„N-am apucat să aprofundez subiectul, dar sper că se referă la modul în care am transpus legislația, și nu la modul în care o aplicăm, pentru că ar fi tragic ca și Comisia să constate ceea ce noi știm deja – că, în materia gestionării deșeurilor, chiar și atunci când legislația e bine transpusă, practica ne omoară”, a declarat Fechet.
Ce reproșează Comisia Europeană României?
Executivul european acuză România că nu a transpus corect mai multe prevederi esențiale ale Directivei SUP, ceea ce duce la o aplicare incompletă a normelor privind plasticul de unică folosință. Printre principalele probleme identificate:
- Excepții extinse nejustificat – România permite în continuare comercializarea unor produse din plastic interzise, precum bețișoarele pentru amestecat băuturi și anumite dispozitive medicale din plastic.
- Obligații incomplete pentru producători – Legislația națională nu respectă integral principiul responsabilității extinse a producătorilor, care ar trebui să suporte toate costurile de gestionare a deșeurilor generate de produsele lor.
- Lipsa stimulentelor pentru alternative sustenabile – România nu a introdus măsuri clare pentru încurajarea tranziției către soluții reutilizabile sau biodegradabile în industria ambalajelor pentru alimente.
Sancțiuni iminente dacă România nu acționează
În lipsa unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate avansa către aviz motivat, ultima etapă înainte de sesizarea Curții de Justiție a UE, ceea ce ar putea atrage sancțiuni financiare semnificative.
România nu este străină de penalitățile europene pentru probleme de mediu. Ministrul Mediului a atras atenția asupra costurilor deja suportate de stat pentru lipsa unor politici eficiente de gestionare a deșeurilor.
„Ne întreabă Comisia și Curtea Europeană de Justiție, mai nou, de ce nu tratăm deșeurile înainte de a le depozita, pentru că au informații că în patru depozite din România se întâmplă chestia asta”, a explicat ministrul.
În opinia Comisiei, excepția se aplică doar în cazuri speciale, însă, în realitate, în România situația este inversă. „Excepția e mai degrabă atunci când autoritățile locale își fac datoria și tratează și stabilizează deșeurile înainte de a le depozita”, a subliniat Fechet.
Ministrul a atras atenția asupra amânărilor repetate din cauza alegerilor și a deciziilor politice. „Dacă până acum ne-am tot alintat, am tot spus că avem alegeri și nu putem amenda cetățenii și nu putem mări taxa de salubritate, toate aceste lucruri ajung, din păcate, la o scadență.”
România plătește sume uriașe din cauza problemelor legate de depozitele de deșeuri industriale periculoase și nepericuloase neecologizate. „Săptămâna trecută am mai plătit încă trei milioane de euro și sper să nu greșesc. Plătim milioane de euro, bani cu care am fi putut ecologiza la timp aceste depozite”, a precizat ministrul.
Însă această sumă pare infimă comparativ cu alte costuri suportate de stat. „Dar trei milioane de euro par o glumă în comparație cu un miliard de euro pe care România l-a plătit deja ca taxă pe plastic nereciclat”, a spus Fechet.
Ministrul a atras atenția asupra impactului economic major al acestor penalități. „Asta pare să nu îngrijoreze pe nimeni, nici vreun minister, ca să nu numesc unul anume. Însă, în situația economică actuală, cred că un miliard de euro pe care România ar fi putut să nu-l fi plătit dacă ne-am fi făcut cu toții treaba, ar fi făcut o mare diferență în deficit și în investiții.”
Cine va plăti pentru aceste penalități?
Ministrul a precizat că va urma o dezbatere privind responsabilitatea costurilor generate de aceste penalități, sugerând că este improbabil ca statul să suporte în continuare întreaga povară financiară.
„Cred că urmează foarte rapid o nouă discuție legată de acești bani, și anume cine trebuie să-i plătească în viitor: producătorii, primarii sau în continuare statul? Rămâne de văzut, dar e puțin probabil ca lucrurile să continue așa cum sunt acum”, a afirmat Fechet.
Noua procedură de infringement pe Single-Use Plastics Directive confirmă deficiențele în transpunerea și aplicarea legislației europene privind gestionarea plasticului de unică folosință. România are acum două luni pentru a remedia situația și a evita noi sancțiuni financiare.
Citește și:
