de muncă.
„Trebuie să avem grijă de viitorul României, să avem o energie sigură, la un preț competitiv și, dacă se poate, cât mai verde”, a spus Bende Sandor, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, subliniind necesitatea găsirii unui echilibru între protecția mediului și dezvoltarea economică.
De ce este importantă o lege a climei pentru România
Atât Diana Buzoianu, cât și Mihnea Cătuți, director executiv EPG, au pledat pentru adoptarea unei legi a climei în România, ca instrument esențial pentru asigurarea coerenței politicilor climatice.
„Sunt mare susținătoare a faptului de a avea în legislația din România Legea Climei. Cred că de mult timp ar fi trebuit să avem această discuție”, a declarat Diana Buzoianu.
„O lege a climei ar oferi o direcție generală și o coerență în acțiunea climatică a României, evitând crizele politice și schimbările de direcție ad-hoc”, a explicat Mihnea Cătuți.
Analiză detaliată a provocărilor și soluții concrete
Mihnea Cătuți a oferit o analiză aprofundată a contextului, punctând aspecte esențiale:
- Impactul ETS: A subliniat că sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) a avut un impact pozitiv în sectorul energetic, dar mai puțin în cel industrial, unde emisiile au rămas relativ constante.
- Necesitatea electrificării: A evidențiat importanța electrificării sectorului industrial și a reducerii costurilor energiei, propunând măsuri precum garanții pentru contracte bilaterale de energie regenerabilă și modernizarea rețelelor electrice.
- Rolul mecanismului CfD: A detaliat beneficiile contractelor pentru diferență (CfD), care pot oferi certitudine producătorilor industriali prin stabilirea unui preț de referință al carbonului, stimulând investițiile în tehnologii curate. A adus ca exemplu sectorul siderurgic de la Galați, unde CfD-urile ar putea aduce beneficii semnificative.
- Guvernanța climatică: A insistat asupra necesității consolidării cadrului de guvernanță climatică, propunând adoptarea unei legi a climei și crearea unui consiliu științific consultativ.
Recomandări concrete pentru România: De la investiții în energie verde la parteneriate strategice
În cadrul mesei rotunde, au fost formulate o serie de recomandări concrete pentru România, menite să faciliteze tranziția către o economie curată și competitivă:
- Investiții masive în energie regenerabilă: Modernizarea sectorului energetic și dezvoltarea infrastructurii pentru energie verde sunt esențiale pentru reducerea emisiilor și asigurarea securității energetice.
- Stimularea inovației și a economiei circulare: Adoptarea de tehnologii curate și promovarea economiei circulare pot reduce impactul asupra mediului și pot crea noi oportunități economice.
- Consolidarea guvernanței climatice: Adoptarea legii climei și crearea unui cadru instituțional solid sunt esențiale pentru asigurarea coerenței și eficienței politicilor climatice.
- Dezvoltarea parteneriatelor strategice: Colaborarea cu alte state membre UE și cu parteneri internaționali poate facilita transferul de tehnologie și know-how.
- Utilizarea eficientă a fondurilor europene: Valorificarea oportunităților oferite de Clean Industrial Deal și de alte programe europene este esențială pentru modernizarea industriei și pentru finanțarea proiectelor de mediu.
- Implicarea activă a sectorului privat: Crearea unui mediu de afaceri favorabil și stimularea investițiilor private în tehnologii curate sunt esențiale pentru succesul tranziției.
Raul Pop: Grija față de mediu și competitivitatea economică nu sunt opțiuni separate
Raul Pop, director de programe al Asociației Ecoteca
Raul Pop, director de programe al Asociației Ecoteca, a subliniat că România trebuie să acționeze rapid și eficient pentru a profita de oportunitățile oferite de tranziția climatică și de fondurile europene disponibile prin inițiative precum Clean Industrial Deal. Într-un context în care țara noastră se află în fața unei provocări economice și climatice majore, el a accentuat că este esențial ca România să adopte o abordare integrată și coordonată, atât la nivel național, cât și la nivelul autorităților locale și al sectorului privat.
Acesta a subliniat că nu este vorba doar de o alegere între protecția mediului și competitivitate economică, ci despre două aspecte interconectate, care trebuie să evolueze împreună. „A vorbi despre grija față de mediu versus competitivitate, e ca și cum ai vorbi, ai încerca să stabilești ce e mai important, să respiri sau să ai bani. Amândouă ne plac, nu le putem înlocui una cu cealaltă și nu avem timp să așteptăm până să avem bani ca să putem respira. Avem realități măsurabile, fizice, nu sunt declarații electorale”, a spus el, subliniind urgența ca România să acționeze imediat.
Masa rotundă „Tranziția climatică – o economie curată și competitivă în România și UE” a fost găzduită de Comisia pentru Industrie și Servicii și Comisia pentru Mediu din Camera Deputaților, în parteneriat cu Confederația Patronală Concordia
