Industria reciclării contestă obligația RetuRO de a tranzacționa prin Bursa Română de Mărfuri. Guvernul promite soluții
România se confruntă cu o situație fără precedent în gestionarea materialelor reciclabile din cadrul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR). Decizia recentă de a impune tranzacționarea acestora prin Bursa Română de Mărfuri a stârnit îngrijorări în industria reciclării.
Întrebarea esențială este de ce statul a impus această obligativitate între doi jucători privați – RetuRO, administratorul SGR, și Bursa Română de Mărfuri. Mulți actori din piață se întreabă dacă această măsură este justificată sau dacă riscă să genereze blocaje și disfuncționalități în industrie.
În cadrul unei dezbateri recente, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat principalele provocări ale acestei măsuri, avertizând asupra riscurilor de fraudă și a impactului negativ asupra trasabilității materialelor reciclabile.
Ministrul Fechet a atras atenția asupra importanței trasabilității materialelor reciclabile și a riscului pe care îl poate genera obligativitatea vânzării acestora prin Bursa Română de Mărfuri.
„Cred că ultimul lucru pe care ar trebui să-l punem în pericol este trasabilitatea materialelor reciclabile. Din acest motiv, sunt convins că vom avea, foarte curând, o întâlnire de lucru, chiar și cu reprezentanți ai Guvernului (…) pentru a clarifica această situație și pentru a ne asigura că intenția legiuitorului – Guvernul României – va fi respectată și implementată corect.”
Impactul din industria reciclării
Una dintre cele mai mari temeri vine din industria reciclării, care depinde de materialele reciclabile colectate prin SGR. Ministrul Fechet a oferit exemplul fabricii CanPACK, un producător de doze de aluminiu din România, care și-a mărit capacitatea datorită sistemului de garanție-returnare.
Acum, însă, investițiile acestei companii sunt puse sub semnul întrebării, deoarece nu este clar dacă, prin vânzarea pe bursă, vor mai putea achiziționa materialul necesar.
„Bursa Română de Mărfuri nu este specializată în tranzacționarea materialelor reciclabile și acest lucru poate genera dificultăți pentru industria de reciclare.”
Fraudele din sistem și riscul unor pierderi uriașe
Ministrul Fechet a semnalat și o problemă critică: frauda.
În județul Ilfov, au apărut scheme prin care RVM-uri sunt instalate în hale ce se pretind a fi magazine, iar persoane neautorizate introduc constant PET-uri și sticle, obținând profituri ilegale.
„Mi s-a spus că pot câștiga și 4.000 de euro la 1 tonă de reciclabil, iar în cazul unor materiale mai valoroase, suma poate ajunge la 20.000 de euro pe tonă,” a precizat ministrul.
Pentru a preveni aceste fraude, Ministerul Mediului a convocat o întâlnire cu RetuRO, Garda Națională de Mediu, AFM și ANPM, pentru a găsi soluții rapide.
Ministrul Mediului despre noua procedură de infringement
Mihaela Frăsineanu: „SGR trebuie să fie integrat eficient în sistemul național de gestionare a deșeurilor”
Consilierul de stat Mihaela Frăsineanu a subliniat că sistemul de garanție-returnare este necesar pentru România și trebuie dezvoltat și extins la nivel național.
„SGR a venit la pachet cu o colectare mai bună a unor materiale care au valoare de piață, dar și cu probleme – fraude și practici care trebuie gestionate atent.”
Frăsineanu a atras atenția asupra impactului acestui sistem asupra autorităților publice locale și operatorilor de salubritate.
„Trebuie să clarificăm modul în care SGR afectează funcționarea stațiilor de management integrat al deșeurilor (SMID), autoritățile locale și operatorii de salubritate. Este important ca raportările cantităților colectate să fie corect realizate și să sprijine obiectivele autorităților publice.”
În plus, aceasta a punctat că utilizarea Bursei Române de Mărfuri pentru materialele reciclabile trebuie analizată cu foarte mare atenție:
„Dacă folosim bursa de mărfuri sau nu, asta trebuie analizată foarte serios.”
O altă problemă ridicată de consilierul de stat este impactul financiar al SGR asupra economiei locale:
„Cantitățile de ambalaje preluate prin SGR nu sunt neapărat semnificative din punct de vedere al volumului total de deșeuri, însă impactul financiar este real și trebuie gestionat.”
Un precedent periculos: cazul Germaniei
Pentru a sublinia riscurile unui sistem nesecurizat, ministrul Fechet a adus în discuție exemplul Germaniei, unde SGR-ul a fost aproape falimentat după 20 de ani din cauza importurilor ilegale de ambalaje.
„Camioane întregi cu doze de băuturi energizante din alte țări au fost introduse în sistem, generând pierderi uriașe.”
Acesta este genul de problemă pe care Ministerul Mediului dorește să o prevină, printr-o colaborare mai strânsă între industrie, autorități și administrația SGR.
Mihaela Frăsineanu a insistat asupra nevoii de a adapta sistemul la realitățile din România, luând în calcul impactul asupra autorităților locale și operatorilor de salubritate.
„Trebuie să clarificăm responsabilitățile producătorilor și organizațiilor care implementează SGR. În plus, trebuie să ne uităm cum acest sistem poate ajuta și autoritățile locale să-și îndeplinească obiectivele de reciclare.”
Pe de altă parte, ministrul Fechet a punctat că viitorul SGR depinde de măsuri rapide și eficiente pentru combaterea fraudelor și garantarea trasabilității.
„Împreună cu industria, Coaliția pentru Economie Circulară, fabricile de reciclare și, mai ales, cu Guvernul României, vom corecta dacă avem ceva de corectat sau vom lua decizii pentru a preveni astfel de situații.”
Următoarea perioadă va fi decisivă pentru clarificarea acestor aspecte, iar întâlnirile cu industria convocate de Ministerul Mediului vor trebui să ofere soluții concrete pentru un SGR funcțional, eficient și fără vulnerabilități majore.
