Reciclarea bateriilor: „aurul albastru” al economiei verzi
Autor: Ruxandra Micle
Bateriile reprezintă o sursă importantă de energie, mai ales în domeniul dezvoltării durabile privind mobilitatea verde, neutralitatea climatică, energia verde.
Cadrul legislativ
În România avem, la nivel legislativ, H.G. 1132/2008, adoptată pe vremea smartphone-ului de top cu butoane, iar la nivel european avem Regulamentul (UE) 2023/1542, creat într-o eră în care bateriile alimentează totul, de la trotinete până la geopolitică.
Dacă în primul act normativ găsim obligații pentru producători, în special colectarea și reciclarea, anumite interdicții pentru metale grele, noul act european vine cu cerințe de proiectare ecologică, obligații de due diligence privind materiile prime critice, standarde de performanță și de durabilitate etc.
Hotărârea Guvernului 1132/2008 transpune Directiva 2006/66/CE, răspunzând unei nevoi evidente: avem tot mai multe baterii, n-ar fi bine să nu le aruncăm în primul coș la întâmplare? În timp ce Regulamentul (UE) 2023/1542 vine cu o energie nouă: „nu doar gestionăm deșeuri, ci controlăm întreg ciclul de viață al bateriilor”.
Pe viitor, se preconizează că cererea de baterii va crește rapid, din cauza dezvoltării vehiculelor rutiere electrice și a mijloacelor de transport ușoare care utilizează baterii pentru tracțiune.
Se consideră că introducerea pe piață are loc atunci când bateria a fost pusă la dispoziție pentru prima dată pe piața Uniunii, fiind furnizată de fabricant sau de importator pentru distribuție, consum sau utilizare în cadrul unei activități comerciale, contra cost sau gratuit.
Amprenta de carbon și materiile prime critice
Utilizarea masivă preconizată a bateriilor în sectoare precum mobilitatea și stocarea energiei ar trebui să reducă emisiile de carbon. În acest regulament se pune în discuție introducerea unei cerințe referitoare la o declarație privind amprenta de carbon, care ulterior să permită identificarea bateriilor cu amprente de carbon globale mai reduse.
Aceste produse pot fi incluse în politici ale Uniunii, ca criterii în achizițiile verzi, pentru a încuraja producția de baterii cu impact redus asupra mediului.
Potrivit parteneriatelor internaționale, UE ar trebui să aibă capacitatea de a extrage 10%, de a procesa 40% și de a recicla 25% din consumul anual de materii prime strategice până în anul 2030, din Agenda 2030. La sfârșitul anului 2023, România a aderat la Clubul Materiilor Prime Critice (CRMC), creat de Comisia Europeană. Astfel, printre materiile prime strategice s-au identificat: grafitul, cobaltul, litiul, manganul, nichelul, cuprul etc.
Litiul este una dintre materiile prime care ar putea fi inclusă în lista obligațiilor de diligență necesară pentru baterii. Prin diligență se înțeleg acele măsuri care sunt necesare pentru a identifica, preveni și atenua anumite decizii ce ar putea avea un impact negativ atât asupra sănătății omului, cât și asupra mediului.
În baterii găsim unele substanțe, cum ar fi cobaltul, plumbul, litiul sau nichelul, fiind greu accesibile în Uniune. UE se bazează aproape exclusiv pe importuri: 63% din cobaltul mondial, pe care îl găsim în fabricarea bateriilor, este extras din R.D. Congo, iar aproximativ 60% din cobalt este rafinat în China.
Motiv pentru care UE trebuie să își diversifice portofoliul de importuri de materii prime, tocmai pentru a nu depinde de un singur furnizor, China.
Dacă ne raportăm la producția mondială privind materiile prime expuse mai sus, vom vedea că 50% din cererea mondială de cobalt și peste 60% din litiul produs la nivel mondial sunt utilizate pentru producția de baterii. Aproximativ 8% din producția mondială de grafit natural și 6% din producția mondială de nichel intră în fabricarea bateriilor.
Extragerea și rafinarea cobaltului și a nichelului sunt strâns legate de politicile de guvernare cu impact asupra mediului și nu doar.
Proiectare ecologică și siguranță
Deșeurile provenite din fabricarea bateriilor vor fi probabil principala sursă de materii prime secundare pentru fabricarea bateriilor, datorită intensificării producției de baterii, prin procesul de reciclare a deșeurilor post-consum. Motiv pentru care bateriile introduse pe piața Uniunii vor trebui să fie durabile și de înaltă performanță, cu alte cuvinte să reziste mai mult, atât pentru bateriile de uz general, cele reîncărcabile industriale, LMT, cât și pentru cele pentru vehicule electrice.
În perioada următoare, Comisia va trebui să clarifice parametrii de performanță și de durabilitate pentru bateriile pentru vehiculele electrice.
Se dorește ca, pe viitor, să se creeze un regulament privind proiectarea ecologică, inclusiv pentru bateriile telefoanelor mobile, tabletelor etc., încât acestea să poată fi înlocuite ușor, fără a pune în pericol sănătatea și siguranța persoanei și fără a fi nevoie de a recurge la specialiști pentru a înlocui bateria din aparate portabile, așa cum se întâmplă de vreo 15 ani.
Aspectul siguranței este deosebit de important, mai ales dacă discutăm despre sistemele de stocare a energiei cu acumulatori staționari, domeniu în care nu avem încă reglementări prea clare la nivel de drept european.
Se discută chiar și despre posibilitatea de interoperabilitate a încărcătoarelor pentru anumite baterii, astfel încât, pentru anumite categorii de echipamente electrice și electronice, să se recurgă la încărcătoare comune, care să permită interoperabilitatea în cadrul fiecărei categorii de baterii. Excepție fac categoriile și clasele de echipamente radio care fac obiectul Directivei 2014/53/UE a Parlamentului European și a Consiliului.
Image by Paolo Ghedini from Pixabay
Colectare, responsabilități și trasabilitate
Un aspect, iarăși, foarte util pentru consumatorii finali îl reprezintă modul de informare privind performanța bateriilor, aspect ce va fi menționat pe eticheta produsului, înainte de a fi achiziționat, astfel încât persoana care achiziționează produsul să cunoască care este durata minimă de utilizare a bateriilor portabile nereîncărcabile. Eticheta va avea inscripționat „nereîncărcabile”.
De asemenea, tot la rubrica de informare a potențialului consumator, se va încerca orientarea corespunzătoare privind eliminarea deșeurilor de baterii, prin diverse mesaje de responsabilitate a gestionării deșeurilor de baterii.
Cât privește colectarea bateriilor, producătorii sau OIREP-urile trebuie să asigure un sistem de colectare separată a deșeurilor pentru aceste baterii, corespunzător, pe întreg teritoriul statului membru unde bateriile au fost puse pe piață. Colectarea trebuie să fie gratuită pentru utilizatorii finali și să includă toate bateriile, indiferent de tip, compoziție, marcă sau altă caracteristică.
Colectarea bateriilor SLI, industriale și pentru vehicule electrice (starter-lighting-ignition): producătorii sau OIREP-urile desemnate au obligația de a prelua gratuit sau la cerere deșeurile de baterii din aceste categorii, fără ca utilizatorul final să fie obligat să cumpere o baterie nouă pentru a face returnarea.
Infrastructura de colectare și tratament trebuie să respecte cerințele de siguranță, iar bateriile colectate să fie trimise spre tratare sau reciclare autorizată.
Dacă distribuția de baterii se face online, prin achiziționarea de pe diverse site-uri, distribuitorul trebuie să asigure existența unor puncte de colectare suficiente, care să acopere întreg teritoriul statului membru, pentru ca utilizatorul să poată returna bateriile. România, în acest moment, deține prea puține puncte de colectare a bateriilor și nu există accesibilitate uniformă de predare a bateriilor în teritoriu, fapt ce ne încurajează să dezvoltăm noi puncte de colectare pe viitor.
Ce se întâmplă cu bateriile vechi?
Distribuitorii care preiau bateriile vechi trebuie să le predea către OIREP-uri sau către operatori de gestiune a deșeurilor autorizați. Cu alte cuvinte, se extinde lista de responsabilități și pentru comercianți, deoarece va fi nevoie să le ofere clienților posibilitatea să returneze baterii uzate, gratuit.
Se pune în discuție, în viitorul apropiat, să existe chiar și un sistem de garanție RETURO pentru bateriile portabile de uz general, ceea ce ar presupune ca, atunci când achiziționăm baterii, să plătim o garanție care să fie returnată când bateria veche este predată pentru colectare. Acest sistem de tip RETURO ar putea încuraja returnarea bateriilor de către o varietate mai mare de persoane, inclusiv din mediul rural.
Operatorii economici ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că pun la dispoziție pe piață numai baterii care sunt în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/1542.
Evaluarea conformității îi revine în mod special fabricantului, deoarece acesta cunoaște cel mai bine informațiile privind utilizarea și proiectarea bateriilor.
Introducerea pe piață a bateriilor și acumulatorilor se realizează doar de către producătorii înregistrați în Registrul național al producătorilor și importatorilor de baterii și acumulatori, gestionat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin intermediul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. Orice altă comercializare provenită de la producători care nu sunt înregistrați în registrul național este strict interzisă.
Importanța marcajului CE de pe baterii și documentația elaborată de fabricanți trebuie să fie disponibile pentru a putea fi inspectate de către autoritățile naționale, indiferent dacă bateriile sunt importate ca noi sau utilizate ca baterii care au făcut obiectul pregătirii pentru reutilizare, reafectare sau refabricare.
Dacă un importator sau distribuitor de baterii pune pe piață o baterie sub numele sau marca sa comercială proprie, acesta va fi considerat fabricant, cu toate obligațiile aferente.
Regulamentul (UE) 2023/1542 reprezintă un punct de cotitură în gestionarea bateriilor la nivel european, marcând trecerea de la un model reactiv, centrat predominant pe controlul deșeurilor, la un model proactiv și integrat, orientat către întreg ciclul de viață al produsului.
Prin introducerea unor cerințe stricte privind proiectarea ecologică, trasabilitatea digitală, conținutul reciclat, performanța tehnică și responsabilitatea socială în lanțurile de aprovizionare, regulamentul plasează bateriile în centrul tranziției energetice și al autonomiei strategice europene.
Prevederile acestui act ridică ștafeta, obligând statele membre, producătorii și operatorii economici să adopte sisteme de colectare, reciclare și raportare.
