Screenshot 2024 02 22 125944

Tranziția către o finanțare durabilă în UE – practici din primele 6 luni

Tranziția către o finanțare durabilă în UE – practici din primele 6 luni

Băncile sunt, în prezent, cele mai turate motoare pentru tranziția verde. Cu ținte de portofoliu, taxonomia și alte reglementări specifice pentru economia verde, caută în piață companii care vor să investească în afaceri mai sustenabile și, când nu le găsesc, încurajează dezvoltarea ecosistemului în această direcție. Despre Pachetul european pentru finanțare durabilă am scris vara trecută, la lansare, dar dincolo de ce este, în practică este important ce putem face cu el. EU Platform on Sustainable Finance (EU PSF) a trecut în revistă practicile care trec dincolo de conformare și ar putea să sprijine și să informeze eforturile de tranziție ale actorilor economici. Raportul A compendium of market practices este o colecție de practici timpurii, produse financiare, instrumente și inițiative pe care participanții din piață le utilizează pentru a face tranziția modelelor de afaceri și investițiilor, acoperind trei domenii:

  • utilizarea cadrului financiar sustenabil al UE pentru strategia de afaceri, planificarea tranziției, și stabilirea obiectivelor;
  • finanțare și tranzacții;
  • raportarea, monitorizarea și asigurarea.

Actorii din Raport și Anexa acoperă întreg spectrul economico-financiar și relațiile lor cu cadrul de finanțare durabilă și taxonomia:

  • Companii mari / corporații
  • Instituții de credit
  • Investitori
  • Asiguratori
  • Auditori și consultanți
  • Sectorul public
  • IMM-uri

Raportul descriere o serie de practici pentru fiecare, cu tot cu oportunitățile și provocările pe care le au în prezent, fără să fie în mod necesar bune practici, ci o explorare a procesului de tranziție, și împărtășește practicile comerciale și financiare colectate de EU PSF pentru a continua să consolideze capacitățile de piață și înțelegerea cadrului și să faciliteze schimbul de cunoștințe despre și între actori. Practic, o abordare integrată, la nivel de lanț de aprovizionare, poate fructifica mai bine oportunitățile din cadrul de finanțare durabilă. 

Spre exemplu, IMM-urile sunt direcționate să înceapă un proces de raportare voluntară, începând cu indicatorii cheie relevanți pentru modelele de afaceri, activitățile și solicitările clienților. Chiar dacă nu sunt supuse în mod direct reglementărilor privind finanțarea durabilă, cerințele de raportare pentru întreprinderile mari și instituțiile financiare afectează indirect IMM-urile prin diverse canale – sunt parte a unor lanțuri de aprovizionare sau sunt finanțate de instituții financiare care trebuie să raporteze în aval. Impactul acestui efect este diferit în funcție de sector, sectorul manufacturier fiind cel mai afectat, momentan în proporție de 30%, dar fără ca standardele europene de raportare non-financiară (CSRD) și pe lanțul de aprovizionare (CSSD) să fie în vigoare. 

Potrivit analizei, IMM-urile doresc să investească în durabilitate, iar transformarea modelelor lor de afaceri este deja în curs de desfășurare. Concentrarea asupra finanțării sustenabile adaptate IMM-urilor poate sprijini și spori și mai mult aceste eforturi.

Companiile mari sunt direcționate să își definească foi de parcurs și obiective de aliniere la Taxonomia UE, utilizând indicatori-cheie de performanță (KPI) ai Taxonomiei. Pe toate cele trei domenii amintite mai sus, există o plajă variată de practici în cadrul companiilor mari derivate din Taxonomia UE, dar și din alte cerințe de reglementare și oportunități de finanțare, descrise în raport. În raport cu finanțarea, în timp ce conceptul de avantaj financiar definitiv rezultat din emiterea de instrumente de finanțare durabilă (așa-numitul “greenium”) rămâne evaziv, companiile europene consideră că există avantaje în ceea ce privește accesul la un grup mai larg și mai divers de investitori, ceea ce duce la condiții de preț potențial mai favorabile în comparație cu tranzacțiile convenționale. Cel mai amplu capitol acoperă tocmai practicile din instituțiile de credit care experimentează cel mai mult în domeniu, încercând să ofere cât mai multe opțiuni de finanțare verde în timp ce respectă standardele din piață, acolo unde există sau creează unele noi acolo unde nu există și își securizează riscurile specifice. 

Fără să fie o lectură ușor de parcurs, este un raport de început de tranziție pentru adaptarea, de către toți actorii din piață, la ființarea durabilă. 

Autor: Adelina Dabu