Riscurile verzi din 2024+
Fiecare an începe, setând cadrul pentru discuțiile de la Davos, cu o analiză World Economic Forum a riscurilor globale (Global Risks Report 2024) – care sunt temele care îi îngrijorează cel mai tare, în 2024 și privind la orizont de timp scurt și mediu, pe mai mult de 1000 de lideri globali, din business și din alte medii non-profit.
Înainte să le trecem în revistă, de ce ar trebui să le știm? Pentru că, într-o foarte mare măsură, acolo se vor duce energiile, uneori și banii. Unele teme pot ajunge chiar profeții care se îndeplinesc de la sine, plecate de la teme incipiente. În unele dintre aceste arii sunt și oportunitățile din următorii ani.
Față de începutul 2023, când peisajul global părea că se stabilizase în raport cu efectele post-pandemice și războiul din Ucraina, 2024 vine cu evoluții nefavorabile pe mai multe planuri, de la conflicte, precum cel între Israel și Gaza, la cel mai călduros an înregistrat vreodată și consecințele lui, plus nemulțumire socială în mai multe țări, manifestată cu proteste și greve. În acest context, Raportul evidențiază o perspectivă predominant negativă pentru lume în următorii doi ani, care se așteaptă să se înrăutățească în următorul deceniu. It is not gonna get any better, așa putem citi ce spun liderii globali. Și aș completa …if we keep on doings things the same way. 2/3 dintre ei se așteaptă la un viitor furtunos sau cel puțin turbulent; și la propriu și la figurat.
Raportul contextualizează analiza cu patru forțe structurale care vor modela aceste riscuri globale în următorul deceniu, schimbări pe termen mai lung în ceea ce privește relațiile dintre cele patru elemente sistemice ale peisajului global:
– Schimbările climatice și traiectorii legate de încălzirea globală și consecințele lor asupra vieții pe pământ
– Demografia, respectiv evoluția mărimii, creșterii și structurii populației globale
– Tehnologia, în special accelerarea tehnologiilor de frontieră
– Geopolitica și evoluția concentrării și a surselor de putere
Riscurile societale și cele economice se nasc la intersecția dintre mai multe dintre celelalte elemente sistemice, exacerbând apoi și mai mult efectele în raport cu alte riscuri. Suntem, practic, pe termen scurt, într-un sistem cu bucle de feedback negativ. Și dacă de la buclele economice și sociale așteptările sunt să se închidă, pentru că suntem obișnuiți cu ciclicitatea economiei și a conflictelor, schimbările climatice și efectele ei rămân printre cele mai mari riscuri la orizontul unui deceniu:
– Fenomenele metro extreme
– Schimbări critice ale sistemelor terestre
– Pierderea biodiversității și colapsul ecosistemelor
– Penurie de resurse minerale
– Poluare
Toate acestea sunt evaluări ale unor lideri din toate domeniile, nu vin doar de la oameni de mediu. Distincția importantă apare însă între sectorul privat, care evidențiază aceste riscuri ca fiind principale pe termen lung, prin comparație cu societatea civilă și sectorul guvernamental, care acordă prioritate acestor riscuri pe termen mai scurt. Disonanța în ceea ce privește orizontul de timp de manifestare și respectiv urgența unor acțiuni poate duce la pierderea unor momente cheie de intervenție, concertate, care să atenueze riscurile.
În raport cu schimbările critice în materie de climă, raportul explorează consecințele depășirii țintelor de temperatură, respectiv scenariul unei lumi cu o creștere de 3oC. Fără să se ajungă chiar la aceste valori, cercetările recente sugerează că pragul de declanșare a unor schimbări potențial ireversibile și care se perpetuează de la sine în anumite sisteme planetare este probabil să fie depășit la sau înainte de 1,5°C, care se anticipează că va fi atins la începutul anilor 2030. Față de acest moment critic când vom vedea manifestarea unor efecte neliniare, cele mai multe economii sunt insuficient pregătite. Odată materializat acest risc, va avea impact radical asupra creșterii economice, a securității alimentară, a apei și a sănătății. Efectele imediate ar putea reduce productivitatea agricolă și ar putea provoca eșecuri simultane ale recoltelor în regiuni cheie. Fermierii care sunt în aceste zile pe străzile Europei, chiar dacă ieșiți din alte considerente, ne pot face să proiectăm mai bine consecințele sociale ale acestor fenomene.
Dar viitorul nu este predeterminat. Următorul deceniu poate lua o mulțime de traiectorii.
Cooperarea este tot mai mult pusă sub presiune în această lume fragmentată. Rămân în continuare oportunități cheie pentru acțiuni care pot fi întreprinse la nivel local sau internațional, individual sau în colaborare – care pot reduce semnificativ impactul riscurilor globale. Riscurile se pot adresa și la altă scară decât una globală, ne spun autorii Raportului. Și de la mic la mare, nu doar invers; fără să minimizăm impactul unei decizii globale, doar să nu ne bazăm exclusiv pe ele.
Acțiunile colective ale cetățenilor, ale companiilor și ale țărilor pot părea nesemnificative în sine, dar, în cazul unei mase critice, acestea pot face să se schimbe situația în ceea ce privește reducerea riscurilor la nivel mondial. Și riscurile pentru propriile afaceri – expunerea la fenomenele climatice extreme, accesul la materii prime, pacea socială.
