Europa reduce depozitarea deșeurilor, dar generează tot mai mult
Un obiectiv-cheie al politicii Uniunii Europene privind deșeurile este de a reduce cantitatea de deșeuri trimise la depozitare. Rata totală de depozitare a Europei a scăzut de la 23% la 17% între 2010 și 2022, însă cantitatea totală de deșeuri generate a continuat să crească, potrivit datelor prezentate de Agenția Europenă de Mediu (EEA).
Sursă foto: Agenția Europeană de Mediu
Astfel, Cantitățile de deșeuri depozitate în 2022 au fost cu 21% mai mici în aceeași perioadă, echivalentul a 306 kg de deșeuri pe an pentru fiecare cetățean al UE. Pentru unele fluxuri de deșeuri, cum ar fi deșeurile menajere (mixte) și cele similare, s-au făcut progrese relativ bune în direcția devierii deșeurilor de la depozitare. Cu toate acestea, cantitatea de reziduuri de sortare trimise la depozitare s-a dublat din 2010.
Ierarhia deșeurilor și direcția UE către economie circulară
Abordarea UE privind gestionarea deșeurilor se bazează pe ierarhia deșeurilor. Aceasta dă prioritate prevenirii generării deșeurilor, urmată de pregătirea pentru reutilizare, reciclare, alte forme de recuperare și apoi eliminare, inclusiv depozitarea. Această ultimă opțiune este cea mai puțin dorită și ar trebui utilizată doar dacă este absolut necesar.
Depozitarea poate prezenta riscuri pentru mediu și, în ciuda măsurilor tehnice precum etanșarea fundului depozitului, poate reduce calitatea apelor subterane și de suprafață. Un obiectiv pe termen lung al UE este tranziția către o economie circulară care evită generarea deșeurilor și folosește deșeurile inevitabile ca resursă ori de câte ori este posibil
Tendințe europene: mai multe deșeuri generate, mai puține deșeuri depozitate
Pentru UE în ansamblu, generarea de deșeuri, cu excepția deșeurilor minerale majore, a crescut în ultimii ani. Acest lucru prezintă provocări pentru gestionarea deșeurilor și poate submina obiectivul UE de a reduce dependența de depozitare. Cu toate acestea, între 2010 și 2022, cantitatea totală de deșeuri trimisă la depozitare a scăzut cu 21%, de la 173 milioane tone la 137 milioane tone.
Rata totală de depozitare (deșeuri trimise la depozitare ca proporție din deșeurile generate) a scăzut de la 23% la 17% în perioada 2010–2022. Principalele categorii de deșeuri depozitate sunt:
- deșeuri menajere și similare;
- reziduuri de sortare (în principal deșeuri secundare provenite din instalațiile de tratare a deșeurilor);
- deșeuri de combustie (de exemplu deșeuri din purificarea gazelor de ardere și zgură și cenușă provenite din incinerarea deșeurilor).
Toate celelalte categorii de deșeuri au fost clasificate ca alte deșeuri, care includ deșeuri chimice și medicale, deșeuri reciclabile, deșeuri de echipamente, deșeuri animale și vegetale, materiale mixte și nediferențiate, precum și nămoluri comune.
Între 2010 și 2022, depozitarea deșeurilor menajere și similare a scăzut cu 61% (44 milioane tone), deșeurile de combustie cu 3% (1,3 milioane tone) și alte deșeuri cu 28% (9,2 milioane tone). Cu toate acestea, depozitarea reziduurilor de sortare a crescut cu 107% (18,7 milioane tone).
Această creștere sugerează extinderea sectorului de sortare a deșeurilor, reflectând o tranziție treptată de la depozitare la recuperarea materialelor din deșeuri, indicând astfel rate mai ridicate de reciclare.
Progrese inegale între statele europene
Ratele de depozitare ale deșeurilor municipale variază puternic în Europa. Între 2010 și 2023, majoritatea țărilor — cu excepția Serbiei și, de asemenea, a Germaniei și Suediei, care oricum depozitează cantități foarte mici de deșeuri — și-au redus dependența de depozitare. Cele mai semnificative reduceri au fost realizate de Lituania, Estonia, Slovenia, Letonia, Finlanda, Croația și Islanda, care au redus depozitarea cu peste 40%. Cu toate acestea, unele țări au făcut progrese foarte limitate.
Sursă foto: Agenția Europeană de Mediu
România, una dintre cele mai ridicate rate de depozitare din UE
În cazul României, datele prezentate în graficul EEA arată o evoluție lentă și insuficientă în reducerea depozitării deșeurilor municipale. În 2010, România se afla printre statele cu cele mai ridicate rate de depozitare din Uniunea Europeană, aproximativ 95% din deșeurile municipale ajungând în continuare în depozite. Deși în 2023 se observă o scădere, nivelul rămâne extrem de ridicat, în jurul valorii de 80%, ceea ce menține România în grupa țărilor cu cea mai puternică dependență de depozitare, alături de Grecia și Malta.
În același timp, diferența față de obiectivul stabilit de Directiva europeană privind depozitele de deșeuri — cel mult 10% depozitare până în 2035 — este considerabilă. Cu un nivel actual de aproximativ 80%, România ar trebui să reducă depozitarea de opt ori în următorii doisprezece ani, ceea ce reprezintă cea mai mare diferență față de țintă dintre toate statele membre ale Uniunii Europene.
În 2023, 11 state membre și două țări din afara UE au atins deja obiectivul de 10% depozitare, însă România rămâne departe de acest nivel, fiind una dintre țările care va avea nevoie de măsuri radicale pentru a se apropia de pragul stabilit pentru 2035.
Citește și:
